21,923 matches
-
patru criterii anterior menționate de intervenție la nivelul unui grup social („în comunitate”) în folosul membrilor săi („pentru comunitate”) și cu ajutorul lor („prin comunitate”) voluntar sau semivoluntar. Esențială cred că este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri presupune, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului sau aleunora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu grad redus de tradiționalism și în situații normale de viață, problema care se pune este cea a implicării unei părți a membrilor grupului. Câți anume, nu contează. Important este ca ei să lucreze în folosul comunității și la modul voluntar sau cointeresat. „Voluntar”, „forțat”, „cointeresat” sau „altruist” semnifică tot atâtea variante de motivare pentru implicarea în acțiunile DEVCOM. Pentru ca acțiunea să fie de tip comunitar, este necesar oare ca implicarea să fie strict voluntară și altruistă, persoana care participă să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în folosul comunității și la modul voluntar sau cointeresat. „Voluntar”, „forțat”, „cointeresat” sau „altruist” semnifică tot atâtea variante de motivare pentru implicarea în acțiunile DEVCOM. Pentru ca acțiunea să fie de tip comunitar, este necesar oare ca implicarea să fie strict voluntară și altruistă, persoana care participă să intre în angrenajul acțiunii cu finalitate de grup strict voluntar și fără nici o motivație personală, asociată cu un interes particular? Discuția poate părea speculativă, de ordin terminologic, din seria celor de tip „angelologie”1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atâtea variante de motivare pentru implicarea în acțiunile DEVCOM. Pentru ca acțiunea să fie de tip comunitar, este necesar oare ca implicarea să fie strict voluntară și altruistă, persoana care participă să intre în angrenajul acțiunii cu finalitate de grup strict voluntar și fără nici o motivație personală, asociată cu un interes particular? Discuția poate părea speculativă, de ordin terminologic, din seria celor de tip „angelologie”1. Nu este însă așa, întrucât tipul de motivație care trebuie stimulat pentru participarea comunitară este determinant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară" Evident, în sfera DEVCOM nu intră participarea forțată, prin constrângere. Cea de tip voluntar, dezinteresat, altruist nu pune probleme de încadrare. Este evidentă în special în cazul donațiilor necompensate de avantaje materiale directe. Conformarea morală sau câștigurile simbolice de prestigiu sunt motivațiile pentru participarea altruistă. În variantele utopic-romantice de DEVCOM, implicarea se reduce numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fenomenului analizat, organizarea unui hram la biserica din localitate poate fi calificată drept acțiune DEVCOM, considerând că atât organizatorii, cât și beneficiarii sunt membrii aceleiași comunități? În acest caz, acțiunea se desfășoară în, prin și pentru comunitate, este de factură voluntară și are o componentă explicită de cooperare, de capital social. La prima vedere, activitatea satisface toate condițiile incluse în definirea DEVCOM. Și totuși, ea face parte din altă familie. Este o activitate recurentă (la fiecare zi de hram), reglementată tradițional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participant a intereselor sale. Astfel, dacă cel pus în situația de a participa la realizarea unei activități este, pe de o parte, beneficiar al ei, iar pe de altă parte conștientizează această posibilitate, atunci participarea are șanse maxime să fie voluntară. Dacă cel pus în situația de participare nu este beneficiar al acțiunii și a conștientizat faptul, atunci sunt șanse maxime ca participarea să fie preponderent involuntară. În acest caz, „provocarea” la participare se face pe baza unei relații de putere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să fie mai puțin diferențiată. O astfel de organizare a acțiunii comunitare asigură satisfacerea unei nevoi firești de raționalitate economică (echilibrarea costurilor cu beneficiile participării). În aceasta rezidă, presupun, unul dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor de organizat, iar pe de alta, asigură în mai mare măsură satisfacerea cerinței „la costuri egale, beneficii egale”. Desigur, anumite proiecte nu pot fi realizate decât centralizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât cele din organizațiile formale etc. Cunoașterea regulilor de inițiere și funcționare a asociațiilor voluntare al căror obiectiv îl constituie satisfacerea unor cerințe de dezvoltare comunitară este deosebit de importantă pentru crearea posibilității construirii unor tehnici eficace de stimulare a participării locale. Pornind de la această premisă, vom prezenta un caz de acțiune comunitară desfășurată prin intermediul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
căror obiectiv îl constituie satisfacerea unor cerințe de dezvoltare comunitară este deosebit de importantă pentru crearea posibilității construirii unor tehnici eficace de stimulare a participării locale. Pornind de la această premisă, vom prezenta un caz de acțiune comunitară desfășurată prin intermediul unor asociații voluntare. Atunci când obiectivele promovate de o astfel de asociație sunt percepute ca noi, pentru un cadru social dat, avem de-a face cu „decizii colective de adoptare a inovației”. Studiile de până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în patru dintre societățile care prezintă o relație mai strânsă cu vecinătățile (este vorba despre societățile nr. 6 din Axente Sever, nr. 1 din Agârbiciu, nr. 1 și 2 din Șeica Mică) relevă faptul că vecinătățile pot avea, în raport cu acțiunea voluntară la care ne referim, roluri de: - inițiator al acțiunii; - cadru de organizare a acțiunii; - agent de control social asupra modului de funcționare a societății de aducțiune a apei. Doar într-un singur caz (excepțional prin aceasta, semnificativ totuși pentru posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor instituționale pentru promovarea dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de Asistență Rurală (CAR
