709 matches
-
tricourile lui de o mie de ori celor cu Che Ghevara cu basca lui cu stea în frunte. În micul univers ludic al artistului, articulația devine bucurie, invectiva nu mai are nicio fărâmă de sarcasm, nicidecum de violență, ci acea voioșie deliberat clandestină a unui gest provocator și inocent în același timp: Suck My Book, Suck My Shoes, Suck My Mojito, Suck My Beer, Suck My Wireless, Suck My Time, Suck My Passport, Suck My Roumanie, Suck My Cellphone etc. sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
ne spună ceva" în măsura în care satisfac gustul unor publiciști tineri și mai puțin tineri. Valoarea unei întregi literaturi depinde, prin urmare, de indispoziția lui X și idiosincrazia lui Y, o receptare limitată și dubioasă autopropunându-se drept judecată axiologică. Și falsificând cu voioșie datele interne ale chestiunii. Căci este suficientă o primă lectură, nu neapărat empatică, dar deschisă, onestă, pentru a vedea ce e de văzut și a recunoaște ce e de recunoscut într-o carte scrisă cu decenii în urmă. După un
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
precum Henry James, Arnold Bennett, Conan Doyle, H. G. Wells, E. M. Forster, Winston Churchill și mulți alții. Era în iarna lui 1989, așadar la apogeul scandalului. În ciuda vârstei (trecuse de optzeci și cinci de ani), Greene l-a primit cu o voioșie băiețească: „Rushdie, vino aici lângă mine și spune-mi cum ai reușit să faci asemena tărăboi! Eu n-am reușit în toată viața mea nici să mă apropii de aceste proporții!” La polul opus s-a aflat John Le Carré
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
decît pe judecata personală. Trece brusc la alt subiect - fotbalul. Mă întreabă ce echipe engleze îmi plac. Răspund (cam la nimereală) că țin cu Chelsea și Arsenal. La auzul primului nume nu exultă, dar, la al doilea, se umple de voioșie. Incepe să laude fotbalul românesc (România a bătut de mai multe ori Anglia, în momente cruciale, și este cam dificil, ca britanic, să uiți asta). Iși amintește de Hagi și Popescu, dar are un respect deosebit față de Dan Petrescu și
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
ludică, în vreme ce Arta înfocării /sic!/ inventariază cele mai reprezentative poeme grave" (Irina Petraș, "Un tremur sensibil al umbrei", prefața antologiei de față). Jocul e un carnaval al firii, dar un carnaval în desen grav, cu figuri ale tragicului amestecate în voioșia aparentă: "Jur-împrejur e vid și nici un vraci/ Să-l mint, să-l îngenunchi, să-l vîr în draci/ Și ce plictis. Voi da din aripioare/ spre unica ființă gînditoare/ Ce-mi mai rămase. Bobul de minciună/ Dintr-o pastilă mică
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
despre India. Zeița prosperității În mitologia indiană, Lakshmi spune: „Eu sunt mai severă, mai puțin prietenoasă, pentru că eu țin averea în mâinile mele și nu oricine are voie să fie bogat. Este vorba de bogăția trupului, în primul rând: inteligență, voioșie, frumusețe pe dinafară și pe dinăuntru. Această frumusețe înseamnă curățenie sufletească și trupească, piele netedă, ochi luminoși, care exprimă iubirea pentru toți semenii, sănătate trupească, adică lipsa bolilor de orice fel, mândria că ești bun și că nu te ascunzi
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
apreciați reciproc? D. Ț.: Cum în România n-a existat samizdat, literatura română curgea în numai două vase care, în timpul dictaturii, nu comunicau aproape deloc. După 1989, comunicau mai mult scriitorii decât operele lor: scriitorii din țară se precipitau cu voioșie către cei din exil cu speranța și chiar convingerea că literatura lor merită să fie sprijinită pentru a fi publicată în lumea întreagă. Asta n-a durat, pentru că și-au dat repede seama că Occidentul, "lumea liberă" la care visau
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
mi-a lansat, cu un aer serios: ăIlie, tu să ții minte că de la cartierul din copilărie ți s-a tras carieră la Ministerul Apărării francez!a) La vreo 12 ani, școlarul care eram a început să versifice, urmând cu voioșie modelul-far, proletcultismul ambiant! Așa se cuvenea, așa am scris. Devenit ăpoetul scoliiă, am fost trimis cu mândrie la Cercul literar de la Palatul Pionierilor, la Cotroceni. Toată lumea făcea caz de înlesnirea mea versificatorie. Se regretă însă faptul că veneam desculț la
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
