1,953 matches
-
Răzvan Voncu: „Magdalena Brătescu este una dintre cele mai bune scriitoare de limbă română din Israel (...). - Magdalena Brătescu, ai vrea să-ți faci un autoportret? - Dacă te referi la firea mea, într-o singură trăsătură de condei afirm: sunt o visătoare. În mai multe: o perfecționistă, neîncrezătoare în forțele mele, nepregătită pentru viață, o hipersensibilă, cu un simț al dreptății foarte bine dezvoltat și un fel de Procust inofensiv; adică eu continui să trăiesc într-o lume a mea în care
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
nu, cu adevărat. Totul era platonic, căci amicul meu, la vârsta lui, iubea ideatic, iar eu, la vârsta mea, eram pre timid. Și totuși, ce frumos a fost!... Mai ales că la acele mese, se făcea și poezie, iar „Adela”, visătoare, ne povestea despre plăcerea ei de-a fi mereu în altă zare a lumii. Se spuneau versuri, se comenta ușor despre firul de iarbă, sau vorbeam ceva mai aprig despre urgiile din lume și, rar, de la noi. Ei, dar câte
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Articolele Autorului Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă, Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă, Colegi în anul ultim de liceu, Când, dintre toți din clasă, numai eu M-am oferit să vă conduc acasă, În după-amiaza-aceea furtunoasă ... Pe sub umbrelă, visători, pășeam, V-am luat de șold, ce-aproape ne simțeam! Nu ne păsa de stropii mari și reci, Ca într-un vals prin bălți croiam poteci, Iar norii, se-aprindeau, vădit, anume Parcă-am fi fost doar noi, atunci, pe
REGRETE TOMNATICE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367791_a_369120]
-
modurilor, timpurilor, persoanelor) sau cel al substitutelor - în special în jocul claselor pronominale. Importantă este și sintaxa de o anumită (mare) magie. Apoi, cota punctuației. „Tehnoredactarea” are partea ei de comunicare (din care este exclus orice fel de dulceag „calo-”). Visătorul care a scris duce, din volum în volum, aceleași semne exemplare. E greu, însă, de navigat prin nemărginirile profunzimilor cuvântului lui Vasile Latiș și, poate, nu va atinge nimeni limanul de echivalență dintre semnificant și semnificat. „Același aceluiași gând și
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
Articolele Autorului 292 DEDICAȚIE De câte ori te văd, Fie veselă sau tristă, Inima-n al ei tumult, Te vede o ființă optimistă. Iar când doar îmi zâmbești, În treacăt și din întâmplare, Mă întreb în sine, dacă ești, Acea ființă foarte visătoare. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: 292 DEDICAȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2324, Anul VII, 12 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
292 DEDICAȚIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368566_a_369895]
-
tot privește spre alceva, tot are dorinți imposibile, viziuni cu băieți și fete alergând despletiți prin câmpiile dragostei. Iubirea însă rămâne acolo unde îi este locul. În zâmbetul copilului ce își privește mama care i a dăruit viață, în imaginația visătorilor de sublim ancestral, în cei ce sunt înzestrați cu darul legendei, al poveștilor cu care ne hrănim așteptările în serile vieții. Cei ce au norocul să o întâlnească în forma ei pură, sunt cu adevărat fericiții posesori ai energiei ce
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368676_a_370005]
-
de perfecționare în străinătate ... Aveți calități deosebite și de aceea vrem să vă ajutăm să le puneți în valoare. Nu-i păcat să le irosiți într-o banală policlinică de cartier? - Ați amintit de niște eventuale interese reciproce, spuse Martin visător. Ce-aș putea să vă ofer eu în schimb? - Păi nu v-am spus? E vorba de femei. Cele cu sarcini nedorite, mă-nțelegeți, nu? Suntem convinși că vin și la dumneavoastră, când vor să se descotorosească de ... și, amuzat
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ÎNLĂNȚUITE IERBURI TRECĂTOARE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Înlănțuite ierburi trecătoare, putrede vă căutați nou rod cu rădăcinile-nfipte-n glod, vreți să păreți nemuritoare. Îmi aplec fruntea visătoare și cu teamă vă ascult cum scormoniți cu dinții în noroi plăpânde, eu unde să-mi caut iubirile ce nu mai sunt, sub voi sau ele s-au topit în soare? Spuneți-mi, voi, ierburi trecătoare... Referință Bibliografică: Înlănțuite ierburi
