11,806 matches
-
vorbitor nasc adesea, pe nebănuite, considerații și concluzii neprevăzute în programul stabilit de acasă. De aceea, adevărații conferențiari nu pot în prealabil încredința hârtiei rostirea lor, căci ea nu e încheiată decât după pronunțare. Adaosurile survenite, pe nepregătite, în cursul vorbirii sunt, în genere, din cele mai fericite, fiind rezultatul gândirii mai concentrate decât chiar în timpul pregătirii conferinței, când pot fi subjugați de părerile altora. Toate gândurile sunt triste și definitiv nivelate în încordarea supremă expunerii verbale în fața judecătorilor, altfel decât
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
într-o casă particulară, unde lumea forfotea ca la bâlci, cerându-mi-se să reduc la jumătate comunicarea scrisă, ce fu mai mult vorbită decât cetită. Improvizație peste tot. Din fericire, în odaia în care vorbeam fiind și câțiva ascultători vorbirea liberă nu m-a stânjenit. După cele arătate de pe aiurea, nu pot încheia aceste amintiri decât cu laudele cuvenite instalațiunilor noastre. Cu plăcere constat că ne ținem la curent cu cele mai noi perfecțiuni ale acestei minunate invenții, cu așa
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
putea aborda în mod eficient problemele conflictului și pentru ca să poată emană soluții temeinice și durabile care să stea la baza împăcării. Aliniatul 2 - Adversarul trebuie lăsat să vorbească până ce își epuizează tot ce simte și gândește; nu trebuie întrerupt în vorbire, cel puțin în momentele în care se întrevăd sau licăre scânteia unei speranțe de împăcare. Ascultarea activă înseamnă că mediatorul să intervină discret, la momentul oportun, mai mult pentru a lăsa impresia că este interesat de ceea ce spun părțile. Este
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
propunere pentru noul procuror general, având în vedere că "scadența" vine la mijlocul lunii septembrie, a declarat președintele interimar, , acesta arătând că nu va obstrucționa această numire. În ce-l privește pe procurorul general, și pe despre care s-a făcut vorbire expresis verbis în comunicate internațioale, încă o dată aș vrea să precizez(...): procurorul general e numit la propunerea ministrului Justiției cu acordul cu eveluarea CSM și apoi, la capătul acestui circuit, numit sau nu de către președinte. Deci nu președintele inițiază un
Ministrul Justiţiei poate propune noul procuror general, afirmă Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43138_a_44463]
-
lui Spengler și Frobenius, Noica le preia termenul consacrat („morfologia culturii“) și îl folosește cu o radicală modificare de accent: există o morfologie care e mult mai profundă decît tiparele descoperite de Spengler, și anume morfologia gramaticală a părților de vorbire. Limba înseamnă gîndire, și părțile de vorbire ale unei limbi sunt forme de condensare prin care spiritul, concentrîndu-se în cîteva precipitate lexicale (substantiv, adverb, adjectiv etc.), le impregnează cu matricea lui. Mai mult, bizareria Europei este că în fiecare epocă
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
termenul consacrat („morfologia culturii“) și îl folosește cu o radicală modificare de accent: există o morfologie care e mult mai profundă decît tiparele descoperite de Spengler, și anume morfologia gramaticală a părților de vorbire. Limba înseamnă gîndire, și părțile de vorbire ale unei limbi sunt forme de condensare prin care spiritul, concentrîndu-se în cîteva precipitate lexicale (substantiv, adverb, adjectiv etc.), le impregnează cu matricea lui. Mai mult, bizareria Europei este că în fiecare epocă a dominat spiritul unei anumite părți de
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
ale unei limbi sunt forme de condensare prin care spiritul, concentrîndu-se în cîteva precipitate lexicale (substantiv, adverb, adjectiv etc.), le impregnează cu matricea lui. Mai mult, bizareria Europei este că în fiecare epocă a dominat spiritul unei anumite părți de vorbire, și atunci merită a vedea corespondența care leagă o perioadă de o parte flexibilă sau neflexibilă a limbii. În plus, categoriile lui Aristotel sunt în număr de zece, cum și părțile de vorbire ale unei limbi sunt zece. Ce Aristotel
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
a dominat spiritul unei anumite părți de vorbire, și atunci merită a vedea corespondența care leagă o perioadă de o parte flexibilă sau neflexibilă a limbii. În plus, categoriile lui Aristotel sunt în număr de zece, cum și părțile de vorbire ale unei limbi sunt zece. Ce Aristotel descrie ca esență a gîndirii sub unghi categorial, Noica descrie ca esență a spiritului sub unghi gramatical. Demersul e bizar prin raritatea unei asemenea optici, și de fapt însăși inspirația de a privi
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
