650 matches
-
mai devreme, cel care părea că se ascunde Într-un ungher. M-am așteptat să realizeze că mă abordase din greșeală, că semănam probabil din spate cu prietena lui, dar el a zâmbit doar și a continuat: Nu ești prea vorbăreață, nu? — Aha, iar dacă spui „bună“, se cheamă că ești locvace, presupun? Andy! Tacă-ți fleanca! am monologat În sinea mea. Un bărbat absolut superb te abordează din senin la o petrecere plină de celebrități și tu Îi faci vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de scenarii despre lucruri de care Miranda ar putea avea nevoie. Nu, nu, nici vorbă de așa ceva. Am vrut doar să te previn că B-DAD e În drum să-ți facă o vizită și că e cât se poate de vorbăreț În dimineața asta. — Ei, da, asta-i Într-adevăr o veste grozavă. Doar a trecut o săptămână Întreagă de când m-a chestionat cu privire la toate aspectele vieții mele private. Chiar mă Întrebam unde e cel mai devotat fan al meu. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ai hotelului să Îmi facă o rezervare la următorul zbor spre New York, iar eu să Îmi fac bagajele și să mă așez pe bancheta din spate a limuzinei care dispunea de bar, În drum spre aeroportul de Gaulle. Șoferul era vorbăreț, dar eu nu am răspuns mai nimic: voiam să mă bucur de ultimele momente petrecute În calitate de cel mai prost plătită, dar bine tratată asistentă din Întreaga lume liberă. Mi‑am turnat un ultim pahar de șampanie seacă și am sorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bombăneli. Ba, în cele din urmă, lui Iuga, i se păru că pricepe și unele întorsături ascunse, ale limbii vorbite de mâncătorii de mazăre soldățească și de varză, fiartă tot cu slănină. Așa, ajunse să întrebe, de un Kameraden mai vorbăreț, dacă nu cumva Gulaschkanone ascunde, printr-un giumbușluc soldățesc, numele bucătăriei nemțești de campanie. Vorbărețul, având un picior lipsă, până aproape de coapsă, i-a confirmat, surâzând melancolic, că așa este și i-a intonat un cântec pe limba lor, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întorsături ascunse, ale limbii vorbite de mâncătorii de mazăre soldățească și de varză, fiartă tot cu slănină. Așa, ajunse să întrebe, de un Kameraden mai vorbăreț, dacă nu cumva Gulaschkanone ascunde, printr-un giumbușluc soldățesc, numele bucătăriei nemțești de campanie. Vorbărețul, având un picior lipsă, până aproape de coapsă, i-a confirmat, surâzând melancolic, că așa este și i-a intonat un cântec pe limba lor, în care era vorba de mazărea cu slănina cotidiană și de "tunul cu gulaș", bucătăria pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Însă la curent cu Întîmplările cîte erau, cu știrile oficiale și zvonurile circulînd prin oraș, mai ales zvonurile, spre care vădeau o sete nativă mărită aici de fabulația tradițională a ținutului. Doamna Pavel era mîndră de „tratațiile ce le oferea” vorbărețelor musafire, convinsă că-i ridicau față de acestea dulcea prioritate la care rîvnea permanent, În primul rînd era mîndră de soțul ei, adică de domnul Pavel, căci folosindu-se de ceea ce era convinsă că constituia „prestigiul” acestuia, fără să fi primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care ține să convingă de prăpastia morală a acelei lumi, de extensia mizeriei ei materiale. - Mamă, nu e așa că odată și odată... Dar maică-sa nu-i răspundea, fiica nu se supăra, era sigură că Într-o zi... Învățătorul devenise vorbăreț, antrenat de țuica și buna dispoziție a domnului Pavel, și limbuția doamnei Carolina Pavel. Îi priveam, interveneam din cînd În cînd ca Într-o dulce reverie. - Ana, zise el deodată, trebuie să vină peste o lună, o lună și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Era o obsesie urcată din uitare, căreia nu Îndrăznea să-i rostească numele, din care cauză Încerca ocoluri Înșelătoare ca o plăcere anume amînată În jurul ideii ce părea să-i demonteze timpul, a cărei noimă o pierduse. Devenise, pe neașteptate vorbăreață, Însă nimeni din cei ai casei nu observase această modificare, mai cu seamă că ei Înșiși deveniseră preocupați de preconizata plecare a Anei la oraș, ca și cum urma să se Întîmple unu din cele mai importante evenimente pe plan mondial. