3,145 matches
-
cu Atributul "tare" în poezia militantă, diriguit de stilisticianul Al. Andru și s-a deprins să fie rinocer comunist. N-a fost străin de indicația de-a se vopsi frunzele uscate în verde, cu prilejul unei "vizite de lucru". A vopsit frunzele? Ar fi vopsit și norii în albastru ceruleum cînd veneau la Iași cîrmaciul și cîrmacea. Genosse i-am zis noi, colegii, pentru că era-n stare să-i spună tovarășa și maică-si. Contribuise mult, de sus, de la cabinetul primului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
poezia militantă, diriguit de stilisticianul Al. Andru și s-a deprins să fie rinocer comunist. N-a fost străin de indicația de-a se vopsi frunzele uscate în verde, cu prilejul unei "vizite de lucru". A vopsit frunzele? Ar fi vopsit și norii în albastru ceruleum cînd veneau la Iași cîrmaciul și cîrmacea. Genosse i-am zis noi, colegii, pentru că era-n stare să-i spună tovarășa și maică-si. Contribuise mult, de sus, de la cabinetul primului secretar, să fiu scoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vreo dorință! răspund în timp ce măsuram cu privirea sala uriașă a tronului cu pereții bordați cu catifea neagră încrustată în nestemate. În diverse colțuri erau plasate străji în armuri, cam de dimensiunea cavalerului meu. Țineau între chelicere niște sulițe cu vârfurile vopsite în roșu, purtau coifuri cu boturi ascuțite, o creastă antenoasă și un ochi central în frunte. Atunci, pentru ce se află aici? tună din nou împărăteasa, de data aceasta adresându-i-se furnicoiului vătaf. A mers vreme îndelungată de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu găsește, fir-ar să fie, nu găsește în găocile acoperite cu spuza uitării ceva vin, ideea de vin măcar, ca să-i amintească de rivala ei împopoțonată cu tot felul de panglici și funde, de la picioare până în pletele ei nesuferite, vopsită cu rugină caldă, cu șuvițe rebele de aromă roșie, machiată strident cu piatră pe la ochi, cu lichidul ăla din liftul sângelui cu sens unic, exagerat de tatuată cu galben dulceag și cărămiziu molâu, violet pupăcios, maronul sclivisit, verdele palid, pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de-a dreptul, fără machiaj, fără convenție, fără trucaje, fără lumini care să scoată vreun simbol în evidență, fără vreun semn teatral subînțeles. Mesele, oamenii, băutura, cu precădere vodcă, tutunul, de preferință de cel mai prost soi, lumina cețoasă, geamul vopsit cu noapte vomată, podeaua de scânduri reci ca lespedea, murdară de noroi și chiștoace, toate constituiau decorul tridimensional al scenei. Dincolo de realitatea ficțiunii, suprarealitatea era pura realitate a tenebrelor. Animalele umane ardeau pasional, iubeau înfocat și exprimau paginile scrise în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să poată să pășească pînă la toaletă ca să-și facă singur nevoile. N-ar schimba-o pe nimic în lume, zice Tîrnăcop, privind admirativ la maghernița lui Roja ca la un palat de poveste, la zorzoanele de la ferestre, la balustradele vopsite țipător, la luminile care ard înăuntru ca într-un muzeu sau ca într-o sală de teatru luxoasă, n-o să înțelegi niciodată, Curistule, cum e să construiești ceva cu propriile brațe, pe cinstite și fără ajutoare din stînga sau din dreapta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
îți iei pușca și să îl împuști pe nemernic "în legitimă apărare". Pe de altă parte, ai putea să-ți freci mîinile de bucurie pentru că știi precis că asigurarea va acoperi paguba și poți și tu, în sfîrșit, să-ți vopsești mașina cu o altă culoare, ieșind mai degrabă în cîștig. Nu ești responsabil pentru fiecare incident, ci pentru interpretarea pe care i-o dai și pentru reacția propriu-zisă pe care o ai la aceasta. RESPONSABILITATEA Desigur, există evenimente care ne
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
zodii) „Îmi trec mâna prin / umbra-mi legată de trup.“ (Dincolo) „Mă-nvârt în jurul camerei / pustii ca într-un gol adânc.“ (Casa părăsită) etc. Cea mai năștrușnică acțiune întreprinsă de poetă poate fi considerată vopsirea plopilor de pe marginea drumurilor: „Am vopsit în alb plopii / din drumurile mele / ca să nască mesteceni.“ (Metamorfoze) Din punct de vedere poetic, această metodă de a obține mesteceni din plopi este neemoționantă și ușor caraghioasă. Din punct de vedere silvicol s-ar putea să fie valabilă, dar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Era mîndră că domnul Pantelimon a ales să viziteze tocmai școala unde ea tăia și spînzura. Doamna Eliza, adică directoarea, era îmbrăcată trăsnet, adică avea pantofi cu tocuri de 18 cm, un decolteu cam îndrăzneț pentru vîrsta ei și era vopsită ca un indian înainte de a pleca la război. Încă își mai făcea iluzii deșarte că, la o adică, merge. În fața școlii, în stradă, cîțiva copii, cam nespălați, ce-i drept, jucau un fotbal improvizat, dar îndrăcit. Doamna directoare strigă autoritar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
