2,248 matches
-
zăvoi Oare cine ne-a murdărit pe obraz Doar cu Dumnezeu vom birui monștri Chiar El va nimici vrăjmașii noștri PSALMUL 108 Lauda mea n-o ține sub tăcere Gura celor răi spre mine s-a deschis Cu limba lor vicleană au râs precis Cuvinte de ură nu-mi fac plăcere Pus-au împotriva mea cele rele Și ură în locul iubirii mele Cel păcătos și diavol în zăbrele Judecat și osândit fără stele Vreau să fie zilele lui puține Din judecată
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
liniștești și să nu mai taci Tot ce e roditor pe lume să faci În orice primăvară vom semăna Au ridicat capul cei ce te urăsc Împotriva poporului tău fac rău Contra sfinților Tăi lupta-i de călău Faptele celor vicleni ne amărăsc Împotriva Ta legământ au făcut “Să moștenim doar noi jertfelnicul Lui „ În pedeapsa lor cruntă am tot zăcut Alungă-i în vifor și urgia Ta Ardă pădurea sub limba focului Până când păcătoșii vor regreta PSALMUL 83 Iubite sunt
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
minunată Este înaltă să trec de răscruce De la duhul Tău unde mă voi duce În cartea Ta se scrie cu durată Mila Ta sfântă pe ultima treaptă Spre calea cea veșnică mă îndreaptă PSALMUL 139 Scoate-mă Doamne de la omul viclean Și de omul nedrept mă izbăvește Gândește cu inima rău lovește Toată ziua îmi duceau război în van Limbă ascuțită de șarpe la ei Venin de asipidă buzele lor Frânge Doamne mâna păcătoșilor Ce-au gândit să împiedice pașii mei
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
dat seama că politica e singurul lucru în care merită să investești cu adevărat. Omul nostru, un oarecare haruspex - ghicitor de noroc, și-a dat seama că fără o rețea de anvergură ar fi rămas un nenorocit de doi bani. Viclean până peste cap omul nostru a înțeles că spionajul clientelei făcea renumele așezământului. Iată cum acționau. Clientul care dorea să vină nu era primit imediat, ci cu programare, jecmănitorul cerându-și iertare că sunt aglomerați, că nu au timp, și
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
era primit cel vizat, haruspex-ul nostru aduna vești despre viitorul client. Irosea totul ca să afle ce-l interesa și cheltuia orice sumă prin complici ori complice sau prin oameni de bună credință care nu bănuiau nimic. Folosea niște acoliți foarte vicleni care aveau în soldă curtezane, amante, amanți, și se interesau pe orice cale, discret, fără să bată la ochi, prin vecini, fii, fiice, soții, prin locurile pe care le frecventau aceștia, prin băi, prin arene, peste tot unde se putea
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
riscat contând pe aprecierea pe care stăpânul o va da lucrării lor cinstite și bine intenționate. Stăpânul i-ar fi înțeles și nu i-ar fi certat dacă riscul s-ar fi soldat în dauna lor. Cel de al treilea, viclean și bănuitor, l-a categorisit pe stăpân potrivit relației sale cu acesta și a procedat în consecință de cauză, ascunzându-și lenea și dezinteresul după va �lul mincinos al opiniei sale greșite. Nu a acordat încredere celui de la care a
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Iisus Hristos nu i-a încredințat mai mult; poate că nu l-a prețuit mai mult. In �vidia născută din aceste considerații l-a întunecat și mai mult. Dar și rămânând la relatarea Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, sufletul "slugii viclene"nu este mai pu �țin întunecat. El "se temea"(în ambele, relatări) de stăpân pentru că nu-l cunoștea, pentru că în timpul cât îi slujise nu s-a străduit să-l cunoască, așa cum au făcut ceilalți. Dar nici nu mărturisește, nici nu
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
mai puțin cunoscător, dar mai ca �pabil de adevărata cunoaștere, cea care înaintează alături și o dată cu teama de Dumnezeu, cu acea binecuvantată teamă de a nu pierde iu �birea Lui. Căci este și o teamă rea, aceea simțită de "slugă vicleană", care nu cunoaște iubirea și se teme de atotputernicia Judecătorului. Frica, teama cea bună este cea de care ne vorbește marele și adevăratul gnos �tic creștin - Sfântul Maxim Mărturisitorul: "Cel ce se teme de Domnul are pururea ca tovarăș smerenia
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