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ce se vedea acum nu erau decît ultimele tresăriri ale acelei lumi, cu speranța - rămasă În subconștient - a reluării vieții, căci portul nu mai flutura zecile de pavilioane străine, marile firme căzuseră, totul avea culoarea cenușii, numai locuitorii mai erau vorbăreți, pentru că veneau din poveștile Orientului. Fiica Anei nu știa toate acestea, de aceea lumea pe care o vedea aici, prima dată, În secvența unei singure zile, În timpul istoric de atunci, i se păruse Încîntătoare. Poate și era, fără a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de-a lungul gardului, spuse atingîndu-mi cu tandrețe mîna dreaptă pe care o țineam pe pervaz: - Ce frumoase flori! Păcat, În curînd vor dispare! Ziua aceea trecu amestecat: ne plimbarăm pe străzi, pe bulevarde, În centru, prin forfota de oameni vorbăreți, coborîrăm pe strada În pantă ce duce spre fluviu, pînă În dreptul Agenției portuare; fiica Anei privea totul cu o curiozitate vădită, atentă la grupurile de oameni, la clădirii care nici una nu avea nimic ieșit din comun care să nască o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
numai ție - locuiesc la Maria di Pietrasanta, În Italia sunt soția unui mic patron care ține acolo un fel de restaurant, cam cum erau birturile la noi, În vremea tinereții noastre, totdeauna plin de clienți veseli și gălăgioși, teribili de vorbăreți, nu departe de carierele de marmură din care se fac aici statuile. E țara tatălui meu, Leonardo Perussi. În somn e simplu... repet: nu e ca altădată, dar pe fond e același lucru, sînt lîngă tine mereu. Am În fața micului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cam aspru, închis în sine, dar drept. Poate avea oare acest tip de tată o dimensiune universală? Nu știu nici eu. - în comparație cu celălalt roman al dummneavoastră tradus în românește, Călătorie cu Rousseau, Diderot și Grimm, care e un roman foarte "vorbăreț", Vest pare "taciturn", interiorizat, deși narațiunea avansează de cele mai multe ori datorită dialogului care întreține și suspensul. Tehnica narativă vă este impusă de subiect, de materia propriu-zisă a cărții? - Mă străduiesc să scriu fiecare carte ca și cum ar fi prima și ca și cum
François Vallejo:"...ce bucurie pentru mine, lectura romanului meu făcută de români..." by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8364_a_9689]
-
ci și pentru extrema stîngă, pentru comunismul cu care a cochetat, cum știm, măcar în august 1944). Democrația este depășită, cu valorile ei cu tot, iar comentatorul politic nu varsă nici o lacrimă pe mormîntul ei, deoarece o consideră imorală, coruptă, vorbăreață, echivalînd cu "înfumurare, lipsă de omenie, desconsiderare sălbatecă a celor mulți". Faptul că se bazează pe liberalism - pe care Sebastian, în tradiția Cuvîntului, îl detesta - este viciul ei de fond: "Păstrător al statului democrat, parlamentar și juridic, liberalismul este formalist
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
putea cârti împotriva unui calculator? Nu fusese o zi prea norocoasă, așa că migrasem în căutarea unui loc în care să pot citi Foamea lui Hamsun. Asta până la Craiova, când mi-am căpătat drept tovarăș de drum un tânăr moldovean extrem de vorbăreț, nu cu mine, ci cu telefonul solicitat la maximum pentru stabilirea unor întâlniri cu numeroase prietene de care îi era dor sau prieteni cu care urma să "dezbrace" și să "citescă" o sticlă de vin. Iar și iar, ore în
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
Micu cu o gravitate liniștită aplecat asupra peștelui. Învață sanscrita. Or, asta o să dureze până la adânci bătrînețe." " Nu i se pare verosimil să învețe cineva sanscrita," zise Clara cu un surâs fermecător. Și nu mai adăugă nimic, nu era o vorbăreață, dar simții un adânc regret că între mine și Matilda nu se țesuseră aceste fire nevăzute, sensibile și luminoase ca niște raze, cum se țesuseră între cei doi. Ei comunicau prin aceste fire, mai bine decât prin cuvinte. Erau firele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și nici nu m-am putut însura. Dom' profesor, toate celelalte mi se păreau niște oițe stupide, cu glasul lor cristalin care era doar meritul epiglotei, sub el un vid absolutamente total, des tetes de linotte, cum spun francezii, păsărici vorbărețe și zăpăcite. Femeia asta însă avea ceva în cap, o idee universală și formidabilisimă... Pot să v-o spun, sînteți profesor de filozofie, o s-o înțelegeți și o să mă înțelegeți și pe mine." În acest timp urmăream contorsiunile gurii lui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi pusese pe birou acea floare! Trecuseră de atunci șapte luni... Cine putea fi? Marin Preda vol.3 PARTEA A OPTA I Rămăsei o clipă parcă suspendat, trecând în revistă