elementelor ce par antagonice. Înnoirile exegezei consacrate marilor autori le consemnează cu un simțămînt al firescului: „Se conturează astfel, pe ansamblu, imaginea unui Creangă nu doar «corosiv», ci și iconoclast, într-o «lume în care valorile tradiționale sînt degradate cu voioșie», unde «nimic nu mai e sfînt» și «minunea cade în bufonerie»”. Cît privește ludicului, relativizantului, „bășcăliosului” Caragiale, acestuia i se dibuie o funcție gravă, de reper al reacției optzeciștilor la dictatura comunistă. Tinerii poeți ar efectua, cu ajutorul lui, o revenire
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
a descoperi poezia, dintr-o exuberanță lirică. Parodiindu-l, de pildă, pe Mircea Cărtărescu, el nu numai că divulgă tehnica poetică a acestuia (relatarea la persoana întâi, enumerarea fastuoasă etc.), dar o și folosește fugitiv, pentru a-și exprima propria voioșie de citadin: " Tocmai coborâsem din 331 în Piața Aviatorilor/ uitând de mulțimea de blocuri ghemuite sub burțile norilor/ și dezvelind o savarină mă pregăteam s-o strecor pe sub mustață agale/ când deodată cu cine credeți că fac cruce în cale
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
trăi decât un om frumos la suflet, drept și cinstit! Iată ce am ales!!!", " Acest colț de rai să vă fie icoana permanentă în suflet atunci când veți pleda pentru liniștea noastră, a romanilor de acasă. În rest un pic de voioșie, doar nu plecați pe front, DOAMNE AJUTĂ!", " O casă pe măsura omului care stă în ea; frumoasă, așezată, caldă și primitoare pentru că așa sunteți și dumneavoastră; vă doresc tot binele din lume; mă mândresc cu dumneavoastră!", au fost o parte
Mircea Diaconu locuiește într-o casă de poveste-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27107_a_28432]
-
ca în oricare din paginile caietelor, în căutarea expresiei celei mai exacte. Tensiunea teribilă a multora din relatările asupra cărora se oprește, uluirea sinceră determinată de aventurile incredibile în care este implicat, amărăciunea adîncă și resemnarea ironică, de extracție caragialiană, voioșia îngrozită cu care consemnează dialoguri și evenimente, sînt justificate în plan teoretic printr-o formulă la care revine adesea, acel "nimic nu e incompatibil în spațiul dunărean", care îngăduie întîlniri și conversații, scene de teatru gata făcute, dialoguri între indivizi
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria înapoi. O droaie de copii ai străzii, dar și micuți din familii sărmane, care-și petrec vremea mai mult pe străzi; puzderie de mingi multicolore, un trapez adevărat, ciorapi de spiriduși și peruci; o voioșie sinceră, simplă, ca-ntr-un cerc magic în care lumea reală încape doar cu părțile ei bune: cam așa-i în Casa Clovnilor, un cort roșu-aprins de 15/25 m, care-a răsărit ca din poveste în Parcul Rozelor. „România
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
școlească în-tr-ale circului se pot înscrie la cursul pe care-l va ține pentru ei Școala de Clovni. Programări se pot face la tel. 0744 109 154. Nici nu costă mult, doar 150 000 de lei pe lună și... multă voioșie. Căpătați, în schimb, accesul într-un cort adevărat de circ, unde vă puteți antrena la trapez, puteți învăța să faceți giumbușlucuri, jonglerii, scamatorii. Partea interesantă este că profesorii sunt profesioniști, care lucrează pentru o cauză nobilă. Pentru ei, tehnicile de
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
de tristețe acceptată, luminoasă, o lacrimă atârnând grea de litera fericită a clipei. "Ce aer curat, spunea unchiul Rubin, a spălat Dumnezeu lumea." Această "lume spălată", strălucitoare, nesfârșit de frumoasă-n perisabilitatea ei infinitezimală, regretul ascuns într-un fel de voioșie a regionalismelor atât de artist strunite, o senzualitate difuză țesută fin în text ca-n goblenuri, un "amestec" ațâțător de mici întâmplări cu tâlcul șters de vreme, îngroșat sau subțiat de-amintire. Cum să nu-mi pâlpâie sufletul ca-n
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
Fluturînd o sacoșă goală, refuzam să mă supun reflexului bine programat: nu voiam să sporesc numărul persoanelor de la coada servil-bucuroasă formată brusc în fața vreunei Alimentare unde se adusese cine știe ce, deși, în asemenea momente, nu e deloc ușor să te sustragi voioșiei publice, mîndriei biruitoare. Singura cumpărătură făcută atunci a fost România liberă, pe care vînzătorul de gazete mi-a dat-o aproape pe sub mînă, ca pe o favoare, în spiritul dominant al zilei; altă dată, dacă trecuse de ora 9, mai