Aristotel descrie ca esență a gîndirii sub unghi categorial, Noica descrie ca esență a spiritului sub unghi gramatical. Demersul e bizar prin raritatea unei asemenea optici, și de fapt însăși inspirația de a privi Europa prin grila unor părți de vorbire e rară. Probabil că în chip similar s-ar putea face o lectură a culturii continentale după figurile de stil care i-au dominat etapele. De pildă, epoca litotei, a hiperbolei, a metonimiei etc. Pentru asta nu-ți trebuie decît
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
De pildă, epoca litotei, a hiperbolei, a metonimiei etc. Pentru asta nu-ți trebuie decît două calități „infime“: enciclopedismul lui Noica și predilecția de a trece lumea prin sita abstracțiunilor. În Despre demnitatea Europei fiecare capitol tratează o parte de vorbire drept emblemă a spiritului unei epoci. Urmarea este o tipologie care, descrisă succint, arată astfel: „un ceas istoric cînd primează substantivul, în speță Evul Mediu; un altul al adjectivului, Renașterea, un ceas cînd primează adverbul (felul în care este redat
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
și cu natura.“ (p. 90) Descris în maniera aceasta lapidară, spiritul european are ceva schematic și arid, dar cine deschide cartea va simți arta cu care Noica scoate, din diversitatea exemplelor, corespondențe cu bătaie morfologică. Din cele zece părți de vorbire, Noica lasă deoparte două - articolul și interjecția - considerîndu-le plate, fără ferment speculativ. Totuși, interjecția în varianta onomatopeei (onoma = nume + poiesis = facere) desemnează chiar actul de numire primordială a lucrurilor. Etimologic vorbind, orice substantiv sau adjectiv s-au ivit dintr-o
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
ușor de citit, având un erou cu o biografie pasionantă și un final deschis, ce promite negreșit o urmare. Andrei Pogorilowski are un condei redutabil. Educația sa muzicală se resimte în fraza impecabilă, capabilă să redea tot așa de bine vorbirea unor copii în plină joacă („Și acum mă ascundeam între liane iar tu nu știai că stau la pîndă și treceai cu pistolul în mână pe lângă mine iar eu - paaac! - îți dădeam peste mână...”), conversațiile pe mess dintre doi tineri
Muzical by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4467_a_5792]
-
care este spus. Potrivit profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educație, este vorba despre paralimbaj: viteza cu care vorbim, înălțimea tonului, volumul, folosirea pauzelor - pe scurt tot ce ține de calitatea vorbirii, și, uneori, același lucru poate să reprezinte cu totul altceva dacă vorbitorul accentuează un aspect sau altul din mesaj. Pentru a testa cât de important este tonul unei afirmații, dincolo de cuvintele folosite, orice părinte sau dascăl poate apela la experimentul
Părinți de succes: Când "tonul face muzica" () [Corola-journal/Journalistic/44793_a_46118]
-
odată cu laptele de la pieptul mamei), pentru clasa a V-a și am rămas stupefiată de titlul unui subcapitol din carte, citez: "Verbulnucleul comunicării" și am deschis cartea la pagina citată și "ce descoperim"? Definiția verbului: "verbul este o parte de vorbire care Își modifică forma." Și mai departe: "Rețineți! Verbul este nucleul comunicării, organizând În jurul lui părțile de propoziție și sensul rezultat din Îmbinarea acestora," sau " Absența unui sufix reprezintă o informație gramaticală." Până să deschid această carte am crezut că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
peste cap. Apariția lugubră sugerează o "dereglare a tuturor simțurilor", o răsturnare a valorilor lumii, o sciziune radicală în raport cu speranța și candoarea. Dar nu întotdeauna. Ontologia fără teleologie, dorința de a dialoga și abaterea de la dialog nu se contrazic. Rostul vorbirii nu este acela de a produce sens, ci forme, forme perisabile, grotești, iluzorii, pentru ca apoi să se dezică de ele, în căutarea durabilului și a siguranței. O gândire poetică tributară metaforismului romantic, de care în același timp se dezice prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
timpul în care ești pentru a intra în altul, străin. Dar actorul nu poate fi decât în timpul său! Nici măcar poetul nu poate fi în altă parte decât în timpul care i-a fost dat și nici o clipă în altă parte. Prin vorbire, orice trăire a viului este apropiată morții, asimilată unei iubiri supranaturale și sfâșietoare, de proporții urieșești. Trăirea viului devine astfel poetică, imposibil de exprimat altfel decât oximoronic, amestecând viața și moartea, sublimul și grotescul, speranța și disperarea. Orice ai alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
audiență, desperare, desamăgire, legiuni crâncene ale morții. Treceți pe-aici altădată, niciodată și depuneți galante carta de vizită. (Vacanță) Personificarea este apanajul jocului, ale-goria ține de limbaj. Din limbaj se naște versul, atunci când cuvintele se produc "pentru ele însele", când vorbirea se află "trimisă înapoi în ea însăși". Din același limbaj se naște teatrul, când cuvintele se produc în afara lor, când o forță centrifugă le antrenează într-un soi de exhibiționism incantatoriu. În poezia Alegorie, figurile de stil se ramifică baroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
