1,382 matches
-
și formarea prin fuzionarea celor două membrane a endozomilor precoci sau timpurii∗. Endozomii precoce sau timpurii au un pH ușor acid (6,5Ă ceea ce permite disocierea unor liganzi de receptorii lor. În continuare receptorii sunt transportați spre o populație de vezicule cu pH neutru din apropierea plasmalemei, unde vor fi reciclați, iar liganzii sunt transportați spre endozomii tardivi în care sunt degradați (Amigorena S., 1995Ă. În funcție de materialele internalizabile, endocitoza poate suferi variații diferite, mai cunoscute fiind: atrocitoza sau coloidopexia, pinocitoza, rofeocitoza, fagocitoza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
După Mesrobeanu și Bonă, 1968Ă: 1 - incorporarea prin invaginarea membranei celulare; 2- incorporarea printr-un canalicul; 3- incorporarea prin învăluire, a, a’, a’’ - particulă pinocitabilă. - imaginarea plasmalemei la locul de aderare a particulei și prin închiderea gâtului invaginării, constituirea unei vezicule sau vacuole de pinocitoză; - aspirarea particulei printr-un canalicul în masă citoplasmei urmată de veziculizare sau vacuolizare; - învăluirea particulei prin proeminențe ondulante ale plasmalemei, internalizarea sau vacuolizarea ulterioară. Observăm că oricare ar fi modalitatea de internalizare, finalul se concretizează prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
printr-un canalicul în masă citoplasmei urmată de veziculizare sau vacuolizare; - învăluirea particulei prin proeminențe ondulante ale plasmalemei, internalizarea sau vacuolizarea ulterioară. Observăm că oricare ar fi modalitatea de internalizare, finalul se concretizează prin pătrunderea particulei în celula și constituirea veziculei sau vacuolei pinocitare, așa-numiți pinozomi. Aceștia se unesc cu lizozomii primari și formează lizozomi, în cadrul cărora substanțele internalizate sunt degradate sau digerate prin acțiunea enzimelor lizozomale. Particulă pinocitabilă are un diametru mediu de 1-2 micrometri și cantitatea de substanță
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin acțiunea enzimelor lizozomale. Particulă pinocitabilă are un diametru mediu de 1-2 micrometri și cantitatea de substanță pinocitată într-o oră este egală cu o treime din volumul inițial al celulei. În celulele endoteliale ale capilarelor, o bună parte din veziculele pinocitate traversează citoplasma de la un pol la altul și se elimină în matricea externă a celulelor. Fenomenul, descris de Moore și Ruzka a fost numit Cytopemphis, romanizat citopemfis. Karnovsky (1965Ă l-a demonstrat pe capilarele cordului și ale musculaturii somatice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
daltoni care tapetează depresiunile, caveolele sau invaginațiile plasmalemei pe fața lor citoplasmatica, formând un schelet de care se atașează receptorii specifici. După atașarea particulei pinocitabile de receptori, membrana se invaginează și complexul particulă-receptor este încorporat în citoplasma sub forma unor vezicule acoperite sau neacoperite cu clathrină numite receptozomi. Aceștia pot fi observați la M.E. că structuri cavitare prezentând pe față internă o peliculă proteica reprezentată de complexele ligant-receptor (Diculescu și colab., 1983; Benga Gh., 1985Ă. Veziculele acoperite fuzionează cu lizozomii, în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în citoplasma sub forma unor vezicule acoperite sau neacoperite cu clathrină numite receptozomi. Aceștia pot fi observați la M.E. că structuri cavitare prezentând pe față internă o peliculă proteica reprezentată de complexele ligant-receptor (Diculescu și colab., 1983; Benga Gh., 1985Ă. Veziculele acoperite fuzionează cu lizozomii, în care conținutul este degradat iar membranele sunt orientate spre periferia citoplasmei unde vor fi reciclate. Receptozomii pot traversa citoplasma și să-și elimine conținutul la polul opus al celulei. Viteza de desfășurare a pinocitozei este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
intra vitam a unor coloranți coloidali care se fixează de proteinele serice. Complexele coloidale astfel formate sunt vizibile microscopic și procesul se aseamănă cu atrocitoza; și - micropinocitoza, mecanismul transportor a unor particule mici care rămân în citoplasma sub forma unor vezicule vizibile numai la microscopul electronic. Ele pot fuziona cu lizozomii, isi varsă conținutul în lizozomi și se integrează în plasmalema sau uneori, fără să fuzioneze cu lizozomii, trec prin citoplasma de la un pol la altul și își elimina conținutul în afara
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
