13,667 matches
-
Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc și de taifas, călugărul Teodosie Hoinarul, Enea, tânărul ciupăgean răzvrătit și scăpat de la spânzurătoare ș.a.m.d.) o face pitorescul ardelean Patru Cărătuș, deghizat în cow-boy, negustor de vite, dar și de arme ce-și vor găsi locul în tainițele și galeriile de la Schitul celor trei călugări pravoslavnici, ctitorie legendară a lui Vodă Matei Basarab. Arme plătite cu galbenii smulși de la Caraminu sub șantaj sau amenințare de către "tartorele hoților
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
inventare// Nu ne mai vin condurii. Un inutil Orfeu/ E gurii mele rană și rana vrea să cînte/ Și undeva în lume se naște cîte-un zeu/ Ci-l urgisește-ndată o lepră de cuvinte,// Deschideți iute poarta să intre cîte-o vită/ Pan bea și-n turme urcă hipnoticul alean/ De cerul nu vă place, priviți-l dar prin sită/ Albastrul nu mai cîntă. L-am aurit în van" (Izgonirea). Dar atenția Marianei Bojan se concentrează asupra mediului curent care-i contrariază
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
care pun lumea în mișcare! / Vând TV color cu mici defecțiuni, calitate germană./ Vând pisicuță persană./ Cumpăr mașină de despuiat porumb, capacitate mai mare"). Nu lipsește ingambamentul: "Neglijat, curat, pedant, finuț, doresc să vă cunosc în față la La dolce/ Vita, str. I. I. de la Brad, la ora 19.30, cu ochelari de soare/ Tânăr, 27/175/70: nefumător, sărac, singur, există oare/ persoana care poate să spună "îmi pasă, George!"". Textul nu rămîne un simplu colaj, pentru că îl destructurează comentariile
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
din tînjală, se lasă în seama căluțului. Porumbul plivit de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar legătura lui cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Porumbul plivit de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar legătura lui cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
cu vorbe mieroase, îi șoptesc în ureche declarații fierbinți, îi descriu în culori ațâțătoare variate poziții ale acuplărilor metafizice doar pentru a ajunge cât mai repede cu ea în pat. Pentru pleava asta primitiv-sexualizată, țara nu e o mamă, ci vita bună de muls pe care nu și-o închipuie altfel decât gestantă cu sămânța lor putredă. Iminenta adoptare a legii prostituției îi va trimite, sper, la locurile binemeritate. îmbrăcați în straie multicolore, îi văd armonizându-se perfect cu ghereta de
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
și fiica atât de învățată, și înclinarea spre cealaltă mamă, spirituală, fosta amantă din tinerețe a tatălui având sânge nemțesc. E perioada cea mai crâncenă. Comuniștii lui Gh. Dej ca și cetele de țigani umblă prin sate și jefuiesc tot, vite, merinde, lucruri din case. La căminul din Curechi nu se mai țin hore ca altădată, se țin conferințe într-o limbă pe care nu o mai înțelege nimeni. Norah, cu frumusețea și inteligența ei, va ajunge nevastă de ministru în
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
originea tuturor dificultăților cu care femeile se confruntă este "tîmpita aceea de luptă pentru drepturi egale cu bărbații, pentru "feminismul" acela care a apărut ca o plagă în 1880 sau '90 și nu știu cît... Dumnezeule, gemu ea ca o vită singură, neajutorată, nu se putea plînge nimănui, nu se putea indigna nimănui, trebuia să înghită toată abjecția zîmbind!". Pachetul e complet. Feminismul e o plagă, iar condiția de vită mută, deși cauzează suferință, e de preferat pentru tragismul ei înălțător
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
sau '90 și nu știu cît... Dumnezeule, gemu ea ca o vită singură, neajutorată, nu se putea plînge nimănui, nu se putea indigna nimănui, trebuia să înghită toată abjecția zîmbind!". Pachetul e complet. Feminismul e o plagă, iar condiția de vită mută, deși cauzează suferință, e de preferat pentru tragismul ei înălțător, gratificant prin însăși greutatea pe care o presupune. Bonus. încă prizonieră la cei 4, speriată, Lelia ar fi dorit să se plimbe pe stradă cu Grobei, printre "vagabonzi, neamuri
