KorAP: Find »[drukola/base=vida & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...270 >

6,727 matches

Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787

obținut profituri importante. Festivalul a fost considerat punctul culminant al contra-culturii anilor '60, al culturii hippie și al anticapitalismului. (Pentru fotografii, a se consulta anexă.) 84 Aici ploua, acolo e frumos. 85 "viene a ser una version muy peculiar de la vida y pasión de Cristo, a quien dará el nombre de Emanu (con la supresión del sufijo -el, Emanuel, que en hebreo significa Dios, el autor expresă șu opción exclusivă por lo humano)." (Francisco Torres Monreal, Introducción, Teatro completo de Fernando

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
trezirea din acest vis care este viața (după Calderón) sau la trezirea din ațipirea provizorie care, după Leibniz, este moartea. Astfel, fastul lumesc al teatrului, ce poartă în sine conștiința propriului caracter iluzoriu, pregătește asceza poetului mistic (¿Ques es la vida? Una ilusion,/ Una sombra, una ficcion, / Y el mayor bien es pequeño; / Que toda la vida es sueño; / Y los sueños son"Calderón, Teatro// Ce este viața? O iluzie?/ O umbră, o ficțiune?/ Și cel mai mare bine este mic

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
după Leibniz, este moartea. Astfel, fastul lumesc al teatrului, ce poartă în sine conștiința propriului caracter iluzoriu, pregătește asceza poetului mistic (¿Ques es la vida? Una ilusion,/ Una sombra, una ficcion, / Y el mayor bien es pequeño; / Que toda la vida es sueño; / Y los sueños son"Calderón, Teatro// Ce este viața? O iluzie?/ O umbră, o ficțiune?/ Și cel mai mare bine este mic/ Pentru ca viața este vis/ Și toate visuri sunt.)" Rosario Assunto, Universul că spectacol. Artă și filosofía

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
eroul operei arrabaliene, ne este prezentată și în Oraison, piesa inclusă în montajul Garcia. Referindu-se la aluziile pe care Arrabal le face, în opera să, la Noul Testament, Luce Moreau-Arrabal observa că: "En Oración Fidio le cuenta a Lilbe la vida de Jesús pară animarla a portarse bien porque esto de ser bueno es mas completo y mas bonito que șu vida anterior [...]. El tono es el del niño que repite el cuento de la abuelita, el de la inocencia que formă contraste

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
le face, în opera să, la Noul Testament, Luce Moreau-Arrabal observa că: "En Oración Fidio le cuenta a Lilbe la vida de Jesús pară animarla a portarse bien porque esto de ser bueno es mas completo y mas bonito que șu vida anterior [...]. El tono es el del niño que repite el cuento de la abuelita, el de la inocencia que formă contraste con el infanticidio que ha cometido la pareja. En el Cementerio de automóviles es el proprio Emanu el que relata șu

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771

Gourmont s-ar fi numărat printre cititorii sau admiratorii lui, nici macar printre prietenii săi"8. Chiar dacă în perioada să pariziana scriitorul publică o nouă ediție a volumului Prosas profanas și redactează una dintre cărțile sale cele mai importante, Cantos de vida y esperanzas, nu i se publică nici un volum de poezii în franceză, ci din când în când un poem care nu trezește nici interes, nici comentarii din partea criticii. "Niciodată nu m-am simțit decât un străin printre oamenii aceștia", spune

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
ne oprească din drum, pentru că "e un obstacol în calea absolutului"15. 1. CUNOAȘTEREA LUI DUMNEZEU "El hombre que pide a los dioses la muerte es un loco; no hay en la muerte nada tan bueno como la miseria de la vida." (Ernesto Sábato, Antes del fin)16 În Sfințenia și schimonoselile absolutului, Cioran se declară pesimist în ceea ce privește atingerea absolutului prin iubire, de femeie sau de Dumnezeu. Iubirea omenească ori divină nivelează ființele: a iubi o femeie sau a-l iubi pe

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
junio 1979, pp. 39-48. El tango, Indice de Artes y Letras, Madrid, XV, n. 154-155-156, oct-nov. 1961, p. 143. Espana en los diarios de mi vejez, El Cultural, Madrid, 9.09.2004, pp..6-11. El más alto honor de mi vida (discursul de la primirea premiului Cervantes de Literatură în 1985), Cuadernos Hispanoamericanos, Madrid, n. 420, junio 1985, pp. 5-8. Los dos Borges, Indice de Artes y Letras, Madrid, XV, n. 150-151, junio-julio 1961, pp. 6-7. Los fantasmas de Flaubert, Lyra, Buenos Aires