zi sultanului nu îi va fi pe plac ști la ce m-aș putea aștepta?! - Eu nu m-aș gândi la așa ceva, Mărite Doamne. Măria-ta cunoaște ce are de făcut pentru ca turcul să fie mulțumit. Trebuie să fiți mai viclean ca sultanul, mai ager ca acea pasăre pe care ați urmărit-o, în înaltul cerului, și mai curat ca apa acestui râu ce spală malurile orașului. Principele, gânditor, se așeză pe scaunul apropiat mesei sale de lucru. Acestea se petrecură
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
poala ta plină vrajă. Pe flori de salcâm și pe bucăți de lut. Nu știu ce să fac, să te iubesc sau nu! Te știu tăcută și plină de parfum. Te voi săruta pe poală să mă ierți. Că ți-am nutrit, viclean gând. Te voi binecuvânta, în zilele cu ploaie, Îți voi strânge florile în coc, Părul ți-l voi pudra cu soare, Cu aromă de mentă și de soc. Nu, n-am să te urăsc primăvară! Deși, vreau de mult să
POEZII DE PRIMĂVARĂ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367002_a_368331]
-
gândul nu ni-l curățim, iar când ne apropiem în ziua aceea, considerăm că săvârșim Paștile, chiar dacă facem zeci de mii de păcate. Dar nu așa stau lucrurile acestea, nu! Ci dacă te apropii în Sâmbăta aceasta (Sâmbăta Mare) cu conștiința vicleană, ai căzut din Cuminecare și ai plecat fără să fi săvârșit Paștile; așa cum, dacă te împărtășești mâine spălându-ți mai înainte păcatele, ai săvârșit în chip riguros Paștile. Ar trebui, așadar, ca această rigoare și intensitate să o avem nu
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
și „translatați” în nemaîntâlnite ipostaze și personaje, malefice ori benefice, după cum conveneau și se potriveau neastâmpărului și imaginației fiecăruia, domestice sau sălbatice, liniștite sau fioroase, încheiate fiecare într-un zâmbet larg și stenic sau, din contră, încremenite într-un rânjet viclean și provocator de noi urâciuni ... „Jungla animalelor” ne prindea câteodată închiși ca-ntr-un obor, strecurați cu îndemânare în „zbuciumul pădurilor de aramă” însă tonul domol al verbului ei măiestru ne dădea puteri și ne ferea de răutățile acestor tărâmuri
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > OGLINDA DURERII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Blestemele pândesc neadormirea, Insinuându-se viclean în molecule Și strangulează cu venin iubirea. Vaccinul se strecoară prin branule Spre inima ce-abia se mai trezește Din letargia toamnelor târzii, Mai cânt o clipă, mai pictez un pește Dar , de-așteptat nu te aștept să vii. Rămâi
OGLINDA DURERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367175_a_368504]
-
MAREA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ” ȘI „FENOMENUL ROMÂNESC”. CUM SĂ NE EXPLICĂM FAPTUL CĂ SUNTEM CEL MAI SĂRAC POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN? DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL? • DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ? EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN? DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL? • DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ? EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ ÎN ISTORIE ESTE UN MISTER? • CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SAU „TRAGEDIA ISTORICĂ A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SĂ FIE REZOLVATĂ? ȘTIAȚI CĂ ROMÂNIA ȘI POPORUL ROMÂN
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
MAREA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ” ȘI „FENOMENUL ROMÂNESC”.• CUM SĂ NE EXPLICĂM FAPTUL CĂ SUNTEM CEL MAI SĂRAC POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN?• DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL?• DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ?• EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN?• DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL?• DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ?• EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ ÎN ISTORIE ESTE UN MISTER?• CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SAU „TRAGEDIA ISTORICĂ A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SĂ FIE REZOLVATĂ?• ȘTIAȚI CĂ ROMÂNIA ȘI POPORUL ROMÂN
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
