1,673 matches
-
40 de ani, în care avea să urce toate treptele învățământului agricol: profesional, mediu și superior. În învățământul profesional, prima etapă, Vasile Juncu a funcționat la MinișArad, unde, timp de peste 10 ani a fost profesor și director al Școlii de Viticultură. În această podgorie, după modelul luat de la KlesterneuburgAustria, unde a făcut o specializare de doi ani, înființează o Stațiune de avertizare pentru combaterea manei. Etapa învățământului mediu a fost pentru profesorul Vasile Juncu mai fragmentată, dar nu mai puțin rodnică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unde a făcut o specializare de doi ani, înființează o Stațiune de avertizare pentru combaterea manei. Etapa învățământului mediu a fost pentru profesorul Vasile Juncu mai fragmentată, dar nu mai puțin rodnică. Funcționând ca profesor și director la școlile de viticultură din Chișinău, Valea Călugărească, Voicești - Vâlcea, Odobești, apoi ca inspector pentru învățământul agronomic de toate gradele, a depus o muncă fără preget pentru formarea cadrelor necesare agriculturii. Activitatea în învățământul superior a început la 15 august 1951 când devine cadru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1955 este transferat la Institutul Agronomic din Iași pentru ca, după doi ani, să fie numit, prin cumul, primul director al Stațiunii de Cercetări Hortiviticole Copou, Iași. Aici, conf. Vasile Juncu a contribuit la definitivarea și aplicarea planului de microraionare a viticulturii, de identificare a terenurilor pentru producerea de material săditor și înființarea de plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și Vinificație, editat în colaborare cu acad. Gh. Constantinescu, participarea sa la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în Moldova (1975-1985). Stins din viață la 28 aprilie 1991, la Iași, acad.prof. Vasile Juncu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de secolă m-am prezentat la examenul de admitere la Facultatea de Geografie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Ca examinator a fost Conferențiarul universitar doctor Ion Gugiuman. Am avut mare noroc, deoarece unul din subiecte a fost despre viticultura din România, subiect la îndemână subsemnatului, întrucât eram absolvent al Școlii Tehnice Viticole din Huși, promoția 1954. Printre altele, am fost solicitat să enumăr mai multe varietăți de viță-de-vie cu struguri de masă și pentru vinuri alese, specifice podgoriei Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care, prin sudoarea muncii, și-au cumpărat tractoare, pluguri, semănători, batoze, pentru a lucra mai bine și mai ușor pământul, pentru a-l face să rodească mai mult și pentru a ușura, pe cât posibil, efortul solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai pământului. Aici, în spațiul acesta în care trăiau oameni stigmatizați cu D.O. pe buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scumpă, SUA au Întrecut apoi atâtea țări, În frunte cu Japonia, În care soia putea să aibe o mare extindere. Acesta e și cazul României. Ne continuăm drumul trecând și prin Montpellier, ce ne amintște de regiunea și școala de viticultură din sudul Franței. Dese sunt localitățile din SUA care poartă numele regiunii și localității coloniștilor: Montpellier, Noua Anglie, Birmingham, New-Jersey (Noul Jersey), New York, Odesa, Ithaca, Bismarck, Volga, Siracusa, Cairo, luându se la Întrecere cu cele cu nume indiene: Oklahoma, Iowa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și două femei. În 1851 erau 4018 bărbați și 7 femei. În 1852, 12.000 bărbați și 8 femei. În 1910, 25.000 bărbați și 100 femei. În New York e un cartier chinezesc. Multe brațe de muncă sunt În legumicultură, viticultură, În industrie. Sunt oameni muncitori, conștiincioși. În San Francisco, cartierul lor e un adevărat oraș chinezesc, situat Între strada principală Market Street și bulevardul de pe malul Pacificului. Numeroase prăvălii mici, una lângă alta, pline de mărunțișuri lucrate de sfânta mână