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
cuvînt, muncitorii nu mai au de ce să lupte împotriva lui." în cadrul aceleiași lecții, menționarea lingvistului Ivan Alexandrovici Baudouin de Courtenay a stîrnit rîsul întregului amfiteatru. Explicația că ar fi vorba de un rus cu ascendență galică n-a putut anula voioșia inițială, cu suport subînțeles într-o listă deja celebră: Lavoisier substituit prin Lomonosov, Volta prin Iablocikov, Edison prin Ladîghin, Marconi prin Popov... Rușii inventaseră protocronismul cu mult timp înaintea românilor, și doar meritul de a-i fi dat un nume
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
cărțile enervante" din volumul trecut. Capitolul (rubrica) se numește acum "cărți greșite" și se ocupă mai ales de cărți cu probleme de ideologie sau de istorie a ultimilor 50 de ani. Autorul a devenit cumva mai serios, mai grav. De la voioșia estetică a cărților enervante, la amarul cărților greșite, e o trecere care ar trebui să ne pună pe gînduri. Se continuă jocul cu "necitirea", cu propria (falsă sau reală) necitire, dar mai ales cu necitirea altora, din care se nasc
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
ramele unei abordări raționale. Din jurnal și din corespondența lui TM desprindem bănuiala că de un blestem ar suferi clanul Mann. El e colindat de strigoii bolii și ai disoluției. Revine aceeași momeală: iluzia că se pot arunca în brațele voioșiei, ale muzicii în acordurile lui Wagner, ale boemei. O soră, Carla, animată de cutezanța descrisă în cărțile celor doi frați, a vrut să facă în viață la fel. Venind în vecinătatea flacării a ars. Enigma sinuciderii ei îl urmărește pe
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
la viață, îți dă speranță și bucuria de a renaște iar și iar cu aceeași prospețime și vigoare de nestăvilit. Ea presară peste natură mii de flori, ghiocei, lăcrimioare, viorele, brebenei și brândușele, un peisaj pastelat și plin de culoare, voioșie și extaz. Totdeauna în mintea mea acest anotimp este sinonim cu dorința nestăvilită din sufletul unui copil, senzația eternă a copilăriei, bucuria și jovialitatea prin care crede că totul și orice se poate împlini, fără opreliști sau imposibilități. Și atunci când
ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
trecea repede supărarea? — Numaidecât. Era un om așa de vesel, că puteai să râzi cu el de dimineața până seara. Cu el nu m-am plictisit nici o secundă. Apoi mă electriza căldura cu care eram primiți pretutindeni. Nu știu dacă voioșia, exuberanța 108 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE veneau din preaplinul sufletelor noastre sau iradiau din prietenia pe care ne-o ofereau spontan ceilalți. Am văzut în filmul lui Miky cum le vorbea Maestrul la cursuri elevilor lui... — Adora să
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
lui Hliboceanu a picat ca un strop de apă vie turnat în mădulare... Au tras la umbra copacilor de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul, care trebăluia prin curte, i-a întâmpinat ca întotdeauna cu un „Bun venit, gospodarilor” rostit cu voioșie. Bine te-am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o ulcică cu apă. La întoarcere... a precizat Hliboceanu. Mitruță a întrebat: La vreme de seară
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
plimb pur și simplu sub ulmul bătrân și rușinos ce ocrotește poarta de fier vopsită în cărămiziu! Dragă vacanță, te declar una dintre cele mai de nădejde prietene ale mele, deoarece tu nu mă cerți decât cu zile pline de voioșie, tu îmi deschizi toate porțile spre cunoaștere, tu ai răbdare să umplu coșul cu fructe și flori, fără să sune vreun clopoțel, tu îmi dai timp să citesc, să alerg pe alte tărâmuri, tu mă lași să mă împrietenesc cu
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
și când vorbesc așa știu bine ce spun ― cu adevărat genială. În fiecare zi, cu trupul strâns ca într-un clește, clipă de clipă, osânditul afla că e vinovat și că a fi nevinovat înseamnă să te poți întinde cu voioșie din toate mădularele. Puteți să vă închipuiți în temnița aceea un om obișnuit să trăiască pe înălțimi și pe puntea superioară a vapoarelor? Ce? Poți fi închis în temniță și să fii nevinovat? Improbabil, cu totul improbabil! Dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]