acolo călca picior de om. Dacă erai curios și continuai plimbarea, atunci, după o perdea de copaci seculari, se deschidea o poieniță în care se lăfăia o căsuță splendidă, îngrijită și cu multe flori cam peste tot. Gardul era proaspăt vopsit și o fîntînă meșteșugită de un om tare priceput te invita la un pahar cu apă. Pe o măsuță era pus un șervet curat, o cană plină de obicei cu apă și cîteva pahare care străluceau de curățenie. Alături, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca un părinte. S-a comportat excelent cu fata și începînd cu a treia zi la numărul 5 s-a instalat un adevărat șantier. Se supraînălța casa, se măreau geamurile, se instala centrala, se racorda la rețeaua de canalizare, se vopsea, se placa în fel și chip și se mai construia un gard din fier forjat. Un foișor, un grătar, bănci, gazon și alte cele completau o superbă locuință înconjurată de fel de fel de utilități. Viorel scria pe unde putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ani, viața pe verticală este o amăgire a înaltului. În cer marea urcă doar când pescarii pășesc pe ape, când catargele zgârie burțile norilor, când farul aprinde Steaua Polară, scoicile pavează drumul Carului Mare, peștii într-o băltoacă de lună își vopsesc solzii de culoarea aurului, pescărușii ciugulesc stele stinse ca pe niște grăunțe din palma lui Dumnezeu. În cer omul urcă când își simte aripile. Omul este ca pasărea, zbor, și nu om, și nu pasăre: Nimic mai fals, Doamne, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în tindă misterul cubului legat cu sfoară de cânepă ispitea simțirile. Le miroseam pe toate. Aroma drojdiei desfunda cuptorul cu pâine (Crăciunul venea în tingirea de cozonac), Paștele înroșea cerul (o pasăre uriașă și-a făcut cuib deasupra norilor, Dumnezeu vopsea ouă), ciocolata topită imprima ambalajele (gustul de cacao ieftină, zahărul și romul ispiteau intențiile), portocalele le mângâiam prin pânză aveau pielea netedă. Tata vine, semnează și mă ia acasă. Uite femeie, ai primit colet, am semnat în vreo 6 registre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tata mă Înjura cu simpatie de „cocostea“, lua la țintă simbolurile bisericii lui Jean Calvin. Locuiam În partea de jos, cea veche, șvăbească a satului, cu case mari, lipite cu fațadele de trotuar. Prietenului Tibi Fromercz părinții sau bunicii Îi vopsiseră casa În albastru. Dar nu orice fel de albastru, ci unul umbros, greoi, te strivea cînd te uitai Într-acolo. Îmi plăceau mai mult casele românilor, din partea de sus a satului, În Cerhat, toate albe, iar unele Încinse cu un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în magie și i-au învățat astronomia, precum și virtuțile rădăcinilor și toate acele lucruri pe care mintea omenească nu le-ar fi descoperit niciodată singură; îi învățară de asemenea să topească aurul, argintul și alte asemenea metale, apoi să-și vopsească hainele în felurite culori. Într-un cuvânt, tot ce este hărăzit împodobirii și plăcerii femeilor este o invenție a demonilor statorniciți în carne (8, 14). Din unirea îngerilor căzuți cu femeile s-au născut uriașii, primele creaturi care s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bătrânețea... Se mișcau mai greu, cu multă băgare de seamă să nu calce nepotrivit... Pentru tata Toader, fiecare pas făcut pe scările vagonului era un efort vizibil. Îl durea piciorul rănit... Când Gruia a pus mâna pe valiza din scândură vopsită În verde, cercetașul l-a atenționat: ― Ai grijă, dragu’ tatii, cum Îmbli cu valiza ceea. Nu-i o ladă oarecare, ci una care o făcut cercetășie ani buni di război!... Încă miroasî a praf di pușcî și aaa... ― A ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cronicarul: Că omul este sub vremi..." Țăranul ascultă în tăcere, își goli paharul și peste față îi trecu parcă o umbră. Ba eu, cuscre, al dracului să fiu dacă o să mă dau după vremurile astea!... declară el îndărătnic. Nu mă vopsesc comunist nici dacă mă-mpușcă!... Stelian îi făcu semn să vorbească mai încet și