928 matches
-
în Moldova. Încercările regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere nu izbutesc, iar acesta, învingător asupra oștilor maghiare trimise împotriva lui, se menține ca domn volnic, independent. După el, ca întemeietor al voievodatului, Moldova a fost numită și Bogdania. De la el s-a păstrat și întâia monedă moldovenească, cu înscriere: "„Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)”". Mănăstirea Bogdana de la Rădăuți transformată de Bogdan I din biserică în mănăstire este locul unde a fost înmormântat, iar
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]
-
are date suficiente. Cetăți cum ar fi cele de la Șirioara, Cuzdrioara sau Moldovenești nu aparțineau țării lui Gelou. Gelou apare de mai multe ori în Gesta Hungarorum cu titulatura de "dux". Acest fragment din Gesta Hungarorum povestește pe scurt, cucerirea voievodatului lui Gelou de unguri: "Tuhutum, tatăl lui Horca, un om șiret, a prins de veste de la locuitori despre bunătatea 'țării de dincolo de păduri' unde stăpânea un blac, anume Gelou... Și s-au luptat cu înverșunare și fură învinși ostașii ducelui
Gelou () [Corola-website/Science/299104_a_300433]
-
ducelui Gelou și mulți dintre ei uciși, iar mai mulți fură prinși. (...)" Gelou rămâne primul voievod atestat al Transilvaniei A fost urmat de Tuhutum, Horca și Iula (Geula sau Gyula). La aproape 70 de ani după moartea lui Gelou, fostul voievodat al acestuia era condus de Iula (Jula sau Geula) care era independent. Iula era pomenit în Annales Hildesheimenses ca fiind rege și dușman al regelui Ștefan al Ungariei. Iula pierde țara după războiul cu Ștefan pe la 1003.
Gelou () [Corola-website/Science/299104_a_300433]
-
16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi Calimacco relatează despre voievozii Petru și Ștefan care ar fi avut un conflict pentru succesiunea la tron după moartea tatălui lor, Ștefan, „voevod al țării Sepenițului”, voievodat care se afla în partea nordică Moldovei, între Prut și Nistru. Într-un hrisov din 1384, domnul Roman I o numește pe mama sa cu termenul de „Kneaghina” Mușata, care se traduce prin „doamnă (soție de domn)”, ceea ce ar însemna
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
din Basarabia, prima mențiune documentară fiind din anul 1421. Dintr-un hrisov domnesc datat cu 30 septembrie 1503 aflăm că voievodul Ștefan cel Mare oferea moșia Hădărăuți boierului Dancu Buceațchi. Pînă în 1711 a făcut parte din Ținutul Hotinului al Voievodatului Moldovei, iar între 1711 și 1812 din raiaua Hotinului din cadrul Imperiului Otoman. Între 1812 și 1918 a făcut parte din județul Hotin al guberniei Basarabia din Imperiul Rus. Între 1918 și 1940, în perioada administrației românești în Basarabia, a avut
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
prout iidem hactenus tenuerunt...”" („... în afară de pământul cnezatului voievodului pe care îl lăsăm vlahilor așa cum l-au stăpânit aceștia până acum ...”). Conform diplomei, Litovoi, care dispunea de o forță militară, urma să se ajute reciproc cu cavalerii ioaniți colonizați în vecinătatea voievodatului în special împortiva invaziilor turco-tătare. Între timp, Litovoi încearcă să unească aria Jiului sub domnia lui. Dar în anul 1272 Litovoi este înfrânt în luptele de la Râu, iar voievodatul său se reduce ca întindere. În 1279 refuză să recunoscă vasalitatea
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
urma să se ajute reciproc cu cavalerii ioaniți colonizați în vecinătatea voievodatului în special împortiva invaziilor turco-tătare. Între timp, Litovoi încearcă să unească aria Jiului sub domnia lui. Dar în anul 1272 Litovoi este înfrânt în luptele de la Râu, iar voievodatul său se reduce ca întindere. În 1279 refuză să recunoscă vasalitatea față de regele maghiar, fapt pentru care regele Ladislau al IV-lea Cumanul trimite oști împotriva voievodului. Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat după ce se răscumpără din prizonierat
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
Părerile rămân însă împărțite între istorici când este vorba de nucleul inițial al acestui stat. Cele două teorii principale susțin că acțiunea a pornit ori din stânga Oltului, unde se aflau curțile de la Argeș și Câmpulung, ori din dreapta sa, prin extinderea voievodatului lui Litovoi. Basarab I era înrudit cu dinastia bulgară asenidă prin fiica sa, Theodora, căsătorită cu puțin înainte de 1322 cu țarul Ivan Alexandru al Bulgariei. În 1323, Mihail al Bulgariei (unchiul lui Ivan Alexandru) a fost ajutat de o oaste
