11,417 matches
-
având la bază "îndepărtarea clasică") sunt cele două principii generale care se nasc și coexistă în imaginarul secolului XVII. Abordarea tematică, în capitole consacrate imaginarului religios, politic și privat, încearcă să releve acea impresie de unitate estetică și chiar de virtuală coerență pe care o dă arta clasică. În imaginarul clasic, alegorie a depărtării, Toma Pavel încearcă o definiție simultană a condiției umane și a reprezentării sale. Toma Pavel, Arta îndepărtării (eseu despre imaginația clasică), Editura Nemira, 1999, 304 p.
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
lucru. Le poți aprecia doar dacă identifici un anume curaj al stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există o paradigmă a "outsiderului" bine configurată. Mariana Marin scrie simulînd un mare public virtual - percutanța poemelor sale este percutanța unui fenomen cultural contemporan mai amplu (reprezentat în film, în muzică etc.). Rămîne să apară și un interes pentru cititori concreți, ceva mai mulți decît cei pe care i-a cucerit poezia "pură" în ultimii
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu a naviga - prepoziția pe. S-ar putea chiar ca în selecția prepoziției pe să joace un rol important metaforele navigației, mult folosite pentru a evoca investigarea spațiului virtual ("a naviga pe Internet"), ca și în genere cele ale călătoriei, ale deplasării ("pe mare", "pe uscat", "pe stradă"). Aceasta nu e însă o legătură obligatorie ("Navigînd în Internet putem vizita locuri îndepartate"). Pînă la un punct, alegerea unei prepoziții
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
tragedie din care corul antic nu este alungat. Există în text repetiții, reluarea unui punct de vedere care este privit din nou, din perspectiva altui erou, șoaptele-afirmații rămînînd ca într-un background esențial. Liantul este vina, învinovățirea, disperarea reală sau virtuală, nebunia, ezitarea, asumarea, amînarea, principiile, moralitatea, legile, Dumnezeu. Pe tot parcursul cărții, eroii selectați de Ileana Mălăncioiu alcătuiesc un cor din care ies, la un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos în masă, pentru a-și
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
extrem de antipatice prin discursurile stereotipe însoțitoare. Intelectualul român se apropie cu circumspecție de numele "mici" din istoria culturii noastre - nu dorește schimbare, pentru că ar periclita o balanță, și așa fragilă, a unei literaturi de numai două sute de ani. Trei mari virtuale ofensive pentru reconstruirea canonului românesc intuiește Nemoianu în acest studiu. Este vorba, mai întîi, despre o reașezare în interiorul culturii. Rediscutarea unui Eminescu este absolut necesară. Este și singurul pas care a fost făcut pînă acum (celebrul număr din Dilema). în
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
dexteritatea de-a merge, repede și fără greș, de-a-ndărătelea. Eliberată de respectul factice față de forme și formule, le cultivă, provocator, pe cele ce-i convin. Exotismul (formal luat peste picior) o atrage ca o patrie pierdută ori ca una doar virtuală, ceea ce, în cîmpul sensibilității, este echivalent: "Fiorduri zgîrcite cu dinți cenușii/ Dînd nopților oarbe dureri sidefii" (În amintirea căpitanului Roberto). Ca și: " De n-ar fi pustiu în ținutul Puerto/ De n-ar fi băut căpitanul Roberto/ De n-ar
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
-n cuie de exegeții genului sînt de tot hazul, făcînd memorabilă această călătorie pe aripile fanteziei. Una dintre virtuțile ascunse ale fermecatei brățări, arheologică relicvă, care constituie mobilul confruntărilor de forțe scenarizate și regizate de același Stephen Sommers este călătoria virtuală, deocamdată frustrant de superficial speculată. Granițele de timp și spațiu sînt anulate, de la British Museum se plonjează în inima piramidelor, survolîndu-se rapid distanța pînă în Egiptul antic. Pagini de istorie se însuflețesc instantaneu, amestecînd un desuet 1933, An al Scorpionului
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
români din anii '80-'90) nu am ales întîmplător aceste două cărți. Prima este o încercare de lămurire a unor concepte, o istorie a deformărilor și clarificărilor unui concept. A doua este o punere în practică, o variantă a unei virtuale istorii postmoderne. Ambele schimbă complet imaginea din ochii multora care au văzut (și văd încă) în acest critic doar un militant, un fel de �manager" al generației sale, arătînd în acest fel cît de puțin l-au citit. Doritorii vor
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
tip de cyborgs animați digital, înduioșători în tentativele lor de apropiere și comunicare nu doar științifică, ci și afectivă. Pentru că lumea efectelor numerice are posibilități nelimitate și - odată ce i-ai pășit pragul și ai adoptat unghiul de vedere al camerei virtuale (ca în orice joc video!) - ești aspirat de turbionul fanteziei și abisul privirilor artificiale ale eroilor. Fascinat de performanțele infinite și indefinibile...