putea foarte bine, eu deloc... nu scriu versuri căci nu știu a meșteri cuvinte scurte. La o întâlnire cu Maria Șalaru tăcerea se izbește ca valul de stâncă și se sfarmă. Plina de mistere tăcere poate fi a înțeleptului, a vicleanului, dar și, goală de știință, a săracului cu duhul. De față cu Maria Șalaru tăcerea nu coexistă cu a doua stare de fapt, ci cu meditația, dar domină plăcerea de a discuta cu ea și incitarea la depănarea unui fir
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Chiar dacă are blândețea porumbelului, poate și trebuie să înțeleagă înțelepciunea șarpelui: 1. ca să se ferească și 2. ca să nu judece mielul înghițit de lup și care abia mai sufla. Nu mângâiați lupii haini pe creștet, chiar dacă miorlâie! Nu ajutați vulpile viclene, chiar dacă vă cer ajutorul! Judecati-i după faptele lor! PS Soțul care golește contul de bani al familiei și-și părăsește soția și copiii, cum mai poate fi el crezut când șoptește " Am un suflet delicat și neînțeles! Scorpia de
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
la suflet măcar două-trei poezii. Mai mult decât atât, comentariile la poeme denotă că meschinul, invidia profesională, răutatea, nu-și prea găsesc locul aici. Probabil pentru că poetul și cititorul de poezie sunt, prin definiție, capabili de multă dragoste, în timp ce omul viclean nu are cum să înțeleagă „aiurelile astea”. Iar în această lume din ce în ce mai mercantilă, din ce în ce mai agitată, atât poetul cât și cititorul de poezie sunt de-a dreptul eroi și site-urile literare constituie adevărate oaze de contemplare, de visare, de vorbire
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
de Bimbi la palat; Care nu-mi era zgârcit, Când pe Bimbi a-ntâlnit. Hoțu-n taină,-a aranjat Ca să-l facă de rahat, Când un gealat a intrat Și i-a spus că are-un mort, Chiar iubitul lui nepot. Majurul, viclean ca dracul, S-a făcut că-și pierde capul... Spunând: „Pe băiat l-am botezat Și-acum... zace mort în pat; Doamne, Doamne... ce păcat! Și de Bimbi s-a rugat: „Dragă Bimbi, hai cu mine!... Dacă-l razi, te
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
de peste drum. S-a întors fără să sperie pe nimeni. Câteva ferestre s-au deschis în grabă și altele s-au închis. Una singură a pocnit puternic. La etajul doi. Geamurile au vibrat acoperind un geamăt surd. Storuri se mișcau viclene. Liniște deplină. Un chip furios s-a ițit printre perdelele aproape smulse. Un bărbat. La etajul doi. A privit amenințător prin sticlă. Toate figurile au dispărut. Nu se-ntâmplase nimic! Nici frunzele nu se clinteau în boarea serii. Voci? Nu
SEARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364623_a_365952]
-
eu, stă scris în scriptura lui Dannot... * Rău-bine, moarte-viață, păcat-puritate... N-am să mă amestec, n-am să încerc să înclin eu talerul balanței, deși poate că acesta e chiar scopul meu cotidian, poate că sunt și eu un pic viclean, așteptând, prelungind așteptarea chiar... Dar atunci, la sfârșit, eu, Jeanne, Marele Franz(1), toți vom fi absolviți de păcate, toți vom suprapune în sfârșit rațiunea peste sentiment, vom găsi răspunsurile la întrebările care ne-au torturat atâta, vom merge, poate
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
începând cu acvila de romană a lui Traian și terminând cu cele ale noului cârd de ereți masonici ce s-au abătut după anul 1990... Râurile de lapte și miere acum se varsă în gâturile hămesite ale unor trândave și viclene popoare ale căror cohorte de șomeri trebuie , de cineva, întreținute !... Acest meleag vândut și răsvândut, încă de pe vremea mamelucilor osmanlâi, este în mare pericol a deveni un leș de care trag șacalii vremurilor din urmă !... Ce se va alege oare
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne lăsa pe noi în ispită...", am rostit cuvintele de la finalul rugăciunii. Aș fi vrut să iasă sincere, curate, izbăvitoare. Spontane. Dar au sunat fals. "Ci ne izbăvește de cel viclean...", am încheiat, și m-am cutremurat într-un mod bizar, de parcă cel rău ar fi fost chiar înlăuntrul meu, unde și-ar fi găsit un neașteptat sălaș. Pe drum, m-am întâlnit chiar cu misterioasa străină. Inima mi-a stat
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]