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Ce viciu de construcție sau nuanță născătoare de discordie macină în secret - ca un mucegai sau o igrasie - arcadele și contraforturile noii Catedrale?" O sumă de legende sau mituri cosmogonice statuează sacrificiul necesar unui act fondator, care să marcheze incipit vita nova: uciderea Șarpelui din Rig Veda, a Monstrului marin din legenda zeului Marduk, a lui Purusha din mitologia indiană etc. La noi, e faimoasă legenda Meșterului Manole, cel care și-a zidit soția în zidul Mănăstirii Argeș. În perspectiva istoriei
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
țăran pe cale de a rămâne despuiat. Textul suna: "Encore ce petit sacrifice, mon cher Moldo-valaque, et je m'en vais." Se referea la acea ocupație rusească a Țărilor Române de pe urma căreia acestea încetaseră a mai fi mari producătoare/exportatoare de vite, o dată ce generalul rus cutare raporta superiorului său că nu mai dispune de nici atâta "provision" cât să-i pună la fript un biftek. Timpul anume când ilustrul strateg Suvorov, răspunzând unor plângeri ale localnicilor, declara că vrea să lase moldo-valahilor
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
Campania rusească din 1828 a adus, în același timp, tot felul de nenorociri: foamea datorită uriașelor rechiziții ale armatei invadatoare, ciuma adusă din Turcia, o iarnă grea cu o epidemie printre animale care a făcut ravagii, țăranii fiind folosiți ca vite de povară; alții au fost luați cu forța în Bulgaria, pe câmpiile pustii și bântuite de ciumă ori în flăcări, pentru a recolta grâul părăsit de turci." Cea de a șaptea invazie se produce în anii 1848-49 ("Amestecul rușilor lui
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
instaura, în Turcia, o democrație eșuase lamentabil. În consecință, aceștia au apelat la ajutorul și sprijinul Germaniei. Kaiserul practica de zor politica dislocării brutale a unor populații întregi din-tr-o parte a Europei, ca și cum ar fi fost vorba de turme de vite pentru expansiunea germană. Acest tratament a fost aplicat de germani, la începutul războiului devenit mondial, în Belgia, Polonia și Serbia. Va fi modelul adoptat, în 1915, de junii turci armenilor. Dar pînă atunci, la îndemnul Germaniei, sînt deportați cetățenii greci
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS, Pisa, 1999). În cei 22 de ani de pasionată
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
mai ales de muncitori foarte apropiați, ca mentalitate și obiceiuri, de mica burghezie, numai că puțini s-au stabilit aici, majoritatea preferînd să se întoarcă în țara de baștină (p. 62). Legați prin îndeletniciri de urbe, nu de pămînt sau vite, cum erau cel mai adesea ceilalți coloniști, în vremuri de restriște (războaie, epidemii), italienii își lichidau afacerile pentru a face calea întoarsă. Ceea ce îi împingea după un timp pe conaționalii lui din secolele trecute spre casele lor - considera Silvio Guarnieri
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
impresionat enorm un anumit dezgust, o anumită revoltă cu care Kaplan scrie despre România. E drept, cum altfel ar putea scrie, ca evreu el însuși, despre o țară în care au fost și cazuri de evrei uciși în abator, ca vitele? Dar oare aceasta să fie România? Căutînd un răspuns - conștientă de zădărnicia efortului meu, dată fiind subiectivitatea inevitabilă - mi-am aliniat în fața ochilor chipuri ale unor personalități pe care le cunosc personal și le apreciez, și fețele abrutizate într-adevăr
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
România. Cum de s-a înecat Mona? (S.U.A., 2000) trimite cu gîndul la Cum s-o arunci pe mama din tren și nu doar datorită "eufoniei" din titlu, ci în primul rînd datorită ingredientului de bază al rețetei: Danny De Vito. De astă dată matur șef de poliție într-o minusculă localitate unde are de anchetat un accident de mașină în care a dispărut o cetățeană vajnică - mamă de familie, rea de gură, urîtă de toți (Bette Midler, vedetă și în
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
