1,084 matches
-
hangiță avem noi aici...” - a sfârșit vorba jandarul, cu un zâmbet semnificativ... „Nu duceți nici o grijă. Da’ vinul nu cumva a fi mai bun fiert cu scorțișoară? Pe o vreme ca asta...” „Vedeți ce gospodină avem? Știe ce-i trebuie voinicului la vreme de iarnă” - a lăudat-o jandarul. Arendașul nu și-a luat ochii de la hangiță, de cum a văzut-o, nici o clipită. Uitase parcă pentru ce a venit... Irinuța, toată numai zâmbet, a plecat să pregătească de mâncare și să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
bărbatul care se zvârcolea pe jos: ― Ridică-te, potaie, că de aici nu mai ieși viu!!! Când al lui Cocostârc a reușit să se ridice, ciomagul lui Todiriță l-a lovit fulgerător de două ori acolo unde îi este greu voinicului... Al lui Cocostârc s-a făcut ghem, urlând ca un leu... Todiriță a ridicat ciomagul, să lovească încă o dată, dar și-a dat seama că individul nu va mai mișca în urma unei alte lovituri... Femeia, îngrozită și despuiată, nu găsea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
exista! DUPĂ CE... După ce tata a plecat Casa, parcă, s‐a mai lăsat. chid. un perete, crescut plete, r. oate s‐ au schimbat, una câte una, a aleargă și se ceartă cu toate. se bate. cadă ... șa se întâmplă când pleacă voinicul, ul ... Ușile nu se mai închid, Ferestrele nu se mai des Ici a căzut Dincolo, pomilor le‐au Florile au ieșit din răzor și umblă toate pe unde vo T Toate și‐ au azvârlit cununa. Nimeni nu mai face popas
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
milă dulce l‐ a‐ntrebat: « Tu te‐ai lovit, iubitul meu? Să‐ mi spui!” Era inima moart‐a mamei lui. Din Poezii , vol. II, pag. 243‐245. MOARTEA LUI FULGER ( fragment ) Să‐ i moară Fulger? Poți sfărâma și pe‐ un voinic ce cuteza Să ‐ nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier mișeii, dacă pier Cei buni așa? Dar doamna! Suflet pustiit! Cu părul alb și despletit Prin largi iatacuri alerga. Cu hohot lung ea blăstăma și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
n groapă: ‐ L‐am închis 116 Pe veci! Mi‐a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea. Ce urmă lasă șoimii‐n zbor? Ce urmă, peștii‐ n apa lor? Să fii cât munții de voinic Ori cât un pumn să fii de mic, Cărarea mea și‐ a tuturor E tot nimic! Că tot ce ești și tot ce poți , Părere‐ i tot dacă socoți - De mori târziu, ori mori curând, De mori sătul ori mori
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pămînt, căci îi prinseseră la mijloc. 43. Au înconjurat pe Beniamin, l-au gonit și l-au zdrobit de îndată ce voia să se odihnească, pînă în fața cetății Ghibea înspre soare răsare. 44. Optsprezece mii de bărbați au căzut din Beniamin, toți voinici. 45. Din cei ce au dat dosul ca să fugă spre pustie la stînca Rimon, bărbații lui Israel au nimicit cinci mii pe drumuri, i-au urmărit pînă la Ghideom, și au ucis din ei două mii. 46. Întreg numărul Beniamiților care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
cinci mii pe drumuri, i-au urmărit pînă la Ghideom, și au ucis din ei două mii. 46. Întreg numărul Beniamiților care au pierit în ziua aceea a fost de douăzeci și cinci de mii de oameni în stare să poarte armele, toți voinici. 47. Șase sute de oameni erau cei ce dăduseră dosul și fugiseră spre pustie la stînca Rimon; acolo au rămas patru luni. 48. Bărbații lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin, și i-au trecut prin ascuțișul săbiei, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
un salt de jivină, mi se așează în față. --O clipă de zăbavă, boierule! - îmi grăiește el cu glas ce nu îngăduie nici o împotrivire. M-am oprit privind la el cu nemăsurată teamă, dar și cu multă admirație... Chip de voinic abia ieșit de sub dalta unui neîntrecut meșter. Mânecile cămășii albe ca helgea suflecate. Chimir lat și ghintuit. Cizme în care pare turnat... Pălărie cu zagara întinsă... Ochii două țăndări de cer așezați sub fruntea înaltă, umbriți de sprâncene groase... Mă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