se uită spre drum, pe unde se vedea trecând șeful postului de miliție, cu un automat atârnându-i pe spate. Ei, Grigore, nu se știe niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de el... Când a venit la noi, la frizerie, nici briciul nu știa bine să-l țină-n mână. Un ageamiu. Tundea și bărbierea ca dracu... Dar avea carnețelul roșu în buzunar. El se lăuda că din ilegalitate... Aiurea!... Se vopsise comunist abia prin '46, după alegeri, că-n '41 a fost la rebeliune... În timpul războiului a dezertat la ruși și s-a-ntors în țară cu divizia "Tudor Vladimirescu", dar cică l-au dat și ăia afară!... De prost ce l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să ascult continuarea tragediei voastre, a ta și a Minodorei. Nu îmi este ușor să comprim șapte ani, șapte ani de supraviețuire într-o colonie de muncă din Siberia, din regiunea Sverdlovskului. Când am plecat cu trenul, înghesuite în vagoane vopsite în roșu, Minodora, cu toate că împlinise opt ani, era firavă și micuță. Când ne-am întors, după aproape șapte ani ispășiți printre deținuții pe care un regim netrebnic i-a scos din rândul oamenilor pentru o bună parte din viață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
boabă în tot târgu ista! Sau un biscuit tocat... Dar ți-ai găsit biscuiți! Cât despre pliculețe cu hrană specială, nici pomeneală, fraților! Papagalii noștri n-au decât să ciugulească măzăriche, ori de nu, grăunțe de păpușoi. Cât despre frig, vopsește-l în roșu sau în alb și învață-l să se laude că-i porumbelul păcii și-ai să vezi că-i vor da căldură la colivie... Vorbește tu mult că acușa te trezești tu în colivie pe post de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Angi îmi ceru mâna rostind: Să mergem, chérie. Cu plăcere, cavalere. Oh, tată, îi spusei după ce intrarăm în mașină, ce fericire că te-ai întors. Îmi lăsai capul pe umărul lui, cu duioșie și îmi pusei mâna, cu unghiile lungi, vopsite cu sidef alb, pe pieptul lui. Mi-ai lipsit atât de mult! Și tu mie, Irin, și tu mie. Venirea lui însemnase luminarea casei de către o rază de soare, plecarea tristeții și venirea vieții. Însă Angi se întristă. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și palidă a fenomenului care atinsese, acum vreo douăzeci și cinci de ani, cote aproape globale. Tot mai mulți adolescenți delicați, însă lipsiți de un eșafodaj cultural solid plonjează cu voluptate în lumea bocancilor murdari, a acelor de siguranță și a crestelor vopsite în culori stridente, sperând că sfârșitul tuturor mecanismelor statului le va aduce pacea, fără a realiza că, în fond, moartea societății implică automat moartea lor ca indivizi sau, cel puțin, reducerea lor la stadiul de animale cu o oarecare doză
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
îmbrăcat în costum din trei piese, care-și freacă fără jenă umbrela de blugii mei, într-un transparent act falic. Mă dau la o parte, scârbit, în timp ce venerabilul îmi dăruiește cu magnanimitate un zâmbet. Lângă mine, două punk-iste, cu șuvițele vopsite într-o sobră nuanță violet (părul tău auriu, Margarete...), își dau coate. Afară, în Orcus, cerberii, în fuste roșii sau galbene, străjuiesc neobosit bulevardul. Sendai, 2005, toamna. Frunzele de arțar (momiji) au însângerat deja intrările la temple, înlocuind hortensiile baroce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unei coji aruncate în drum? Ea se întoarse spre mine, și mă privi cu ochi calzi. "Poți mânca mochi?" mă întrebă. În clipa aceea fu ca o tremurare în aer și sub femeie clipiră în ființă patru picioare de lemn, vopsite în gri întunecat, la fel cu cele pe care simțeam că mă sprijin eu. Fizica și metafizica veceului S-ar putea spune că toate lecturile mele importante s-au desfășurat pe veceu. Henry Miller Tânăra poetă Diana Geacăr ne mărturisește
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
reînvierea șa ziua cea de apoi va fi numai pentru preoți și pentru cei mari. Ceremonii la moarte. Aceștia înmormântează pe morții lor în gropi adânci, după ce îi învelesc mai întâi la piept. După terminarea ceremoniei de înmormântare femeile își vopsesc obrazul cu negru și se bocesc timp de douăzeci și patru de ore. Vitzipitzii. Religia Mexicanilor, prescriind penitența, mărturisirea (spovedania) în public a greșalelor și expiațiunile, adică spălarea păcatelor, recunoaște implicit existența unei alte vieți și nemurirea sufletului. Ceremonii la moarte. Preoții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]