24,828 matches
-
Oare cei ce nu și-au dat osteneala să ascundă, să adăpostească, să proteguiască puii de om de furii asasine nu erau (aproape) la fel de vinovați ca și asasinii? La altă scară, eram și eu vinovată - e adevărat, o vinovată fără voie, victimă a panicii de moment și a incapacității pe care mi-am recunoscut-o întotdeauna, de a mă orienta în mod prompt și pozitiv în situații neprevăzute. Și totuși, săvîrșisem și eu, în felul meu, o crimă, chiar dacă am regretat
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate în aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse în slovă”2. În scrierile lor, Părinții nu caută să placă, ci „vor să instruiască și să educe și reușesc asta. Sfârșesc chiar
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
disperarea e o formă de vitalitate”, “literatura a fost pentru mine o defulare”, “dragostea de viață e un sentiment parșiv”, “moartea nu e un sfârșit”. E sfârșitul!”, „istoria este o glumă” (după Henry Ford), „poate că la bătrânețe, devenim, fără voie, reacționari”, “decadența Occidentului se ascunde unde nu te gândești să o cauți. În progres!”, “America mi s-a părut a fi forma cea mai civilizată a inculturii”, „Omul se golește pe sine pe măsură ce Își extinde informațiile”. Multe alte formulări, (apoftegme
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În somn linia de dor a pâinii... Mă las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
cote Înalte. În Quebec se poate practica la St. Mathieu du Lac unde au un ashram, L'art de vivre. Tarifele nu sunt mici dar se merită datorita calității instrucției și mâncării extrem de bune, veggie & organic. Atmosfera de grup și voie bună face șederea plăcută și regeneratoare. Krishna Consciousness Fondată de un Înțelept indian, Swami Prabhupada, mișcarea a devenit populară datorită rezultatelor extrem de rapide. Beatles au fost și ei interesați de Krishna Consciousness, ca și de Meditația Transcendentală de altfel. Hare
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
fără a sta pe gânduri, a și făcut un raport către securistul ce avea În supraveghere instituția, și către activiștii de la județ. Aproape o zi Întreagă, după aceea, s-a plimbat prin saloane tunând și fulgerând. Nimeni nu mai avea voie să coboare din pat și nici măcar să țipe. Cel care Îndrăznea era făcut totuna de vânătăi. Un fel de teroare se așternuse peste Întreaga clădire. Spre seară, personalul a fost adunat Într-o ședință de partid. Fără nici un comentariu, pentru
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
am șters Încălțările, un fel de ghetuțe lăbărțate, pentru a nu mirosi cumva. Am avut noroc. Nu urcaseră toți copiii, iar supraveghetorul fuma Încă În curte. Pe toți ceilalți, pe care i-a surprins că și-au făcut nevoile fără voia sa, i-a bătut cu nuiaua la palmă, atât de tare Încât, la micul dejun, nu au mai putut ține cana cu ceai În mână. Privindu-i, În mintea mea de copil, Începusem să-i invidiez pe cei care veneau
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
dat de dracu! Supraveghetorul a dat difuzoarele din Încăpere la maximum. S-a Întors cu spatele spre noi, a mai luat câteva Înghițituri din sticla cu băutură, apoi s-a tolănit de-a lungul unui pat pe care nu avea voie nimeni dintre noi să se așeze. Era În așa fel plasat, Încât doar dacă Întorceam capetele Îl puteam vedea. El Însă putea să ne urmărească. Chestiunea asta ne dădea fiori. Nu Îndrăznea nici măcar unul să miște, pentru că pedepsele erau Îngrozitoare
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
se Îndepărta se amesteca printre ele, devenind o stea În mișcare, până când nu se mai putu desluși. Georgescu și cei de la parter se cruciră, apoi rămaseră nemișcați, gândindu-se În felul lor la cele Întâmplate. Dimineața Îi găsi obosiți. Fără voia lor se reîntâlniră În fața blocului. Domnul Georgescu Îi salută, traversă strada și se pierdu pe terenul din fața blocului. Vroia să se convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
este aderarea la Uniunea Europeană. Nu, nu!... Ce vreți să spuneți? Ce să discut cu Dvs.? Nu sunt la ora actuală decât un invalid și un om bătrân... În România nu mă mai duc, s-a terminat, pentru că nu am voie să ies de-aici. Nu mă lasă medicii... Nu se poate... Ba se poate. Sunt, cum v-am spus, un bolnav, oarecum paralizat. Vârsta... De când locuiți În exil, În Franța? Din 1974. Am fost scos din țară de către familia soției
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
nu mai există. Casa a fost vândută unei ambasade. Iar despre Coandă nu se mai amintește decât arar. Unii spun că a făcut ceva, alții că n-a făcut nimic. Asta e viața omului... Domnule Danielopol, să mutăm discuția, cu voia Dvs., În alt plan. De peste trei decenii trăiți Într-o țară, Franța, care e fondatoare a Uniunii Europene. Ce părere aveți despre experimentul care se cheamă U.E.? Nu cred că se va face vreodată o veritabilă Uniune Europeană, În sensul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