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
ou le dernier homme, Librairie José Corti, Leș Essais, Paris, 1990. KLUBACK W., FINKENTHAL M., Ispitele lui Emil Cioran, Univers, București, 1999, traducere și note de Adina Arvatu, C.D. Ionescu și Mihnea Moise . LIICEANU G., E.M. Cioran. Itinerarios de una vida. Los continentes del insomnio y Entrevista con E.M. Cioran, traducere în spaniolă de Eva Calatrava, Ed. Alfons el Magnanim, Barcelona, 1995. LIICEANU G., Itinerariile unei vieți. Apocalipsa după Cioran, Humanitas, București, 1995. LIICEANU G., Cioran sau filosofia că antifilosofie, în

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
1965. DURÂND, G., Leș Structures anthropologiques de l'imaginaire, Paris, Dunod (1re edition) Paris, P.U.F. DURÂND, G., Le retour des dieux, articol apărut în revistă "Nouvelles clés", nr. 58, Spécial anniversaire, în secțiunea Entretiens. GREEN A., Narcisismo de vida, narcisismo de muerte, Ed. Amorrortu, Buenos Aires, 1986, traducere din engleză de Fernando Amarillo Sánchez. GRUZINSKI, S., Entre dos mundos: fronteras culturales y agentes mediadores, Instituto Nacional de Antropología e Historia, Mexico, 1994 HESS, R., Le tango. Que sais-je?, Presses Universitaires

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico, Puebla, México, Sec. Cultură, 2006. SĂLAȘ, H., Le tango, traduit de l'espagnol par Annie Morvan, preface d'Ernesto Sábato, Ed. Actes Sud, Arles, France, 1989. UNAMUNO, M. DE, Del sentimiento trágico de la vida, prólogo de Fernando Savater, Alianza Editorial, Madrid, 2007. VARGAS LLOSA, M., Articol intitulat Saludo al Margen din revista "Margen", Paris, nr. 1, 1966. VINAS, D., La mirada a Europa: del viaje colonial al viaje estético, în Literatura argentina y realidad

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Sábato, Antes del fin, p. 186. 8 Emil Cioran, Mon pays, pp. 19-20. 9 Ibid., p.19. 10 Silvia Garza și María Roșa Rojo, Charla con Ernesto Sábato, articol apărut în revistă "Epigramas argentinos", Buenos Aires, martie 1999. 11Ernesto Sábato, La vida se hace en borrador, articol publicat în revista "La Nación", Buenos Aires, 2.06.1998. 12 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 74. 13 Titlul ciclului de convorbiri cu Carlos Cătănia, reunite sub titlul Ernesto Sábato, entre la letra y la

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
no sé lo que decía, que me he divertido mucho, y, en acordándome de mí, se me quiebran las alas pară decir cosa buena". 15 Idem. 16 Santa Teresa, ibid., p. 6: "Vivo sin vivir en mí / Y tan altă vida espero / Que muero porque no muero". 17 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, p. 196. 18 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, p. 197. 19 Norbert Dodille et Gabriel Liiceanu, Lectures de Cioran, Éditions L'Harmattan, 1997, p. 67. 20 Simona Modreanu

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Ibid., p. 303. 47 Convorbiri cu Cioran, p. 159. 48 Obras y papeles de Soren Kierkegaard, Estudios estéticos ÎI, De la tragedia y otros ensayos, traducere de Demetrio G.Rivera, Ed.Guadarrama, Madrid, 1969, p. 254. 49 Henri Bergson, Memoria y vida: textos escogidos por Gilles Deleuze, Alianza Editorial, Madrid, 2004, p. 245. 50 Gina-Elena Afrăsinei, Cioran și exilul metafizic (eseu) http://agonia.ro/ index.php/ essay/ 218102/index.html. 51 Richard Reschika, Introducere în opera lui Emil Cioran, p. 41. 52

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60 Emil Cioran, Caiete I, Humanitas, București, 1999, pp. 149-150. 61 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990, p. 144. 62 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Madrid, 2007, p. 255. 63 Ibid., p. 187. 64 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 344. 1 Pascal Quignard, Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, p. 128. 2 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 270. 3 Arthur Schopenhauer, Aforismos sobre

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Cătănia, Ernesto Sábato, páginas seleccionadas por el autor, p. 18. 109 Isabel Allende. 110 Idem. 111 A. Raskovsky, El psiquismo fetal, Ed.Paidós, Buenos Aires, 1960. 112 Ernesto Sábato, El escritor y sus fantasmas, p. 18. 113 A. Green, Narcisismo de vida, narcisismo de muerte, Ed. Amorrortu, Buenos Aires, 1986, p. 219. 114 Carlos Cătănia, Páginas de Ernesto Sábato, p. 17. 115 Nelly Martínez, Antología Ernesto Sábato. Estudio preliminar, Seix Barral, Barcelona, 1978, p. 65. 116 Personaje din cele trei române ale scriitorului