frumoasă m-ai făcut...Mă mir eu cu sinceritate, deși pe foaie sunt doar un cerc, cu două puncte în loc de ochi, o linie verticală în locul nasului și o linie curbă cu vărfurile, degajat trase în sus, într-un zâmbet generos... Voinicul zâmbește pe sub mustăți, învingător, spre ceilalți copii... Nu pot să-i las așa cu buza umflată și îmi plimb ochii peste toate desenele, împărțind laude în stânga și în dreapta...Limbile lor se dezleagă ca prin minune. Purtăm o discuție mult prea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
un pas de a-l cuceri. Un pas! Pierdea acum și o mare parte din principate. „La naiba! Le pot lua oricând pe toate! Acum, însă, trebuie să mă ocup de corsican. Avea dreptate bătrânul. «S-a întins cam mult voinicul ăsta.Ț Din păcate, Suvorov n-a mai apucat să-i vină de hac. Dar eu voi reuși!” Prințul își fuma ciubucul în salonul restaurantului. Îl aștepta pe Kutuzov ca să ia masa împreună. Privea apele Dâmboviței. Nu mai erau întunecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la curent - Paltinul a zis că Încă nu, tu știi, măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu, zic. Înseamnă: «dacă nu azi, atunci mâine»! O zbughesc de pe genunchii Carpenului, alerg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dudă. Stau culcat pe-o ladă de-a lor, de fier, Înfofolit În pătură. Îl ascult pe Fag (Carpenul doarme alături, pe altă ladă și vorbește, fără căști, cu mama lui - toți avem o mamă). Și uite-l pe tata: voinic, frumos, bun - rătăcește printr-o pădure-ntunecoasă, de refugiu, plină de arbori făr-de nume. Dar eu știu: n-o să rătăcească multă vreme, numai pân-la dacă-nu-azi-atunci-mâine, fiindcă știu, mi-au spus toți bieții soldăței, mie, personal: au pornit În căutarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
va scăpa țara de neamurile proaste criptocomuniste, auzi, Milică-tată, șef al unei formațiuni politice de excepție, Partidul Ultraprogresist Liberal. PUL-ul o să scape țara, tare-i mai place limbricului să se bată cu pumnul în piept cum a crescut, ca voinicul din poveste, într-un an cât alții în șapte, Rafaele, păi, nu-mi spune tu mie că fără un sprijin ocult, din partea cui, dacă nu tot din partea neamurilor proaste, pe care le bălăcărește în revistă de ochii lumii, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ca să-mi arăt frustrarea. Brian observă gestul și se strădui să-și sporească eforturile pe care le depunea deja pentru a transmite informația. — Vrea să-ți vorbească. — Despre ce? am Întrebat, scrâșnind din dinți. Norocul lui că era așa de voinic, căci, altfel, vreun nefericit care s-ar fi Întâmplat să-i pună o simplă Întrebare (de pildă, cât e ceasul) l-ar fi Înșfăcat de mult de urechi și l-ar fi izbit cu capul de pereți, enervat că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
caz, adică după ce poznă ai făcut, uneori fața ta are o forță de atracție mult mai mare. Atunci urmează o plesnitură zdravănă și obrazul îți dogorește. În clipa aceea, Pietro a aruncat întrebarea cu care obișnuia să mă necăjească: „Ei, voinicule, pe când nunta?” Pentru prima dată, am simțit că-l iubesc. Tata slăbise. Mânca prin oraș ce-i cădea în mână și ce plătea Pietro. Seara ne adunam în sufrageria familiei Flumian, dar el nu voia să le fie povară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Tecla Predeleanu răspândea atâta seninătate și bunătate, că lumina și locul pe unde trecea. Ochii ei albaștri-verzui păstrau o candoare feciorelnică. Deși măritată de nouă ani, făcea impresia unei fete cuminți, iar cei doi copilași ai ei, Mircea și Ioana, voinici și ștrengari, ar fi părut frați și cu ea, dacă mândria și dragostea de mamă n-ar fi strălucit atât de fierbinte în privirile ei. ― Mulțumesc de compliment, dacă ai făcut aluzie la noi, interveni sora Doamnei Predeleanu, cu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