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
28 iunie, când a avut loc bătălia de la Velbužd între forțele țarului și cele sârbe sub comanda lui Ștefan Uroș. Voievodul muntean a trimis un contingent românesc pentru a lupta alături de bulgari, însă sorții bătăliei s-au arătat favorabili sârbilor. Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la începutul domniei sale în stare de vasalitate față de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. În 1324 domnul muntean apare în documentele ungurești ca "„Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum”" (adică „voievodul nostru transalpin”). Această sintagmă reflectă
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
între regele Ungariei și domnitorul român. În același document este menționată reușita misiunii primite de omul de încredere al regelui, comitele Martin Bogár, care fusese trimis în repetate rânduri pe lângă Basarab, dar fără succes. Regele accepta existența politică a noului voievodat în schimbul recunoașterii suzeranității sale. Cu toate acestea, un an mai târziu, Basarab se pare că a rupt relațiile sale cu Ungaria, refuzând plata tributului de vasal. Aceasta a cauzat tensionarea bruscă a relațiilor bilaterale. Un document emis de rege la
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
fortificațiile din Țara Românească, există date sigure doar pentru trei: cetatea Severin ("„Ceurin”", "„Zeurino”") și curțile domnești fortificate de la Argeș ("„castro Argias”") și Câmpulung ("„Longo-Campo”"). La acestea, Constantin Kogălniceanu mai adaugă și cetatea de lângă Râmnicu Vâlcea, ca posibil centru al voievodatului lui Litovoi. Ion Conea și Andrei Pandrea consideră că de fapt „castro Argias” din Cronica pictată s-ar referi la Cetatea Poenari, nu la fortificațiile din Curtea de Argeș. Dovezile arheologice relevă însă faptul că în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
(poloneză: "województwo lubuskie"; germană: "Woiwodschaft Lebus") este o regiune administrativă în vestul Poloniei, la granița cu Germania. Capitala voievodatului și sediul guvernului regional este orașul Gorzów Wielkopolski iar sediul consilului regional (sejmik) este Zielona Góra. Voievodatul conține 42 de orașe. Acestea sunt enumerate mai jos în ordinea descrescătoare a populației (în conformitate cu cifrele oficiale pentru 2006 ): 1. Gorzów Wielkopolski (125
Voievodatul Lubusz () [Corola-website/Science/299955_a_301284]
-
(poloneză: "województwo lubuskie"; germană: "Woiwodschaft Lebus") este o regiune administrativă în vestul Poloniei, la granița cu Germania. Capitala voievodatului și sediul guvernului regional este orașul Gorzów Wielkopolski iar sediul consilului regional (sejmik) este Zielona Góra. Voievodatul conține 42 de orașe. Acestea sunt enumerate mai jos în ordinea descrescătoare a populației (în conformitate cu cifrele oficiale pentru 2006 ): 1. Gorzów Wielkopolski (125,204) 2. Zielona Góra (118,201) 3. Nowa Sól (40,351) 4. Żary (38,967) 5. Żagań
Voievodatul Lubusz () [Corola-website/Science/299955_a_301284]
-
(în poloneză: "województwo małopolskie") este o regiune administrativă în sudul Poloniei la granița cu Slovacia, fiind unul din cele mai dens populate voievodate ale țării. Capitala voievodatului este orașul Cracovia. Are o suprafață de 15,108 km, și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
ale țării. Capitala voievodatului este orașul Cracovia. Are o suprafață de 15,108 km, și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce și voievodatul Krosno, în conformitate cu reformele guvernului polonez local adoptate în 1998. Numele provinciei amintește numele tradițional al unei regiuni poloneze istoric, Polonia Mică, sau în limba poloneză: "Małopolska". actual, cu toate acestea, se referă doar la o
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
orașul Cracovia. Are o suprafață de 15,108 km, și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce și voievodatul Krosno, în conformitate cu reformele guvernului polonez local adoptate în 1998. Numele provinciei amintește numele tradițional al unei regiuni poloneze istoric, Polonia Mică, sau în limba poloneză: "Małopolska". actual, cu toate acestea, se referă doar la o mică parte din regiunea mai