ÎNLĂNŢUITE IERBURI TRECĂTOARE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363628_a_364957]
-
aveți datoria de a-l păstra mereu viu în memoria voastră! Și pentru că astăzi este ziua lui, vă las în compania nemuritoarelor sale versuri: “Nu credeam să-nvăț a muri vrodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății. Când deodată tu răsăriși în cale-mi, Suferință tu, dureros de dulce... Pân-în fund băui voluptatea morții Ne'ndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit că Nessus. Ori că Hercul înveninat de haina-i; Focul meu a
DIN NOU DESPRE EMINESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363752_a_365081]
-
murmur din ultimul dor la ziua ta nemărginirea cântă * Marea în furtună caută Iubirea de sub tei Hohotul lacrimii din ochiul Amurgului în flăcări murmură Imensitatea durerii Ecoul tace Muzica vântului amintește despre Iubiri pierdute Nopți cu lună tremurândă Enigmatic și visător Singur printre oameni Cineva prin albul umbrelor devine Un trubadur al tristeții dintre cuvinte Petru Jipa - Eminescu Regele se integrează în cuvânt. Diadema frunții lui este de fapt iubirea Sau patima vieții, aplecată peste dor. Iar cuvântul dorului poartă neapărat
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
vie ce cuprinde Luciri din versuri care sunt Nemuritoare și candide, Când Eminescu-și va deschide Aripa lui de înger sfânt! Vera Crăciun - Cu dor de Eminescu Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir nemărginirea în zboruri visătoare, Iar ochii-mi lăcrimează în taină plini de jale ... . Ce este Eminescu? O stea nemuritoare! O flacără ce arde, scânteie -nălțătoare, Un gând croind luminii Luceafărului, cale! Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir nemărginirea în zboruri
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Iar ochii-mi lăcrimează în taină plini de jale ... . Ce este Eminescu? O stea nemuritoare! O flacără ce arde, scânteie -nălțătoare, Un gând croind luminii Luceafărului, cale! Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir nemărginirea în zboruri visătoare. A fost și est rege! Cuvântul său nu moare, Coroane-n veci slăvite se tânguiesc agale. Pustiu este și codrul. Cumplită resemnare: De la semețe creste, la teiul trist din vale. Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
est rege! Cuvântul său nu moare, Coroane-n veci slăvite se tânguiesc agale. Pustiu este și codrul. Cumplită resemnare: De la semețe creste, la teiul trist din vale. Cu dor de Eminescu și de al slovei sale, Admir nemărginirea în zboruri, visătoare. Romeo Tarhon - Eminescu, zeul unic Nu am vreme, vremea trece Cum în aste vremuri știm: Un minut trece cât zece, Ceasul mult mai scurt simțim Și n-am am vreme câtă vreme Aș voi să am, să duc Printre plopi
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU COCOSULUI dacă o să mă devorez și pe mine ...și, ca poetul acela stelar și flamand în urmă-o rămâne un câine la lume lătrând, o hiena hulpava, visătoare printre feline - dar eu cred că-mi ajunge și-un nor să-l înfulec că pe mărul cel ros - o, norul ce-n pântecu-i se zbate-un cocos, și cântă, abstract și etern, în pridvor. Referință Bibliografica: ELOGIU COCOSULUI / Ion
ELOGIU COCOŞULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364620_a_365949]
-
tău să-mi caut tihna ... Tăciunii-n foc să-mi dea căldură Cu jarul meu să te topesc Și singuri depărtați de lume Să pot din nou să te iubesc ... Să-ngrop privirea-mi fericită în ochii-ți dulci și visători Să mângâi părul tău și trupul Și gura să-ți sărut în zori ... Ascult cum picuri mici răzbesc Din înălțimea plumburie și cad Pe ramuri ce dezgolite se-oglindesc În geamuri triste și-a mea melancolie ... Și nu pot să
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa.". Observându-i creațiile și cunoscându-i devotamentul meritoriu în domeniul artelor, dați-mi voie, ca prin analogie să o „denumim” pe această doamnă a artei plastice românești : un GRIGORESCU, în variantă
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
