1,402 matches
-
țarc, că vă dau o capră cu lapte pentru prunc și câteva găini. De-acum înainte sunteți cu adevărat familiști și moștenitorul vostru va deveni o slugă de nădejde la conacul meu. Aveți grijă de el ca să crească sănătos și voinic, cu putere de muncă, că dacă nu, dracu’ v-a luat! - Boierule, prin domnia ta ne-a pus Dumnezeu mâna pe cap! - căzură în genunchi de bucurie și cu lacrimi de fericire în ochi îi pupară picioarele. - Gata, gata, că-mi
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
-i ajut pe cei cu copii. Așa voi reîntineri forța de muncă pe moșiile mele. Până acum făceați degeaba umbră pământului, dar de astăzi se schimbă situația! Intrați în rândul sătenilor ce lasă satului urmași!... Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! - adăugă privind pruncul cu admirație. Voi face din tine un viteaz de nădejde care să mă slujească cu credință și să-mi apere hotarele proprietăților! Cei doi amărâți se întoarseră la bordei fără să mai simtă înțepăturile în
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
organizată care-i trecu prin foc și sabie, astfel încât vreo doi ani îl lăsară pe valah în plata Domnului... Anii se perindară ca norii pe cerul verii, iar feciorul adoptiv al familiei de țărani cu bordeiul de la marginea pădurii crescu voinic și arătos. Boierul îl primi la conac și-l îndrumă cu admirație în multe meșteșuguri. Flăcăul era dezvoltat și puternic la trup pentru vârsta sa, dar și cu o istețime ieșită din comun. Boierul, de câte ori îl privea în ochi, simțea
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
cale.Vântul încrețește-oglinda Dunăriișușotind în frunze doina lui de jale.Priveghind în noapte cu ochii de steleCăutând zadarnic călător pe drum,Tânăra prințesă-nșiruie mărgelePe obrazul palind, clipe numărând.Cu inima arsă rugăciuni rosteșteCerului, să-i ducă veste din Cetate,Voinicului mândru ce nu mai soseșteRătăcind în lume pe căi neumblate.Orologiul bate ora lui târzieînsemnând Cetății tainele și anii, Fantomatic vântul scrie poezieVălurind în noapte sunetele stranii...de Gabriela Mimi Boroianu 02.05.2016... XXXI. PRIETENII LITERARE BAIA MARE - DROBETA
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
plină de bucurie. Spiridușul îl conduse la prințesă care acceptă bucuroasă să își împartă viața cu feciorul lui Colț-Împărat, căci tare îl mai îndrăgise. Pană-Împărat și Lăcrămioara se bucurară de mulți nepoți, care mai de care mai frumușel și mai voinic, iar păsările cerului îmi aduseră mie povestea lor ca să v-o spun vouă chiar așa cum a fost, ca să știți și voi că binele triumfă acolo unde este bunătate, că minciuna are picioare scurte iar acela care minte și nu îi
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
afund în hău. Sunt zile limpezi, ca și azi, Când pun ușor ordine-n gânduri, Dar,cât de ușor poți să și cazi Când ai în minte valuri tulburi. Tu, totuși, mă însoțești mereu, Mă ajuți să cred că sunt voinic, Dar simt ușor că-i pasul greu Și sunt din ce în ce mai mic. Autor: Gabriel Stănciulescu Prieteni, „ La vie en rose” este doar o sintagmă! Viața are și alte nuanțe! În această poezie ne întâlnim cu o realitate tristă, dar și în
SCRISOARE DE LA GOLIA(OSPICIU) de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375681_a_377010]
-
-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o fi să crească mare, fecioara cea mai mândră de sub soare, de dragul ei s-ar prinde-n luptă dreaptă. Ăst-timp, împărăteasa dă de veste, voinicilor din zarea luminată, că cel ce-o va salva pe scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea, ca în poveste. Plecat-au mulți înspre sălbăticie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
din București” Atâția ani...Unde s-au dus?.....Cum au trecut pe lângă ea, si ce au luat cu ei , în această vâltoare numită viața? S-au rostogolit parcă prea repede, ca o roată de la un car ,tras de niște căi voinici. Și mai ales ce au lăsat? Acum ea simte , doar , neputințe, dureri, boală.Greu de duș pe umeri atâtea ... Da au lăsat anii ăștia și altceva...CEVA ... CEVA ... ce vezi - în sfârșit vezi și simți ! - doar în ochii celor de lângă
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
cununa înalta și tare a zidurilor și turnurilor" acționează "mâna distrugătoare a timpului" (cheir olooio chronoio) și "îndelunga curgere a timpului" (chronie chysis), depunându-se asupra lor "cenușa veacurilor" (aionos, tephre). Acum, aceste glorii trântite la pământ "ca un cerb voinic frânt de panteră" abia se mai deslușesc pe câmpiile pustii, întoarse în pulbere ca stâncile goale și uscate de "surda uitare". Așa cântă poeții Eladei:36 "Eu sunt, străinilor, Illion, sfânta, vestita cetate, Ziduri și turnuri cândva pază-mi stăteau
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lăcomia și răutatea. Întâmplările din povești pot influența comportamentul de mai târziu al elevului. Basmele recomandate pentru lectura elevilor în timpul liber sunt: Harap-Alb de Ion Creangă; Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu; Albă ca Zăpada de Frații Grimm; Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre Ispirescu; Scufița Roșie de Charles Perrault. 15.Fabula este o specie a genului epic, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești, cu un