premiul internațional al editorilor, Formentor, A memoria (Din memorie), Mio marito (Soțul meu), Memorie di una ladra (Memoriile unei hoațe), Lettere a Marina (Scrisori către Marina), Il treno per Helsinki (Trenul de Helsinki), Isolina - distins cu premiul Fregene, La lunga vita di Marianna Ucria (Lunga viață a Mariannei Ucria) - premiul Campiello, premiul Marotta, premiul Guadrivio, premiul Apollo, premiul Reggio Calabria; Bagheria, Cercando Emma ( Căutând-o pe Emma), Voci, Dolce per se (Dulce în sine), Buio (Întuneric). Pasionată de teatru, prietenă cu
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
cîteva zeci de săteni, pescari și le spunea: "Măi, fraților, hai să facem singuri ce ne spun ăștia că uite, la Babadag și la Săcele s-au întîmplat nenorociri mari și vă rămîn copiii pe drumuri". Și oamenii își aduceau vitele și uneltele la sediul improvizat al CAP-ului. Seara, "conducerea tehnică", între care și tata, era chemată la ședință, la raion, iar bărbații plecau pe mare, la pescuit. În lipsa lor, femeile din sat se duceau la CAP și-și luau
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
uneltele la sediul improvizat al CAP-ului. Seara, "conducerea tehnică", între care și tata, era chemată la ședință, la raion, iar bărbații plecau pe mare, la pescuit. În lipsa lor, femeile din sat se duceau la CAP și-și luau acasă vitele flămînde și uneltele. În fruntea acestor "anticomuniste" tot cam de operetă, neștiind de fapt ce periculoasă e joaca lor, se afla bunică-mea, adică mama contabilului șef. Ce făcea tatăl tău în situația asta? Cînd auzea ce s-a întîmplat
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
n-ai, nu te pricepi la arme... (Către MARELE PREOT.) Pentru cine vroiai să mai păstrezi mir?... Și cu ce drept te dai drept locțiitorul lui Dumnezeu? Ești doar un popă gras și înzorzonat, ca o curvă. Transpiri ca o vită și-ți curg balele... (Către SFETNIC.) Voi v-ați bătut joc de mine cu umbrela asta, așa-i? MĂSCĂRICIUL: Las-o, că-i bună să te apere de scuipații dracilor. MAJESTATEA SA: Distrează-i pe nobili, ce stai?! Își pune
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
a rigorii și a profesionalismului cu care ea a fost concepută. Din acest cumul de lucrării, provenite din colecții publice și private, iar în cazul celor din urmă trebuie remarcate, prin rafinamentul și exactitatea gustului, lucrările care provin din colecțiile Vito Grasso și Petru Romoșan, Mihai Oroveanu a reușit să realizeze o unitate simfonică, mult mai amplă decît suma aritmetică a obiectelor și mult mai profundă decît sonoritatea lor materială percepută în simultaneitate, chiar dacă materialele au oricum o sonoritate inconfundabilă. Cum
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
să se înscrie în colhozuri, duiosul acord între securiști, milițieni, ca să nu mai vorbim de activiștii și propagandiștii ce săltau în pantofi de oraș peste tarlale și toată suflarea satului ce nu putea fi contenită de a-și duce deîndată vitele la colectivă și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele miasme ale grajdurilor. Citiți romanele din epocă, scrise și ele sub impulsul entuziasmului și dacă nu vă veți convinge, atunci cereți accesul la dosarul dumneavoastră de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
celelalte, se prăbușeau asupra lor înșile și asta de secole la rând, într-o întunecime de neconceput. Cărau cu ele, cu mult mai multă violență decât se putea bănui la suprafață, nu numai miriadele de pești vii, dar și toate vitele moarte, toți înecații, toate sfărâmăturile de piatră și de fier pe care le aduceau răbdător la starea de pietriș, apoi de nisip. Neagră în negrul nopții, lunecarea lichidă a straturilor suprapuse de apă avea loc nu departe de casă și
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum Canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960 (aceasta am folosit-o și la prezenta notă); pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă P. G., atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. Norme de redactare constituie într-adevăr perfecțiunea
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]