645 matches
-
fiind, după practica la un spital rural de la poalele Ceahlăului (Hangu), cu rucsacul la spinare, am pornit să bat codrii, munții, plaiurile Moldovei; m-am închinat la sfintele mănăstiri; am descifrat pisaniile dăltuite în piatră; am îngenuncheat la căpătâiul lespezilor voievodale; am luat urma pașilor lui Ștefan Vodă ascultând din gura bătrânilor răzăși povești și legende despre "Năzdrăvanul Moldovei" (și-o mai aminti cineva de ele?); am dormit pe pământul gol, și, ca Anteu -, din pământul acela care a supt atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan este Domnul tuturor românilor. Pentru aceasta aduc mărturia unui transilvănean ce mult l-a iubit "că doar și transilvănenii tot un fel de români-moldoveni de peste munte îs, doar că limba le e mai aspră olecuță". "Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de inițiativă și vitalitatea excepțională, puse de Ștefan cel Mare în destinul său istoric, ar fi fost, prin virtuțile lor, suficiente să ducă la crearea unui spațiu moldovenesc de întinderi și proporții imperiale... Nici o altă epocă sau moment din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și de sabia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei * "...Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de inițiativă și vitalitatea excepțională , puse de Ștefan cel Mare în destinul său istoric, ar fi fost, prin virtuțile lor, suficiente să ducă la crearea unui spațiu moldovenesc de întinderi și proporții imperiale... Nici o altă epocă sau moment din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de departe cel olfactiv, și nu auzul, cum credeam. Sunt adevărați detectivi ai mirosului. * Unul din motani a fost numit, prompt, Gălbenuș (variantă: Gălbenel). Celălalt, inexplicabil, a rămas „nebotezat”. Totuși, când admirația noastră față de el debordează năvalnic îi spuneam, oarecum voievodal, Pițu cel Mare și Bun. Dacă la oameni a mânca decent, cuviincios înseamnă a mânca la masă și din farfurie, la pisici e invers. Când, ridicat pe picioarele din spate, pe taburetul din bucătărie, Gălbenuș se află în poziția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
că tot pământul este al lui Dumnezeu și că ori unde se poate trăi dacă Dumnezeu dă binecuvântare. Am văzut ruinele vechii biserici pe care Domnitorul Alexandru cel Bun a zidit-o în anul 1407 și, bine înțeles, fericita Mănăstire voievodală atât de valoroasă, atât de bine păstrată prin furtuna veacurilor trecute, mănăstirea Moldovița. Un râu mare de lacrimi sărate mi-au brăzdat obrazul citind scrisoarea părinților, în care-mi scriau că Marta le-a scris că sunt un rău și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Cetatea Albă au acostat frecvent nave sub varii pavilioane. Domnitorul moldovean chiar a înalțat un far (turn de corăbii), în 1475, ceea ce atestă un trafic naval intens. Nu e exclus ca, în acest context maritim legalizat și întreținut de autoritatea voievodală, să se fi ivit și mici acțiuni de piraterie locală. După secolul al XV-lea, Dunărea și Marea Neagră au devenit, adesea, teatre de luptă antiotomană, iar după cucerirea Dobrogei de către turci, în secolul al XVI-lea, porturile și gurile de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fusese stabilit să vorbesc în cadrul manifestațiilor pentru Axă, ajungând abia după 20 de ceasuri, în seara următoare și fiind găzduit de Mitropolitul Tit, la [247] noua reședință a Mitropoliei, din curtea bisericii Sft. Ioan, una dintre vechile și frumoasele ctitorii voievodale din Bucovina. La conferință, în afară de legionari, au participat foarte mulți intelectuali din oraș, în frunte cu Mitropolitul, precum și un număr destul de mare de ofițeri. Doi dintre coloneii garnizoanei fuseseră atașați militari în străinătate - unul chiar la Varșovia - și nu aveau
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite clipe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
ceea ce, în trecut, asigurase o anumită "democrație" în accesul la putere (v. cazul lui Iustinian I însuși). Mult mai târziu, în Țările Române, afirmarea reală a nobilimii locale în plan politic va începe abia în secolul XVII, odată cu declinul regimului voievodal centralizat (de altfel, emanciparea ei va duce la implozia sistemului medieval de guvernare și la trecerea către formele moderne de organizare a puterii). Cu toate că între autocrat și înalții demnitari din birocrația statului bizantin au avut loc în perioada pre- și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
naștere, fecioară și după naștere; și este o adâncime nepricepută a bunătăților și o icoană însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vreme ce ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare comedie e vrednică de imaginația lui Lorenzo de Medici. Un pretendent la tron pică în mâinile Brîncoveanului, care are gustul de a da împricinatului savante onoruri voievodale. "Domnul" cu suita lui în fiare și cătuși, sprijinit de subțiori, e dus cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l mieros. O altă uimitoare scenă este aceea în care Brâncoveanu, iritat de jafurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că tot pământul este al lui Dumnezeu și că ori unde se poate trăi dacă Dumnezeu dă binecuvântare. Am văzut ruinele vechii biserici pe care Domnitorul Alexandru cel Bun a zidit-o în anul 1407 și, bine înțeles, fericita Mănăstire voievodală atât de valoroasă, atât de bine păstrată prin furtuna veacurilor trecute, mănăstirea