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și 15 de păr procurate de la Buftea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o desfășoară cu rezultate deosebite până în anul 1940. A fost apreciat ca un cadru didactic de înalt profesionalism, care a pregătit câteva serii de absolvenți atât teoretic, cât și practic pentru activitatea predominantă a coloniștilor bulgari din ținut - agricultura, pomicultura, viticultura, legumicultura și zootehnia. Din iulie 1941 se stabilește în orașul Orșova (Banatul Românesc), unde desfășoară o activitate prestigioasă în plasa Orșova prin introducearea culturii de grâu de toamnă, nepracticată în plasă până la numirea sa. În acest scop organizează centre de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului Fălciu scoate în evidență viticultura ca ocupație străveche a populației. Pe un scut roșu se află o clopotniță de argint cu poarta și ferestrele deschise, având stema Moldovei sub boltă și însoțită la stânga și la dreapta de o coardă de viță cu foi și ciorchini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În 1934, orașul a fost declarat „Stațiune pentru cură de struguri”. Cât privește agricultura, remarcăm, în mod deosebit, activitatea Camerei Agricole a județului Fălciu care, în anii ’30, l-a avut în fruntea ei pe inginerul Costache Hogaș, specialist în viticultură. Obiectivele fundamentale ale acestei Camere au fost atât rezolvarea și desăvârșirea reformei agrare de după Primul Război Mondial, cât și reorganizarea și modernizarea agriculturii în județul Fălciu. Pentru realizarea acestor obiective, s-au inițiat o serie de acțiuni: efectuarea unor lucrări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acestor obiective, s-au inițiat o serie de acțiuni: efectuarea unor lucrări de expropriere și de împroprietărire, achiziționarea de mașini și unelte, semințe selecționate, care apoi au fost vândute țăranilor în condiții avantajoase, înființarea de centre-model în Huși - Școala de Viticultură „Dimitrie Cantemir” și în diverse localități rurale din județ. Din inițiativa Școlii de Viticultură, condusă de ing. Costache Hogaș, au fost efectuate lucrări științifice în domeniile pomicol și viticol. A fost construită o cramă-model, cu o capacitate de 30 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și de împroprietărire, achiziționarea de mașini și unelte, semințe selecționate, care apoi au fost vândute țăranilor în condiții avantajoase, înființarea de centre-model în Huși - Școala de Viticultură „Dimitrie Cantemir” și în diverse localități rurale din județ. Din inițiativa Școlii de Viticultură, condusă de ing. Costache Hogaș, au fost efectuate lucrări științifice în domeniile pomicol și viticol. A fost construită o cramă-model, cu o capacitate de 30 de vagoane. În fiecare an, erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nr. 3 de Băieți „Mihail Kogălniceanu”, două școli mixte, două grădinițe de copii. Mai funcționau un liceu de băieți, un liceu de fete, o școală comercială inferioară, o școală profesională gr. I, o școală inferioară de meserii, o școală de viticultură și o școală de cântăreți. În Huși activau mai multe instituții culturale: Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, care avea două cămine culturale, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, Muzeul „Episcopul Iacob”, Asociația culturală a tineretului catolic „Luceafărul”, Asociația
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
într-un oraș industrial. Hușii au parcurs, la fel ca toate orașele Republicii Populare Romîne, proclamată în decembrie 1947, etapele de prefaceri ale economiei socialiste. Economia. Locuitorii și-au continuat după al Doilea Război Mondial vechile îndeletniciri, precum meșteșugurile, morăritul, viticultura, pomicultura sau creșterea vitelor, în cadrul noilor structuri economice înființate: gospodăriile agricole colective (G. A. C.), după modelul colhozurilor din U.R.S.S. (devenite după 1965, cooperative agricole de producție, C. A. P.) și gospodăriile agricole de stat (G. A. S., devenite întreprinderi agricole de stat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Noul Atlas lingvistic al României. Date despre localități (vol. I - 1987, vol. II - 1997), Dicționar de termeni viticoli (1989), Tezaurul toponimic al României (vol. I-II, 1992), Introducere în HALR (2005), Limbă și cultură românească în Basarabia (2007), Dicționar de viticultură (2008), Dicționar de pomicultură (2008), Manuscrisul lui Alexei Mateevici de la Mărășești (2008). A îngrijit numeroase ediții critice, între care: Scrieri alese de Matilda Cugler-Poni (1971), Studii de lingvistică și folcloristică de A. Lambrior (1976), Mite Bălăuca de E. Lovinescu (1980
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