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
agenți ai materiei și de regizori discreți ai lumii amorfe. Nu întîmplător, indiferent de datele lor personale, de temperamentul artistic și de opțiunea estetică, toți sculptorii au ca preocupare comună validarea cît mai convingătoare a ceea ce blocul de piatră conține virtual în sine și nu situarea adversă față de o geologie stihială și inertă. Consecința acestei apropieri discrete, a acestei negocieri subtile cu volumul și cu suprafața materialului brut, este o anumită solidaritate a viziunii care se traduce prin exploatarea verticalei, la
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
greu să-și poarte de grijă. Pentru ca România să aibă un viitor suportabil ar trebui ca în prezent să se producă o adevărată explozie a nașterilor, cu o atenție susținută din partea statului, astfel încît să scadă mortalitatea infantilă, iar mamele virtuale să nu se mai simtă vinovate fiindcă aduc pe lume copii pe care nu-i pot întreține. Titluri alarmante am remarcat în ADEVĂRUL și în CURENTUL. Deocamdată însă mass media din România nu pun întrebări Puterii asupra politicii pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
povestiri despre spectre feminine, fecioare veninoase, creaturi demonice care își devoră amanții, pe scurt ipostaze ale femeii fatale, la propriu), autorul ajunge la concluzia că diferența între cele două fenomene ar fi de la instinct real (în cazul insectelor), la instinct virtual, echivalent, în cazul omului, acelei funcții fabulatorii de care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
exemplu, la protagonistul romanului Dv. Femeia perfectă, una dintre cărțile care mi-a plăcut cel mai mult, căci e foarte bine articulată, foarte concentrată, - există acel personaj, Paul Cortèse, care se refugiază în același timp într-un fel de realitate virtuală, ca să scape de conștiința - dacă e o conștiință - a manipulării în lumea în care trăiește, iar pe de altă parte, unica lui manieră de a găsi un fel de coerență, o falsă coerență, cum spuneam, este costumul, moda, sunt lucrurile
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
disjuncției dintre "a avea" (o operă, o specializare) și "a fi" (pur și simplu). Avem de-a face cu atracția sentimentală, în accepție schilleriană, față de naivitatea aurorală a insului, a culturii. Cel realizat râvnește, nostalgic și compensator, la acela pururi virtual, aflat într-o potențialitate inocentă. Aproape o jumătate a cărții este centrată pe comentarea unei probleme care - dată fiind sensibilitatea cu totul specială pentru evoluția post-decembristă a României - a înveninat relațiile dintre intelectuali, reiterându-se grotesc disputa constantă a modernității
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
e critică adevărată: nu are o bibliografie la sfîrșit (deși autoarea citează numeroase surse), are citate neconvenționale din "discuțiile" sale personale cu poetul, operele propriu-zise sînt analizate haotic, fără un fir conducător etc. Autoarea le vine aparent în sprijin acestor virtuali lectori serioși care au citit o carte "neserioasă": ea invocă de cîteva ori caracterul special al cărții, faptul că acel Gellu Naum prezentat poate să fie un Naum personal; descoperirea poetului, lectura anumitor texte, sînt relatate sub forma unor mici
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
care Boym din păcate nu o explorează. Teoretic cel puțin, ne îndreptăm cu toții spre o nouă vîrstă a cosmopolitanismului. Epoca Internetului este și va fi una fără pașapoarte. Cartea Svetlanei Boym se încheie cu reflecții pe tema comunicării în spațiul virtual. Va fi tehnologia leacul nostalgiei? Răspunsul autoarei e simplu: nu. Motivul e însă mai complicat decît îl face să pară, iar înțelegerea lui ne obligă să reflectăm la multe altele: conștiință, singurătate, identitate colectivă, memorie și imaginație. Tot atîtea linii