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
și Andrei Pleșu în prefață cărții Sensul creației, Nikolai Berdiaev: "Un liber cugetător credincios", http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Berdiaev%20%20 Sensul%20creatiei.htm. 22 Cioran, Pe culmile disperării, p. 109. 23 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Madrid, 1997, p. 138. 24 Idem, p. 138. (Unamuno o consideră o afirmație "abjecta și murdară", proprie scepticismului conservatorilor, care cred că religia este un element de guvernare, de dominare a omului, care, crezând că iadul există, se

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
31 Th.Ruyssen, op. cît., p. 67. 32 Sylvie Jadeau, Cioran ou le dernier homme, p. 69. 33 Th.Ruyssen, op. cît., pp. 66-67. 34 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes, p. 98. 35 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Bibliotecă Unamuno, Prólogo de Fernando Savater, Madrid, 2007, p. 199. 36 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 116. 37 Alejandra Dahía, La pasión a los 80, în revistă "Caras", 30 sept. 1991. 38 Erneste Sábato, Sartre contra Sartre

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
es ahondando en lo que tenemos más cerca". 130 Ernesto Sábato, La cultura en la encrucijada nacional, p. 82: "Borró el asfalto de una manotada/ la vieja barriada que me vio nacer...". 131 Idem: "Yo te evoco, perdido en la vida/ y enredado en los hilos del humo". 132 În spaniolă: Tras de qué sueños volaron? / ¿En qué estrellas andarán?/ Las voces que ayer llegaron / y pasaron y callaron, / ¿dónde están? / Por qué calles volverán?" 133 H.F.Giacoman, Homenaje a E.S.

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
chusmaje / metida en un bandoneón". 152 Angela Dellepiane, Ernesto Sábato, un análisis de șu narrativa, Ed. Nova, Buenos Aires, 1979, p. 306: "tal vez es la danza más profundă del mundo (...) es una expression estética y popular del sentimiento trágico de la vida, es la única fuerza real, la única victoria humana posible sobre la tristeza (...). Y el pueblo que en sus costumbres populares y triviales de cadă día ha creado esta profundă expresion, es un pueblo que tiene destino". 153 Este textul

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
père, ni famille. Toute son affectivité este centrée sur le seul personnage stable de son histoire: să mère." 155 Horacio Sălaș, op. cît., p. 259: "Madre hay una sola / y aunque un día la olvide / me enseñó al final de la vida / que a ese amor / hay que volver". 156 www.centrocultural.coop/modules/news/article.php?storyid. 157 În spaniolă: "¡Cómo no hablar de Buenos Aires/ și es una formă de saber quién soy!". 158 În spaniolă: Qué te pasă, Buenos Aires/ quién

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
saber quién soy!". 158 În spaniolă: Qué te pasă, Buenos Aires/ quién cometió la herejía/ de cambiar por pizzerías/ donde el tango se acuño?". 159 În spaniolă: " Cómo olvidarte en esta queja,/cafetín de Buenos Aires/și sos lo único en la vida/ que se pareció a mi vieja?". 160 Mariana Bustelo, în art. La palabra migrante: escritores argentinos en búsqueda de un terreno propicio pară la creación Internet: http://alhim.revues.org/ document 1492.html. 161 Autor de tangouri și regizor de

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
acto de fugă o de rebeldía. Se crea lo que no se tiene, lo que en cierto modo es objeto de nuestra ansiedad y de nuestra esperanza, lo que mágicamente nos permite evadirnos de la dura realidad cotidiană". 166 "En mi vida tuve muchas, muchas minas, / pero nunca una mujer." 167 Ibid., p. 16. 168 Ernesto Sábato, Tango, p. 19. 169 Textul tangoului în original este: Și no es pa suicidarse / que por este cachivache / șea lo que soy!" . 170 În spaniolă

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
168 Ernesto Sábato, Tango, p. 19. 169 Textul tangoului în original este: Și no es pa suicidarse / que por este cachivache / șea lo que soy!" . 170 În spaniolă: "Te acordás, hermano, / ¿Qué tiempos aquellos?". 171 În spaniolă: Se va la vida, se va y no vuelve / Lo mejor es gozarla y largar / las penas a rodar". 172 În spaniolă: "Cuando manyés que a tu lado / se prueban la ropa que vas a dejar / te acordarás de este otario / que un día

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
p. 111. 88 Ernesto Sábato, Sobre héroes y tumbas, p. 505. 89 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 147. 90 Convorbiri cu Cioran, p. 112. 91 Rafael Rattia, op. cît., p. 18. 92 Gabriel Liiceanu, Emil Cioran. Itinerarios de una vida, Ed. Alfons el Magnànim, traducere din franceză în spaniolă de Eva Calatrava, 1995, p. 69. 93 Gabriel Liiceanu, Emil Cioran. Itineriile unei vieți, p. 103. 94 Ibid., p. 102. 95 Convorbiri, p. 16. 96 Ibid., p. 158. 97 Emil Cioran

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]