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
spre nord, la Radom, Siedlce și, inclusiv, orașe, ca Stalowa Wola, Lublin, Kielce, Częstochowa, și Sosnowiec. Economia regiunii include tehnologie avansată, bănci, industriile chimice și metalurgice, cărbune, minereu, procesarea hranei, și spiritul industriei de tutun. Cel mai industrializat oraș din voievodatul Polonia Mică este Cracovia. Cea mai mare întreprindere regională funcționează aici, Uzina Siderurgică Tadeusz Sendzimir din Nowa Huta, are 17.500 angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów (care se ocupă în
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
17.500 angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów (care se ocupă în principal cu producția de locomotive) și în Oświęcim (combinat chimic). Parcul tehnologic Cracovia este o zonă economică specială. În voievodat există aproape 210.000 de firme înregistrate, cea mai mare parte fiind întreprinderi mici și mijlocii, dintre care 234 aparțin sectorului de stat. Investițiile străine, în creștere în regiune, a ajuns la aproximativ 18.3 miliarde dolari până la sfârșitul anului
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
rece. Totul depinde de vânturile care suflă spre Polonia, din diferite regiuni ale lumii, schimbând vremea. Deșertul Błędów singurul deșert în Polonia se află în Polonia Mică, unde în timpul verii temperaturile pot ajunge de multe ori până la 38 °C. În voievodat au fost înființate patru parcuri naționale și numeroase rezervații, pentru a proteja mediul din Polonia Mică. Regiunea are zone pentru turism și recreere, inclusiv Zakopane (stațiunea de iarnă cea mai populară a Poloniei) și munții Tatra, Pieniny și Beskidy. Peisajul
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
Zona Oświęcim (în cu fostele lagăre de concentrare naziste de la Auschwitz-I și Auschwitz-II-Birkenau, este vizitat anual de un milion de oameni. O altă destinație turistică este orașul Bochnia cu cea mai veche mină de sare din Europa. Ariile protejate din Voievodatul Polonia Mică includ șase parcuri naționale și 11 parcuri de peisaj. Acestea sunt enumerate mai jos. [[Fișier:Widok układu urbanistycznego Bochni z wieży kościoła farnego.jpg|thumb|Primăria din [[Bochnia]] [[Fișier:Zakopane 2.JPG|thumb|Strada Krupówki din [[Zakopane]]]] [[Fișier
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
Rabka]]]] [[Fișier:Uzdrowisko krynica front.jpg|thumb|Băi vechi din [[Krynica]]]] [[Fișier:Bramadabrowatarnowska.jpg|thumb|Poarta de intrare la Palatul [[Lubomirscy]] din [[Dąbrowa Tarnowska]]]] [[Fișier:SkawinaRatusz.jpg|thumb|Primăria din [[Skawina]]]] [[Fișier:POL Alwernia, klasztor.jpg|thumb|Mănăstirea din [[Alwernia]].]] Voievodatul Polonia Mică are 61 de orașe, inclusiv 3 municipii. Lista de mai jos prezintă orașele în funcție de numărul de locuitori. [[Categorie:Voievodatul Polonia Mică| ]]
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
din [[Dąbrowa Tarnowska]]]] [[Fișier:SkawinaRatusz.jpg|thumb|Primăria din [[Skawina]]]] [[Fișier:POL Alwernia, klasztor.jpg|thumb|Mănăstirea din [[Alwernia]].]] Voievodatul Polonia Mică are 61 de orașe, inclusiv 3 municipii. Lista de mai jos prezintă orașele în funcție de numărul de locuitori. [[Categorie:Voievodatul Polonia Mică| ]]
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
ca republică unională sovietică (RSSM, 1940-1941 și 1944-1991), în timp ce pe malul stîng al Nistrului, i se adaugă istoria regiunii autonome moldovenești din cadrul Ucrainei sovietice (1924-1940). Populația băștinașă, români, s-a menținut în proporție de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi României, în proporție de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Nistrului, i se adaugă istoria regiunii autonome moldovenești din cadrul Ucrainei sovietice (1924-1940). Populația băștinașă, români, s-a menținut în proporție de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi României, în proporție de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
români, s-a menținut în proporție de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi României, în proporție de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]