conținutul în afara celulei. Acest proces este denumit transcitoză. TRANSCITOZA Transcitoza este o variantă a micropinocitozei utilizată adesea de celulele endoteliale. A fost întrevăzuta de Emil Palade în 1953 și studiată de I. Baciu în 1971 și N. Simionescu (1993Ă. Transportul veziculelor pinocitate prin transcitoză se face în două modalități: - trecerea veziculelor sub formă de șiraguri de pe o fată a plasmalemei pe alta, așa-numita transcitoză distributiva și trecerea sub forma unor canale formate prin invaginarea profundă a plasmalemei, așanumita transcitoză conectiva
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este o variantă a micropinocitozei utilizată adesea de celulele endoteliale. A fost întrevăzuta de Emil Palade în 1953 și studiată de I. Baciu în 1971 și N. Simionescu (1993Ă. Transportul veziculelor pinocitate prin transcitoză se face în două modalități: - trecerea veziculelor sub formă de șiraguri de pe o fată a plasmalemei pe alta, așa-numita transcitoză distributiva și trecerea sub forma unor canale formate prin invaginarea profundă a plasmalemei, așanumita transcitoză conectiva. IOAN PAUL170 ROFEOCITOZA Rofeocitoza (gr. rofeo = absorbțieă este o varianta
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
3.3., Fig. 3.4.A. Fig.3.3. Prelucrarea antigenului în celula prezentatoare de antigen și reexprimarea receptorilor pe membrana. Receptorii de pe membrana plasmatica recunosc și leagă antigenul, formând o excavație căptușita de clathrină care se închide, formând o vezicula “tapisata” și apoi un endozom unde compexele antigen-anticorp sunt foarte numeroase. Endozomul se alungește sub formă de spirală, antigenul se desprinde de receptor polarizându-se la un pol iar receptorul la alt pol. Se formează două vezicule diferite, una cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
închide, formând o vezicula “tapisata” și apoi un endozom unde compexele antigen-anticorp sunt foarte numeroase. Endozomul se alungește sub formă de spirală, antigenul se desprinde de receptor polarizându-se la un pol iar receptorul la alt pol. Se formează două vezicule diferite, una cu receptorii liberi care emigra pe suprafața unde vor fi reexprimați și alta care va fuziona cu lizozomii în vederea degradării materialului fagocitat (După Olinescu A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a fagocitului și induce activarea receptorilor care la rândul lor va determina agregarea proteinelor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 173 contractile ale citoscheletului și emiterea de pseudopode, tentacule membranocitoplasmatice care învăluind particulă respectivă și unindu-și vârfurile formează o vezicula ce va fi internalizată în citosol - așa-numita vacuola fagocitică, heterofagozom sau fagozom (Diculescu I. și colab., 1971Ă. Prin unirea fagozomului cu lizozomii primari se formează fagolizozomii. În tot acest parcurs ionii de Ca2+ acționează că mesageri secunzi participând la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
moartea celulelor proprii, suiciderea, contribuind la creșterea materialelor improprii organismelor gazda. Procesate prin mecanismele endocitare (fagocitoza, pinocitoză, atrocitozăă materialele improprii sunt destinate sechestrării și mai ales expulzării lor în matricea extracelulara printr-un mecanism invers pinocitozei, denumit exocitoză. Prin exocitoză veziculele fagolizozomice își varsă conținutul în spațiul extracelular, de unde acesta este expulzat printr-o proeminenta a plasmalemei în mediul extracelular sau rămâne atașat plasmalemei la exteriorul acesteia sub formă de receptori (Olinescu, 1995Ă. Intervenția tuturor acestor sisteme celulare în menținerea homeostaziei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai frecvent interesate fiind pulmonul, oasele, splina, sistemul nervos central; oncosferele ce supraviețuiesc formează o hidatidă uniloculară care crește foarte lent ANATOMIE PATOLOGICĂ - structura chistului este identică la om și la animale fiind constitit dintr-o sferă conținând lichid și vezicule;peretele chistului este constituit din două straturi distincte: extern numit ectochist (adventiceaă și intern numit endochist;ectochistul → nu aparține chistului; este rezultatul reacției inflamatorii a țesutului hepatic de la periferia chistului determinată de compresiunea acestuia; este un strat fibros noncelular protector
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