toate femeile care lucrau cu mine la Oraca: niște grăsane vorbărețe și simpatice, încă tinere, dar departe de a-mi fi aruncat vreodată una din acele priviri care sugerează disponibilitatea afectivă chiar fără intenție de finalizare într-o aventură sau măcar simpla prietenie colegială, puțină curte, acea multitudine de gesturi și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pentru o femeie." Se opri din mers și îmi oferi o privire care cerea de la mine o desmințire: nu e așa că nu? Nu e așa că sânt o femeie ca oricare alta? Ce drăguță ești, zisei, mi-ești foarte dragă, așa vorbăreață cum ești !" O încurajam deci să persiste în ceea ce îmi displăcea? Da, îi sugeram că putea fi cu mine pe deplin liberă, și asta nu pentru a o amăgi, pentru ca apoi, când va fi prinsă în laț, s-o închid
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e încă un secret apăsător." " Totuși mi-ai creat două complexe, spuse ea, cu o voce șoptită și cu o ironie de astă dată de tandru alint. Puternică personalitate, o nenorocire pentru o femeie, contemplă ea pentru sine aceste cuvinte. Vorbăreață! Eu nu sânt vorbăreață! Și nu mi-a spus nimeni până acum că ași avea o puternică personalitate! Mi-ai creat două complexe!"', repetă cu un reproș de întristată înstrăinare. "Așa de repede? zisei râzând la rândul meu de subtilul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apăsător." " Totuși mi-ai creat două complexe, spuse ea, cu o voce șoptită și cu o ironie de astă dată de tandru alint. Puternică personalitate, o nenorocire pentru o femeie, contemplă ea pentru sine aceste cuvinte. Vorbăreață! Eu nu sânt vorbăreață! Și nu mi-a spus nimeni până acum că ași avea o puternică personalitate! Mi-ai creat două complexe!"', repetă cu un reproș de întristată înstrăinare. "Așa de repede? zisei râzând la rândul meu de subtilul ei humor. Înseamnă că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi să nu ne mai vedem m-ar fi cuprins o melancolie pe care în clipa aceea chiar o doream. Câtva timp mă iritai de ceva, până aflai despre ce era vorba și cedai. Nu de faptul că era vorbăreață, dimpotrivă, asta începu chiar să mă încînte, fiindcă foarte adesea țâșnea din vorbăria ei o astfel de surpriză încît stârnea în spiritul meu o mare veselie, așa cum se întîmplase în dimineața aceea în birou când se interesase de ce fel de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
așa cum se întîmplase în dimineața aceea în birou când se interesase de ce fel de ciorapi purta Matilda. Aveam senzația că mă împiedica să-i spun ceva esențial. Asta mă irita. Chiar și atunci când tăcea (și cu timpul impresia că era vorbăreață într-un fel calculat mi se confirmă) mă trezeam cu gândirea blocată. Încercam să-i vorbesc, dar fie că nu mă asculta, fie că mă urmărea doar până la un punct și deodată... (mă făcea să schimb vorba...), fie că mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ardea să... VIII Ași fi zis că pica de somn și luarăm un taxi. Dar acasă își reveni și mai ales reveni la tăcerile ei care se pare că după întreruperea sarcinii îi intraseră în fire, alungind cu totul pe vorbăreața dinainte. Se desbrăcă și se aruncă în pat cu o săritură elastică (rămînînd chiar o clipă în patru labe, și cu capul în jos) savurând parcă bucuria jocului pur al unei căprițe, care nu cunoștea vidul sufletesc al oamenilor, clipa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
jumătate plină. ― Ei, a fost bună? O să mai bei peste un minut. Nu știu ce ai mâncat și ce ai băut până acum și nu vreau să te îmbolnăvesc cu mâncare prea bogată (Îi mai descâlci părul blond.) Sărăcuța. Nu prea ești vorbăreață, așa-i? Dar dacă nu vrei să vorbești, n-ai decât. Și eu sunt cam tot așa. Am observat că majoritatea oamenilor vorbesc fără să spună nimic. Le place să pronunțe cuvinte, dar nu asculta răspunsurile. Mi se pare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
conic al enormului epurator iradia o lucire spectrală și continua să terraformeze atmosfera inospitalieră a acestei lumi. Ripley și Newt stăteau alături îndărătul cabinei conductorului. Wierzbowski era preocupat de pilotare. Siguranța relativă oferită de blindat o făcea pe fetiță mai vorbăreață. Gândindu-se la duzina de întrebări pe care ar fi vrut să i le pună, Ripley se mulțumea să o asculte. Uneori, însă, Newt răspundea la câte o întrebare neformulată. ― Eram cea mai tare la acest joc. Cunosc tot labirintul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]