emisă În luna iunie a aceluiași an, 1948, Îndemna evreimea aptă de muncă să Închege „...stațiuni agricole cu branșe conexe agriculturii cum ar fi: creșterea vitelor cu industrializarea laptelui; creșterea păsărilor cu valorificarea ouălor; creșterea porcilor (sic!, n.n.); albinăritul; grădinăritul; viticultura, etc.”. Deci, agricultură fără culturi de câmp cu toate că, Întocmitorul circularei s-a gândit și la asemenea eventualitate precizând: „Agricultură propriu-zisă vom face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne organizăm În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Bădărău (19292001), medic primar și cercetător, Monitorul (IS), nr.264 (3164), 19 noiembrie 2001, p.7 B. BĂLȚATU, GHEORGHE (1905-1978) INGINER AGRONOM Om de știință și valoros cadru didactic, prof. univ. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a fost o personalitate a viticulturii românești. S-a născut la 3 februarie 1905, în Huși, județul Vaslui. Școala primară a urmat-o la Huși, între anii 1912-1916. Între anii 1920-1923 a urmat cursurile Școlii Elementare de Viticultură din Huși, în particular, a dat examene la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ing. Gheorghe Bălțatu a fost o personalitate a viticulturii românești. S-a născut la 3 februarie 1905, în Huși, județul Vaslui. Școala primară a urmat-o la Huși, între anii 1912-1916. Între anii 1920-1923 a urmat cursurile Școlii Elementare de Viticultură din Huși, în particular, a dat examene la Gimnaziul din Huși, pe care l-a absolvit în anul 1928. În toamna anului 1928 se înscrie la Școala Națională de Viticultură din Chișinău, pe care a absolvit-o în anul 1932
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1912-1916. Între anii 1920-1923 a urmat cursurile Școlii Elementare de Viticultură din Huși, în particular, a dat examene la Gimnaziul din Huși, pe care l-a absolvit în anul 1928. În toamna anului 1928 se înscrie la Școala Națională de Viticultură din Chișinău, pe care a absolvit-o în anul 1932, obținând diploma de “Bacalaureat agricol”. După bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Agronomie din Cluj, pe care a absolvit-o, în anul 1937, cu calificativul “Foarte bine”. După terminarea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Bacalaureat agricol”. După bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Agronomie din Cluj, pe care a absolvit-o, în anul 1937, cu calificativul “Foarte bine”. După terminarea facultății a fost trimis pe timp de un an (1937-1938) la specializare în viticultură și vinificație, la Institutul de Cercetări Viticole și Horticole Geinheim din Germania. În Germania a început să se ocupe de Studiul microsistemelor dăunătoare mustului și vinului, cercetări pe care le-a continuat în țară și care au dus la rectificarea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
publicate la Jena, în 1939. Parte din rezultatele acestor cercetări și anume Studiul ciupercii Mycoderma, au constituit subiectul tezei de doctorat susținută în 1940, la Facultatea de Agronomie din București. După reîntoarcerea în țară a fost numit (1938) profesor de Viticultură la Școala Viticolă din Huși, unde a funcționat până în anul 1955, afirmându-se ca unul din cei mai mari specialiști ai țării, în domeniul viei și vinului. La Huși, în perioada 1946-1955, a ocupat și funcția de director al acestei
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
specialiști ai țării, în domeniul viei și vinului. La Huși, în perioada 1946-1955, a ocupat și funcția de director al acestei școli. În anul 1954 a fost chemat la Iași și numit (1.X.1954) lector și șeful Catedrei de Viticultură a Facultății de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a predat cursurile de Viticultură și Ampelografie. În anul 1956 ocupă, prin concurs, postul de conferențiar la Catedra de Viticultură din cadrul Institutului Agronomic Iași. În perioada 1959
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
director al acestei școli. În anul 1954 a fost chemat la Iași și numit (1.X.1954) lector și șeful Catedrei de Viticultură a Facultății de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a predat cursurile de Viticultură și Ampelografie. În anul 1956 ocupă, prin concurs, postul de conferențiar la Catedra de Viticultură din cadrul Institutului Agronomic Iași. În perioada 1959 - 1962 a fost conferențiar la Institutul Interregional de Perfecționare a Cadrelor Didactice Iași. În anul 1962 se transferă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]