al organelor tubului digestiv. - Echografia reprezintă examenul principal diagnostic pentru chistul hidatic hepatic (fig.VI.1): - chistul simplu este bine circumscris, cu muguri pe membrana chistului și nisip hidatic hiperecogen plutind liber În lichid;aspectul de fagure este prezent atunci când veziculele fiice sunt prezente În număr mare;calcificarea la nivelul peretelui este sugestivă pentru diagnostic; - computer tomografia furnizează aceleași informații ca și examenul echografic: - imagine chistică lichidiană cu o densitate de 0 unități Hounsfield; - aspectul de panglici al membranelor plutind În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pentru diagnostic; - computer tomografia furnizează aceleași informații ca și examenul echografic: - imagine chistică lichidiană cu o densitate de 0 unități Hounsfield; - aspectul de panglici al membranelor plutind În lichid este patognomonic; - evidențiază mai bine decât alte explorări prezența calcificărilir parietale; - veziculele fiice sunt mai dificil vizualizate. - Rezonanța magnetică este rar utilizată fiind indicată În caz de complicații sau atunci când există dubii asupra diagnosticului (fig.VI.2); - Colangiografia endoscopică retrogradă arare indicată În cazul rupturilor chistului În calea biliară, precum și pentru evaluarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
bronșii este Întâlnită În 10% din cazuri - este apanajul chisturilor feței posterioare și domului hepatic; - exteriorizarea se face prin eliminarea prin căile respiratorii fie de lichid limpede hidatic (hidatidoptizie), fie de lichid purulent dacă lichidul este infectat, fie chiar de vezicule fiice. - ruptura În cavitatea peritoneală reprezintă mecanismul cel mai frecvent al Însămânțării cavității peritonale (85%); lichidul hidatidei pătrunde În cavitatea peritoneală și determină iritabilitate peritoneală tranzitorie de intensitate diferită mergând până la șoc anafilactic - ruptura În tractul digestiv reprezintă o complicație
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
4-5 mm; ampula se deschide la nivelul papilei duodenale mari (aproximativ 1 cmă; acesta este acoperită de o valvulă transversală inferioară prelungită de un frâu; În jurul celor două canale și al ampuleifibre musculare ce constituie sfincterul Oddi. Căile biliare accesorii Vezicula biliară funcție de rezervor În perioadele digestive, dimensiuni de 10/4-5 cm; capacitate = 50 cm3.. Este situată pe fața viscerală a ficatului anterior În șanțul longitudinal drept al ficatului, la limita dintre segmentele V și IV. Veziculei biliare i se descriu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Oddi. Căile biliare accesorii Vezicula biliară funcție de rezervor În perioadele digestive, dimensiuni de 10/4-5 cm; capacitate = 50 cm3.. Este situată pe fața viscerală a ficatului anterior În șanțul longitudinal drept al ficatului, la limita dintre segmentele V și IV. Veziculei biliare i se descriu patru zone: fundul veziculei biliare cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În perioadele digestive, dimensiuni de 10/4-5 cm; capacitate = 50 cm3.. Este situată pe fața viscerală a ficatului anterior În șanțul longitudinal drept al ficatului, la limita dintre segmentele V și IV. Veziculei biliare i se descriu patru zone: fundul veziculei biliare cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
situată pe fața viscerală a ficatului anterior În șanțul longitudinal drept al ficatului, la limita dintre segmentele V și IV. Veziculei biliare i se descriu patru zone: fundul veziculei biliare cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
descriu patru zone: fundul veziculei biliare cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare este situat Între infundibul și canalul cistic; bazinetul lui Broca reprezintă o dilatare a colului veziculei biliare În porțiunea terminală, convexă În jos și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare este situat Între infundibul și canalul cistic; bazinetul lui Broca reprezintă o dilatare a colului veziculei biliare În porțiunea terminală, convexă În jos și la dreapta, la interior delimitat de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare este situat Între infundibul și canalul cistic; bazinetul lui Broca reprezintă o dilatare a colului veziculei biliare În porțiunea terminală, convexă În jos și la dreapta, la interior delimitat de două valvule superioară (dreaptăă și inferioară (stângă); ganglionul lui
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare este situat Între infundibul și canalul cistic; bazinetul lui Broca reprezintă o dilatare a colului veziculei biliare În porțiunea terminală, convexă În jos și la dreapta, la interior delimitat de două valvule superioară (dreaptăă și inferioară (stângă); ganglionul lui Mascagni este situat Între bazinet și colul veziculei biliare Canalul cistic: are o lungime de 3-5 cm
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]