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune că: - valorile identitare, - propensiunea spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capitalurilor constă mai ales în suportul și forma lor de producere. Ancorarea capitalului simbolic în valori se regăsește mai mult în linia conceptuală a lui Bourdieu, pentru care cuvântul este suportul capitalului simbolic. Și mai simplu spus, probabil că implicarea voluntară în acțiunile DEVCOM este rezultatul unor combinații subtile între atașamentul comunitar, identitatea comunitară, obișnuința de a coopera, înțelegerea necesității de a coopera pentru realizarea unor bunuri publice, înțelegerea drepturilor și datoriilor de cetățean și de membru al grupului local, capacitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din județele Sibiu și Brașov, iar opt sate din județele Argeș, Prahova și Dâmbovița. Este normal să fie înregistrată o relație pozitivă directă între participarea la activitățile organizate de primărie și încrederea în primar. Participarea democratică se face prin implicare voluntară, iar încrederea în primar este o premisă ce favorizează un astfel de voluntariat. Desigur, în principiu, poate fi așteptat și un voluntariat fără susținere prin încrederea în primar. Datele disponibile indică însă o participare sporită la activitățile comunitare în condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trebuie folosite împrumuturile/donațiile internaționale, pentru definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare la nivel național. Pe scurt, CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: - globale și orientate spre dezvoltare durabilă; - susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să fie „asumate”, owned by the country); - realizate prin parteneriate cu toți actorii dezvoltării, sub coordonarea guvernului țării beneficiare; - corectate prin luarea în considerare a efectelor produse prin aplicări anterioare, parțiale ale strategiilor de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rurală" 11. Dezvoltarea comunitară rurală trebuie să fie o prioritate specifică șiexplicită în cadrul programelor comunitare de dezvoltare socială și economică la nivel național și al UE. 12. Guvernele naționale și UE trebuie să acționeze în continuare pentru a sprijini acțiunea voluntară și comunitară în zonele rurale. Acest lucru trebuie să se bazeze pe o infrastructură rurală bine dezvoltată; acces pentru toți la servicii pe baza nevoilor; și pe o pregătire și un sprijin eficient și potrivit pentru dezvoltarea comunitară rurală. 13
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de situații. Drepturile umane a căror negare constituie obiectul acțiunii extremiste sunt cele referitoare la libertate, egalitate și viață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în care trebuie folosite împrumuturile/donațiile internaționale, pentru definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare la nivel național. CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: globale și orientate spre dezvoltare durabilă; susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să fie „asumate”, owned by the country); realizate prin parteneriate cu toți actorii dezvoltării, sub coordonarea guvernului țării beneficiare; corectate prin luarea în considerare a efectelor produse prin aplicări anterioare, parțiale ale strategiilor de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau evaluate aspectele funcționale ale schimbărilor din perspectiva gradului în care satisfac nevoile socioumane. În fapt, există schimbări care au funcții multiple. „Dezvoltarea”1 abstractizează consecințele evaluate ca fiind pozitive pentru satisfacerea nevoilor umane, pentru calitatea vieții. Dezvoltare comunitară - schimbare voluntară realizată în, prin și pentru membrii unei comunități. Dezvoltare comunitară durabilă - „set de politici și activități care lucrează împreună pentru a crea viabilitate economică, protecția mediului și echitate socială” (Rainey et al., 2003, p. 709). „Vitalitatea economică” implică nu numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dă senzația că este un fel de dumnezeu al acestor locuri. Un dumnezeu blajin, care controlează oamenii mai abitir decât unul cu biciul în mână. Se uită la silueta ei, perfectă, niciun gram de grăsime, fața ușor severă, dar fruntea voluntară îi înmoaie aerul de severitate al feței. Părul ușor cârlionțat, se vede că are o coafeză bună, o astfel de tunsoare nu poate face oricine. Bine îmbrăcată, chiar rafinat îmbrăcată. "Comunismul a fost bun ca pâinea caldă, mai ales pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
al Cooperativei de Consum și șeful Serviciului de Expediție al Fabricii de Cherestea. S-a remarcat prin înființarea primelor magazine cu autoservire din comună îalimentară, metalo chimice și textile), prin construirea Cabanei Turistice în anul 1974, mai mult prin muncă voluntară, prin organizarea, în anul 1968, în comuna Vama, a finalei pe țară a „Cupei Agricultorului” cu participarea a peste 400 de sportivi din toată țara. Mi-a fost șef în anii în care am lucrat la Fabrica de Cherestea, încadrat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
puieților de brad și molid aduși din pepiniera locală de la Prisaca-Dornei. Apoi, în vacanțele de vară, eram angrenați de conducerea școlii în acțiuni de strângere a plantelor medicinale specifice zonei: romaniță, pojarniță, soc, gălbenele, măline, cătină, cacadâr și altele. Muncă voluntară - „patriotică” i se spunea pe atunci - am făcut câțiva ani în vacanțe și nu numai, pe șantierul viitorului liceu, în urma demolării prin explozii controlate, cu dinamită, a zidurilor din cărămidă roșie ale Bisericii din Parohia din Jos. Această construcție monumentală
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu avea putința să o vadă decât cum și cât voia ea să-i arate ce și cum este. Ea deținea acea abilitate feminină de a-și ascunde gândurile și ochii după o cortină impenetrabilă. Era o ființă exuberantă, chiar voluntară, o fire mereu neliniștită, În căutare de ceva. Acel ceva era bine Închis În seiful sufletului ei, seif de la care numai ea avea cheile. Alex deținea unele informații vagi privind drumurile pe care își purta pașii Olga și bănuia că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]