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Mai încolo, era fântâna plină cu apă limpede ca lacrima, dulce și rece cum îi gheața. Și mergând mai departe, iaca părul încărcat cu pere galbene ca ceara și dulci ca mierea... De acolo, fata s-a întâlnit cu cățelușa voinică și frumoasă ce purta la gât o salbă de galbeni, pe care i-a dat-o fetei...”. 2. Dați exemple de trei adjective din text: 3. Analizați substantivele: fântână, părul, galbeni. 4. Dați exemple de două asemănări (propoziții). 5. Analizați
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei mi-o plecat/ De la cântători,/ De dalbe zori./ Și ei mi-or umblat,/ Tot din văi În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din lat și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt folositoare pentru a putea realiza un tablou al copilăriei lui Ludovic și al evenimentelor la care a luat parte. Toți autorii de memorii contemporani cu Ludovic al XIV-lea afirmă același lucru: regele a fost un copil sănătos, robust, voinic, care impresiona prin demnitate, grație și noblețe. De mic a manifestat aceeași trăsătură morală care l-a însoțit pe întreaga durată a vieții sale: o formă de interiorizare și totodată o curiozitate neobosita. Pentru rege, lumea exterioară a fost mereu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a unei făpturi alcătuite din rafinamente decadente, căuta să ajungă la inima acelei curtezane cerebrale, indolente, semănând cu o orhidee fragilă și care îl lăsa să spere mereu zadarnic. Și alături de ei - servitoarea, tânăra ce se îmbăia, cu trupul ei voinic și sănătos. La prima lectură, nu deslușisem decât triunghiul acela, care îmi părea artificial și fără vigoare: într-adevăr, cele două femei nu puteau nici măcar să se considere rivale... De acum înainte, aruncam o privire cu totul nouă asupra acelui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pruncie, Mândricel fusese crescut la curțile domnești, ca un copil de pripas ce era. Domnii Țării Românești se schimbaseră, dar el a rămas la curte. Anii trecuseră astfel și, o dată cu ei, crescuse și Mândricel. Acum devenise un flăcău În lege, voinic și mândru la privit, Încât numele acesta de pripas i se potrivise de minune. Când se urcase pe tronul Țării Românești, Țepeș Îl găsise la curte. Aflând despre viața umilă pe care o dusese băiatul, se posomorî. Îl chemă la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se duc ca vântul, de nu se mai zăresc
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o cunoaștem bine! Cuvinte: uliță = drum Îngust care străbate un sat sau un oraș; stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
către domnu, zice d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii: Maria ta, Dumnezeu știe numai ce se petrece acuma În sufletul unui biet dascăl ca mine, venit aici din părțile românești de dincolo. Rog pe Dumnezeu să te ție sănătos și voinic pentru fericirea poporului românesc. Mintea, brațele, sângele nostru și al acestor copii sunt de acuma Închinate neamului român, patriei române, domnului român, Măriei tale ! La aceste vorbe, toată lumea s-a ridicat În picioare, și vodă asemenea; nimeni nu mai putea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
2277 Și, pe când urmam pe mare a singurătății cale, Parcă auzeam vuindu-mi zvonul clopotelor tale. 2276 Unde razele-și revarsă, de la creștet la picioare, Candela neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-om muri - întreabă jalnic - oare ce-o să se întîmple
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
așa. Las' că punem noi la cale să ți se facă județ drept, fără strâmbătate, Vulpe, cu dreptul Vulpe, ca-n carte, fătul meu. Nu te uita tu oamenilor ce zic, mergi înainte cu dreptul tău pîn-în pânzele albe, Vulpițe voinice, că dar n-a intrat zilele-n sac, ce n-aduce ziua de azi aduce vremea cârpită cu hârțoage vechi de mână de răzăș. Mergi înainte, Vulpe. (vornicului) Ia sama, vornice, prea-mi are multe judecăți. Să nu fie vreun
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vin iarăși la primăvară Și cobor când ea coboară, Când păstorii strigă și cheamă voios, Când munții răspund cu răsunet doios, Aduce-voi flori și cânturi. {EminescuOpVIII 382} COR Purtând podoabă de flori Cînta-va vesele hori, Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate! MARIA Rămîi! Cum vei cânta vrodat Unde se șterge semnul urmei, Neauzind talanga turmei Ș-al cânilor voios lătrat? CORUL (tot între acestea) Lăsați-l să meargă. IONEL Gîndi-voi, ah! la-ntunecoșii, La dulcii ochi ca două
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Când păstorii strigă și cheamă voios, Cât munții răspund cu răsunet duios Aduce-oi flori și cânturi. COR Atunci purta-va el flori, Cînta-va veselitor. S-arate-odată Simțire bărbată. Purtând o podoabă de flori Cînta-va vesele hori. Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate. MARIA Cum vei putea să cânți vodat Unde se șterge semnul urmei {EminescuOpVIII 410} Neauzind talanga turmei Ș-al câinilor voios lătrat? IONEL Gîndi-voi, ah, la-ntunecoșii, Iubiții ochi, ca două stele, Și prin amarul nopții mele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]