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
fete, într-o magazie, și apoi la găsirea cadavrului ei, pe jumătate carbonizat, în magazia distrusă de un incendiu. El este un martor (de aici și titlul romanului) care nu poate povesti nimănui ce a văzut. Romanul reprezintă depoziția lui virtuală, inutilizabilă de către justiție. Fără melodramă Să fii de față când se petrece ceva îngrozitor, să încerci, fără succes, așa cum face protagonistul romanului, să te opui răului, iar ulterior să nu îi poți denunța pe vinovați - iată o situație tragică, descrisă
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
în sfera gesturilor intime și foarte personalizate, dintre cititor și obiectul carte, nu este pândit de riscul de a dispărea și de a fi înghițit de calculator. Cartea e încă cu mult superioară ecranului pentru că este un obiect organic, nu virtual. Ti-o iei cu tine oriunde, în pat, la bucătărie, unde vrei. Îți oferă un contact direct, intim, de neînlocuit. Uneori, când am neapărată nevoie de o carte, o cer prin internet și ea îmi sosește. De exemplu, am avut
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
peste mări și țări, legându-se, prin simple manevre pe tastatură, un "loc" (site) sau altul (de fapt, un text de orice natură, supus lecturii), că aici poate fi un germene de superficialitate 4 în căutarea, citirea și înțelegerea informațiilor. "Virtualul" partener care este însuși docilul C permite o inspectare grăbită, care - ca și manipularea "telecomenzii" televizorului cu multe canale sau poate după modelul acesteia - îndeamnă la nerăbdare în parcurgerea "surselor", la lecturi fragmentare, la acceptarea efemerului - fie șí incomplet perceput
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
nivel real, chiar concret. Este o tendință greșită (mereu mai răspândită și insidios pernicioasă) aceea de a se considera, implicit, C ca o ființă, ca un partener uman și de aci extrapolarea situației de activitate cu C la un "spațiu virtual", ireal, creat prin însăși această activitate. Pe de-o parte este o viziune antropomorfică asupra C, considerat ca un partener (față de care se și petrece o dependență adesea maladivă), iar pe de altă parte, se ajunge la crearea (și la
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
asupra C, considerat ca un partener (față de care se și petrece o dependență adesea maladivă), iar pe de altă parte, se ajunge la crearea (și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca "virtuală", se realizează din ce în ce mai greu. Persoana (de obicei copil, adolescent sau tânăr care devine "dependent" aproape ca
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ca un partener (față de care se și petrece o dependență adesea maladivă), iar pe de altă parte, se ajunge la crearea (și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca "virtuală", se realizează din ce în ce mai greu. Persoana (de obicei copil, adolescent sau tânăr care devine "dependent" aproape ca de un drog
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca "virtuală", se realizează din ce în ce mai greu. Persoana (de obicei copil, adolescent sau tânăr care devine "dependent" aproape ca de un drog) se închide în ea însăși împreună cu acel partener-robot. O lume creată șí prin refulări și conduite - ba chiar șí limbaj - compensatorii
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
chiar șí limbaj - compensatorii, care conduc la o "comunicare" ireală, inclusă într-o iluzie voită sau ignară și reprezentată prin expresii ca "navigare" (care este banala apăsare pe butoane declanșând programe cât se poate de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
care conduc la o "comunicare" ireală, inclusă într-o iluzie voită sau ignară și reprezentată prin expresii ca "navigare" (care este banala apăsare pe butoane declanșând programe cât se poate de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]