canalizare cu calități diferite (o rețea pentru ape murdare și o rețea pentru ape convențional curateă;sistem mixt - se colectează și transportă apele de canalizare cu procedee diferite, în parte prin procedeul unitar și în parte prin procedeul separativ. În vorbirea curentă procedeului de transport al apelor de canalizare i se spune și sistem de canalizare (unitar, separativ și mixtă. /17, 22, 28, 45/ Din sistemele de canalizare fac parte trei grupe de construcții și instalații: - rețea de canalizare exterioară (publică
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
el, încât, în mod sigur, n-ar fi putut să se bucure de farmecul ei de femeie. Își dă seama încă o dată că ceea ce l-a atras de la început nu a fost frumosul corp al tinerei sale prietene, ci naturalețea vorbirii ei, bucuria comunicării, sinceritatea cu care și-a dezvăluit sufletul. „Ceva extraordinar! - s-a bucurat atunci Profesorul. Sunt și femei care nu mimează feminitatea, nu «joacăă un rol premeditat, ci se exprimă direct, fără ocolișuri. Teodora este autentică. Este ea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de prelungirea șederii, se destăinuie în continuare. Ea îl ascultă, intervine din când în când, „punctează” cu un gând propriu sau „deturnează” cu o glumă cursul prea grav al discuției. Deși nu lasă să se vadă, ea îi admiră cursivitatea vorbirii, memoria, spontaneitatea unor asocieri de idei, simțul umorului. Fără a fi preocupat în mod special de efectul vorbelor sale, Profesorul este bucuros de „participarea activă” a Teodorei. Numai astfel, (i-a declarat-o de multe ori) îl „inspiră”, ba chiar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
timp au rezistat și mama cu tata. Și ei pă reau lipiți într-o verigă fără început și fără sfârșit, complici chiar și atunci când nu-și vorbeau, stăpâni ai acelorași gesturi, posesorii unui limbaj comun, care nu mai semăna cu vorbirea nimănui și autorii noștri, băieții negemeni pe care nimeni nu părea să-i deosebească. Acum, când mă gândesc la asta, îmi dau seama că toată epoca aceea avea și ceva rău în ea, că nu aveam individualități, așa cum eram, ramuri
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
noi și numeroase însușiri psihice, dintre care cele mai semnificative sunt cele legate de creșterea capacității simbolice, a funcțiilor mintale imaginative și a celor de comunicare. După patru ani se dezvoltă mai mult independent copilului. Copilul începe să folosească o vorbire mai bogată, are tendința de a atrage atenția asupra lui. Unii autori printre care și A. G. Gesell, consideră că vârsta de patru ani este vârsta de mare fragilitate psihologică și de mare sensibilitate față de influențele positive și negative ce se
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
ambianță, determinată o mare instabilitate a atenției. De aceea, el poate să fie atras sau abătut spre altceva de către obiecte concrete, noi acțiuni posibile, acțiuni dorite, etc.”(U.Șchiopu,1967, pp. 158- 159). “La copiii preșcolari, datorită dezvoltării progresive a vorbirii, memoria începe să capete particularități mai evaluate, să devină o memorie ce operează activ cu reprezentări complexe, evocate verbal. Pe la trei- patru ani, predomină memoria involuntară, bazată pe asociații de contiguitate. N. M. Istomina, A. N. Leontiev, A. A. Smirnov
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și un instrument de organizarea activității psihice. Limbajul se rafinează din punct de vedere sintactic și semantic, dar și pragmatic; apare o capacitate sporită de adaptare la necesitățile ascultătorului. Pe lângă limbajul social, o caracteristică a acestei vârste este reprezentată de “vorbirea cu sine”, care însoțește acțiunile și are rol de ghidare și monitorizare a acțiunilor. „La preșcolarii mari, expresivitatea vorbirii se obține mai ales prin efecte verbale, prin conținutul și structura propoziției, prin epitete, prin cuvinte- adjective privind culoare, mărime, formă
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
pragmatic; apare o capacitate sporită de adaptare la necesitățile ascultătorului. Pe lângă limbajul social, o caracteristică a acestei vârste este reprezentată de “vorbirea cu sine”, care însoțește acțiunile și are rol de ghidare și monitorizare a acțiunilor. „La preșcolarii mari, expresivitatea vorbirii se obține mai ales prin efecte verbale, prin conținutul și structura propoziției, prin epitete, prin cuvinte- adjective privind culoare, mărime, formă, prin comparații, repetări, și evident prin intonație. Preșcolarii mai mari utilizează în vorbire numeroase verbe și adverbe. Propozițiile încep
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]