Moldovița. Un râu mare de lacrimi sărate mi-au brăzdat obrazul citind scrisoarea părinților, în care-mi scriau că Marta le-a scris că sunt un rău și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Nu s-a stins în sufletele noastre setea tinerească de viață clădită pe eterne porunci creștine și legi legionare care ne-au condus pașii și ne țin pe vertical cu gândul la Căpitan și la morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să bea din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai importantă arteră a orașului în secolul al XIX lea și la începutul secolului al XX-lea; Podul Mogoșoaiei a luat ființă în 1692, când domnitorul Constantin Brâncoveanu a hotărât să taie un drum care să facă legătură între palatul voievodal de pe malul Dâmboviței și moșia sa de la Mogoșoaia; prin 1870, pe Calea Mogoșoaiei sau în imediata apropiere a acestei artere, se aflau palatul domnesc, toate ministerele (cu excepția celui de Lucrări Publice, situat într-o clădire boierească de lângă Cișmigiu), Teatrul Național
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literaturile germană, franceză, italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental și, uneori, stilistic cu Eugen Jebeleanu al începuturilor, D. se diferențiază de acesta prin dominanța autohtonului, ca motiv, și prin lipsa unui hermetism avansat, ca manieră tehnică. În
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
Poeziile din Pajere (1936), cele mai multe sonete, alcătuiesc o galerie de portrete, reînviind, cu plasticitate, în imagini sugestive, chipuri din vremuri îndepărtate. Domnița din poezia cu același titlu, „muiată-n nestimate și-n horbote de fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C. evocă mai ales aspecte
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Cercetătorul a relevat în studiile românești de medievistică nu mai puțin de trei „Renașteri” târzii și a observat, plecând de la obiectele de cult și reprezentările artistice pe care ele le cuprind sau de la obiecte la îmbrăcăminte și podoabe din mormintele voievodale de la Curtea de Argeș, o tipologie a cavalerismului în cultura română. El și-a adunat toate lucrările de medievistică în cinci volume de sinteză, intitulate Artă medievală, publicate în 1999. Sunt înglobate aici și cărțile scrise în exil, precum Itinerarii artistice (1995
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
primă componentă, religioasă și cultică, s-a manifestat în variate forme: poezie de inscripție („simplu ornament în arhitectonica dificilă a tipăriturii”), poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
tip cu bani plătește să-i fie scrisă biografia romanțată, el fiind cvasianalfabet („Doar ești prozator, inventezi cum te duce capul viața familiei lui ș...ț Pot găsi oricând pe cineva, scriitori n-are Iașul?“); altul se miră de numele voievodal cu care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
locuri de plecăciune: Voroneț, Putna, Tazlău, Pângărați, Dobrovăț, Războieni, Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând pentru țara ta și să știi că hotarul ei se poate apăra Numai cu plânsul paloșului. Drept în stirpea ta voievodală să fii Ștefane putând... răbdând... plămădind... în pământul moldav evlavie, orizonturi, bărbăție. Sfânt, sfânt vei fi Ștefane, puternice viteaz acum și-n vecii vecilor. Vasile BARBU
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
județului Iași, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut arcuit, de culoare roșie. Pe scut, un cal de argint în poziție "trecând spre stânga" (dreapta privitorului). În cantonul superior dextru, dreapta sus (stânga privitorului), o coroană voievodala de aur, bătută cu pietre scumpe. Semnificația elementelor însumate: Coroană domneasca se regăsește pentru prima dată pe pecetea Iașilor din anul 1645, lucru nemaiîntâlnit în cazul altor târguri moldovene, care prin trecutul lor ar fi îndreptățite să adopte un asemenea
HOTĂRÂRE nr. 990 din 22 august 2003 privind aprobarea stemei judeţului Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152017_a_153346]
-
din anul 1645, lucru nemaiîntâlnit în cazul altor târguri moldovene, care prin trecutul lor ar fi îndreptățite să adopte un asemenea simbol. Calul apare în sigiliul localității pentru prima dată în anul 1674, având aceeași semnificație - simbol al vechii așezări voievodale. -------
HOTĂRÂRE nr. 990 din 22 august 2003 privind aprobarea stemei judeţului Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152017_a_153346]
-
zidit, în câmp roșu, broșează 3 coroane regale, de aur, dispuse doi la unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Compoziția face referire la faptul că localitatea a fost reședință voievodală și a ținut ulterior de domeniile regale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Gorgota, județul Prahova Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
fond albastru, se află imaginea stilizată a unui palat în argint și negru, pe o terasă verde. În câmpul superior, în cartierul din stânga, pe fond roșu, se află o spadă și un topuz, încrucișate, de argint, surmontate de o coroană voievodală de aur. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află pasărea Phoenix, neagră, ieșind dintr-un rug roșu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Palatul reprezintă sediul Primăriei Municipiului Buzău
HOTĂRÂRE nr. 442 din 5 aprilie 2006 privind aprobarea stemei municipiului Buzău, judeţul Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176416_a_177745]