1948, în localitatea Tătărăști de Sus, județul Teleorman, Elenă Armenescu Ciuhrii își amintește cu dragoste de părinții săi. Tatăl a fost cel care a educat-o pe viitoarea scriitoare în spiritul respectului față de valorile trecutului și ale dreptății. Mama, fire visătoare și religioasă, iubitoare a curățeniei interioare și exterioare, i-a oferit acesteia nu doar căldură unui cămin, ci și înțelepciunea vieții, pe care a descoperit-o pe paginile Bibliei. Licențiata în 1972, a Facultății de medicină din Timișoara, Elenă Armenescu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
1948, în localitatea Tătărăști de Sus, județul Teleorman, Elenă Armenescu Ciuhrii își amintește cu dragoste de părinții săi. Tatăl a fost cel care a educat-o pe viitoarea scriitoare în spiritul respectului față de valorile trecutului și ale dreptății. Mama, fire visătoare și religioasă, iubitoare a curățeniei interioare și exterioare, i-a oferit acesteia nu doar căldură unui cămin, ci și înțelepciunea vieții, pe care a descoperit-o pe paginile Bibliei. Licențiata în 1972, a Facultății de medicină din Timișoara, Elenă Armenescu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
contactul cu ochii bărbatului. - Sunt profesor, dar nu aici, la Arte. Fosta mea soție a fost lector la ASE, răspunse Iulian cu voce stinsă, Studenta se emoționă mai puternic. Reacția bărbatului îi depășise așteptările. - La Arte, ce frumos! spuse tânăra visător. Sunteți deci artist ! Și eu aș fi dorit să merg acolo... la design vestimentar. În timpul liber sunt model. O să vă invit la o prezentare de modă și tânăra le întinse două cartonașe. - Este fiul dumneavoastră ? continuă studenta cu întrebările, în timp ce
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
pielii. Picioarele îi erau puțin cam groase pentru înălțimea ei. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară nasturii din butonierele bluziței. Gabriellé era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales al bărbaților, plăcându-i să-i ațâțe
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Strofe > Amintire > POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII Autor: Zaharia Bonte Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului ZIDUL PLÂNGERII Zidul Plângerii visez: La Mur de Lamentation, Excursia în Israel cu vreun experiment la chibuț, Da-i mult până departe
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
înapoi, De s-ar anula ce-am visat: să n-ajung la Le Mur de Lamentation, M-aștept să am parte de-același pahar, să vină zidul la noi ; Se ‘nalță între valoni și flamanzi : „La Mur* de Flamentation”! - călător visător & pelerin cu suspin - NOTA : * Adesea, în ultima vreme, situația conflictuală dintre flamanzii și valonii Belgiei a fost asemuită celei din Israel dintre evrei și arabi. Când am vizitat orașul Mechelen din Flandra, în franceză Màline, am văzut zidurile vechii cetăți
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
că și astăzi tu altfel gândești. Să tresalte profeții, să iasă la porți vegheatorii, de noapte scăpați : Se-arată curând Cel ce domnește-n vecie din Ierusalim peste-mpărați. Zaharia BONTE Belgia 12 februarie 2011 Referință Bibliografică: Poemele unui pelerin visător la Zidul Plângerii / Zaharia Bonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 46, Anul I, 15 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Zaharia Bonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
1 miliard de dolari... În acest timp, statul român ignoră în continuare o invenție, într-adevăr de miliarde... Anonim născut la 14.11.1902, în Câmpina este redescoperitorul tratamentului cu lumină. Prietenul său, Albert Einstein l-a avertizat: „Ești un visător. Cine crezi că o să-ți permită să distrugi întreaga industrie farmaceutică și să revoluționezi medicina?" Mai târziu, Elena Ceaușescu i-a propus, prin intermediari, să-i cedeze invenția... Până la urmă, avea să ajungă prioritatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
Tânăra de atunci aducea cu sine mireasma florilor crescute între cele două maluri, prinse simbolic într-o cunună ce-i aureola chipul fraged, plin de lumina unei inimi iubitoare. Deși rezervată, era ușor de remarcat. Atrăgeau atenția ochii adânci și visători, fruntea înaltă, încadrată de părul bogat, privirea atentă și pătrunzătoare, vocea caldă, cu inflexiuni ferme, mișcările grațioase ale trupului adolescentin. În scurt timp s-a făcut cunoscută, devenind un nume familiar pentru publicațiile din zonă și din țară. Tatiana Scurtu
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]