l-a dat afară. ― Are dreptate și boierul, zise plutonierul când înțelese despre ce era vorba. Dacă are, are. Nu-ți spun eu mereu că aici toți sunt tîlhari? Acu vezi bine și dumneata... Silvestru Boiangiu, mustăcios și țanțoș, și voinic munte, glăsuind astfel, căuta să-și răcorească inima speriată. Primarului ce-i pasă la adică? Se spală pe mâini. De ce sunt jandarmi în sat? Acum câteva luni Miron Iuga s-a plâns comandantului companiei, venit în inspecție și poftit la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și se mai lipea de el, și se uita împrejur, la oameni, parc-ar fi vrut să spuie tuturor că are să-l aștepte pe Pantelimon, orice s-ar întîmpla. Fruntea flăcăilor totuși era Nicolae Dragoș, fratele învățătorului, o cruce de voinic, cu mustăcioara pana corbului, înalt și spătos, deștept și harnic cât patru. Nu-i lipsea decât o nevastă de seama lui, ca să fie om întreg și fruntaș în sat. De altfel, fata de la stânga lui, Gherghina lui Chirilă Păun, arăta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu te supăra, dar sîntem deja cît populația Chinei, nu mai e loc. Așa că Vlad doarme iar pe scîndură, dar dimineața ți se pune În vedere să-ți cauți altă găzduire. Pe plajă, gașca din Bacău comentează Îndelung victoria, prestația voinicilor a fost răsplătită generos de nemțoaice. Florin are la gît un lanț nou de aur, cu un medalion fin, o țestoasă simpatică, zice el - și-l scoate și ține să-l arate la toată gașca și toată gașca ține să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
făcea semn cu mîna saltimbancilor, lui Juan Lucas, lui Susan, blonzilor voinici, fotografilor care se țineau după ea, fiindcă dispărea din nou dansînd, sărind, cîntînd... Julius profită de zarva asta ca s-o Întrebe pe Susan cine erau blonzii cei voinici. Erau asociații lui Juan Lucas de la Tingo Maria, Atilio și Esteban... Dar uite-o că venea, trecea din nou fetița foc de drăgălașă, toți voiau să-i vadă fața dar nu puteau, rîdea, sărea, se Învîrtea, tot părul blond Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sau patru zile cînd, din pricina călătoriei și a Crăciunului, rar mai ridicaseră halterele În fiecare dimineață, ca pînă atunci. Parcă erau pederaști, cu atîtea vaiete din pricina unor milimetri În plus sau În minus la cutia toracică decît luna trecută, ce voinici erau!, merita să-i vezi cum Își Îngrijeau mușchii! Și pe urmă dușul! Și sucul de grepfrut! Și numărul exact de vitamine! Și numărul de calorii! Dejunul nord-american! Odihnă și digestie! pe urmă... „Parcă sînt niște pederaști“, se gîndea Bobby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-l apuce de pantalon. Însă, cu cât înainta spre poartă, mânia animalului față de străinul care pătrunsese neinvitat în ogradă se topea. Mirosul lui fin îi spunea că omul din fața sa e de-al casei, e unul din stăpâni. “Măi Grivei, voinicul tatei!” Iar când, de la bucătărie, l-au trimis pe ăla micu’ să vadă ce-i la poartă, puștiul a venit înapoi și a spus că un nene stă de vorbă cu câinele și Grivei nu-l mușcă, îl cunoaște și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Îl văd acolo pe tipul ăla voinic - nu-l văzusem niciodată În viața mea. Are o privire cam sălbatică, se vede că a-nghițit cam multe, dar Încă se ține bine; vorbește bine și merge destul de drept. Ei, și tipul ăsta voinic se apropie de-un tip mai mărunțel, aflat ceva mai Încolo, și-i zice: — Cum fac eu s-ajung la intersecția dintre Eighteenth Avenue și Sixty-Seventh Street? — Nu zău! Cu asta m-ai dat gata, șefule, spune tipul cel mărunțel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
un tip priceput, pe care nu-l mai văzusem În viața mea. Ce tot spui acolo?! - zice el - ei, face și el pe deșteptul! Nu vezi că-i nebun! Îți spun eu ce să faci - Îi zice el tipului cel voinic. Schimbi metroul și te sui În linia pentru West End la Thirty-Sixth Street. Te dai jos la New Utrecht colț cu Sixteenth Avenue, zice el. Traversezi două străzi și mai mergi cîteva străzi În sus și ai ajuns, zice el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dar văzînd că-mi vine metroul i-am spus doar atît: — Ei, lasă, șmechere! Păcat că nu pot să mai stau, că-ți arătam eu ție, dar ne mai Întîlnim noi la cimitir, sper! Așa că i-am zis tipului cei voinic, care rămăsese tot timpul pironit locului. — Vino cu mine! - și cînd m-am urcat În metrou l-am Întrebat: Unde mergi În Bensonhurst? Ce adresă cauți? - zic. Știi, mă gîndeam că, dacă-mi dă o adresă, poate reușesc să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]