îl caută prin cugetări pătimașe, ca să-l împingă la păcatul cu gândul sau la cel cu lucrul. Deci, când vor vedea că mintea nu-i primește, vor fi rușinați. Cel ce gândește răul, păcătuiește cu gândul, iar cel ce face voia diavolului și își satisface poftele, păcătuiește cu lucrul; a făptui păcatul înseamnă, deci, a păcătui cu lucrul. Din acest motiv, Sfinții Părinți ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să prevenim păcatul prin alungarea lui încă din
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 275-276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>. Sfântul Paisie Velicikovski ne relatează că „Dumnezeul cel atotputernic a semănat sălașul cel a toată lumea - Țarinile inimilor noastre - cu grâul cel curat al învățăturii Sale mântuitoare și întotdeauna le-a lăsat pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
se fi oprit În loc, Estera “Îi Ținea mîna Într-a ei, sperînd că astfel se va face un transfer, că scurgerea vieții va fi Împiedicată de căldura sîngelui ei și cînd Încordarea slăbea o clipă, normalul egoism se insinua fără voie”. Volumul surprinde și o latură frapantă, dezvăluită cititorului atent din perspectiva unui dublu nivel. Primul este cel al subiectului ales. Comunismul a conservat mereu o latură ascunsă, explorată de autoare și gustată de cititor. Prin modalități inedite de corporalizare ficțională
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
În grija bunicii a cărei severitate făcea cât a mamei și a tatei la un loc. Eu, insă, eram la Doru și aș fi preferat să Încetez a respira când voi ieși pe ușa lui decât să renunț de bună voie, sau silită de strigătele bunicii, la vreo clipă petrecută lângă el. ...Îl cunoșteam pe Doru de o viață. Locuiam În același bloc, la etaje diferite. Eu la doi, el la etajul unu. Ferestrele noastre se aliniau unele sub altele, spre
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
mai blânde, iar cei ce sunt descoperiți În răutate, primesc epitimii aspre: pentru desfrânare 9 ani; pentru adulter și pentru celelalte nelegiuiri mai grave timpul penitenței și al trecerii prin cele patru trepte se va dubla (can. 4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința e intensă, În fiecare treaptă anii se pot reduce la 8, 7, 6, 5. Aceeași prescurtare se va putea aplica și ucigașilor fără voie. În caz de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința e intensă, În fiecare treaptă anii se pot reduce la 8, 7, 6, 5. Aceeași prescurtare se va putea aplica și ucigașilor fără voie. În caz de moarte, se face Îndată Împărtășirea, iar dacă bolnavul se Însănătoșește Își continuă timpul de canonire (can. 5). Patima lăcomiei naște furtul. Când aceasta se săvârșește cu vărsare de sânge, se va pedepsi ca și uciderea. Dacă se
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ci doar participă la ea, continuitatea existenței sale depinzând de Dumnezeu. Celălalt dar este libertatea, care constituie și unul dintre marile privilegii ale omului. Omul a fost creat liber, cu autonomie proprie și suflet propriu, spre a se folosi după voie de sfatul Creatorului său, fără constrângere. Toți oamenii au aceeași natură, capabilă să rețină și să facă binele, dar și să și-l refuze și să nu-l realizeze. Dar acestea nu coincid cu libertatea totală. Omul își exercită libertatea
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
prin oraș, fumând, Îndârjit, cu mâinile În buzunare, În timp ce noi, Încercam cu greu să ignorăm oboseala, zgomotele din jur, arhitectura agresivă a fiecărui cartier prin care treceam, pentru a lua aminte la rafala de noutăți din țară, aduse parcă fără voia lui, de bătrânul meu prieten. Nu se plângea, era mai mult o lungă constatare indignată pe care o făcea parcă Într-o pauză de țigară, pregătinduse pentru Întoarcerea În acel loc unde totul și toți sfidează buna judecată, dreapta măsură
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
sau a unei porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform învățăturii Bisericii Răsăritene, păcatul este „o călcare cu știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă a voii sau poruncilor lui Dumnezeu, fiind și o boală care atrage după sine moartea sufletului”<footnote „Credința Ortodoxă”, Edit. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1996, p. 351; Pr. Prof. Ioan Bria, „Dicționar de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform învățăturii Bisericii Răsăritene, păcatul este „o călcare cu știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă a voii sau poruncilor lui Dumnezeu, fiind și o boală care atrage după sine moartea sufletului”<footnote „Credința Ortodoxă”, Edit. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1996, p. 351; Pr. Prof. Ioan Bria, „Dicționar de teologie ortodoxă A-Z”, Edit. Institutului Biblic și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]