839 matches
-
Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre prețioase, a fost cumpărată prin subscripție publică și marcată cu inscripția: ""Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919"". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
în cealaltă parte a spațioasei grădini centrale. O briză ușoară aducea cu sine mirosul de sake și, când vântul sufla în direcția lui, îi auzea pe samurai bătând tactul și cântind: Florile sunt stacojii, Prunele sunt aromate, Sălciile sunt verzi, Vrednicia omului de inima-i e hotărâtă. Oameni între oameni, Samurai ce suntem; Flori între flori, Samurai ce suntem. Așa trece viața omenească. Fără plăcere, ce e ea? Chiar de ziua de mâine n-o vei mai vedea. „Nu, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franța, are trebuințe de milionar și bani mai puțini decât cinstita breaslă a ciobotarilor din acele țări. Acest tineret, ce se caracterizează prin o rară lipsă de pietate față cu nestrămutata vrednicie a lucrurilor strămoșești, vorbind o păsărească coruptă în locul frumoasei limbi a strămoșilor, măsurând oamenii și împrejurările cu capul lor strâmt și dezaprobând tot ce nu încape în cele 75 dramuri de creier cu care i-a-nzestrat răutăcioasa natură, acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deplin liber. Claca sau boierescul n-a fost decât o formă de învoială economică; dar nu se știe caz ca un clăcaș la noi în țară, în orice timpi ar fi trăit, să nu poată ajunge la cele mai nalte vrednicii ale statului, numai vrednic să fi fost. Egali nu erau românii, dar liberi au fost totdauna. Dacă ne plângem de libertatea prea mare a acelora cari împiedica lucrarea sănătoasă, fie intelectuală, fie economică a nației, noi știm foarte bine ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
frecvență. Chiar anchetatorul meu, locotenentul-major Constantin Voicu, se vedea pus în situația dezagreabilă de a renunța periodic la bătăile pe care le aplica arestaților, pentru a-și susține examenele academice; era student la Drept.) Și-au obținut diplomele nu prin vrednicie, ci prin trafic de influență, prin presiuni, prin șantaj. Îmi aduc aminte că tatăl meu, director de școală într-un sat, a eliberat certificate de șapte clase primare unor tineri care nu aveau nici patru. Mi-am amintit lucrul acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru asta au rătăcit, că au îngăduit totul minții lor și n-au voit să știe că mintea omenească e slabă; au gândit la lucruri mai presus de puterile lor, au depășit măsura propriilor lor hotare și au căzut din vrednicia cuvenită lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. VII, VI, în PSB, vol. 21, p. 95) „Că două sunt ordinele demonilor: unul, care introduce plăcerile în trup și altul care insuflă rătăcirile în suflet. Acesta (din) urmă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru asta au rătăcit, că au îngăduit totul minții lor și n-au voit să știe că mintea omenească e slabă; au gândit la lucruri mai presus de puterile lor, au depășit măsura propriilor lor hotare și au căzut din vrednicia cuvenită lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia VII, VI, în col. PSB, vol. 21, p. 95) „Aceasta mai cu seamă este răsturnarea Bisericii: a se face dezbinări. Aceasta este arma diavolului; aceasta răstoarnă totul pe dos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
În duh filocalic, Sfinții Varsanufie și Ioan observă: Dacă ai cunoaște cum trebuie darul lui Dumnezeu chiar dacă toți perii capului tău ți-ar fi tot atâtea guri, n-ai putea să-L preamărești pe El, sau să-I mulțumești după vrednicie. Dar cred că tu îți dai seama de aceasta<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răsp. 113,în Filocalia..., vol. XI, p. 150. footnote>. Parcurgând literatura patristică putem conchide că viața spirituală nu este o viață de legi, porunci
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în Hristos, lucrare de a ne curăți păcatele, s-a înfăptuit întâi, adică înaintea oricărui răspuns posibil, înaintea oricărei previziuni de răspuns, într-o dăruire deplină, ceea ce dovedește dragostea pură și nelimitată. Iubirea Lui de oameni nu are justificare în vrednicia acestora, nici nu vine ca răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoși (...) Fiind vrăjmași, ne-am împăcat cu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Communion and compliant, attachement, object-relations, and triangular love perspectives on relationship with God, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 43. footnote>. Pe de altă parte, nici un om nu va putea cuprinde în cuvinte după vrednicie iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Nici chiar dacă s-ar aduna toate limbile oamenilor la un loc, nu vor putea să exprime măcar o parte din iubirea Sa de oameni<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cateheze, cateheza a II-a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
dar conferit insistând că nu ar fi corect să spunem că Dumnezeu „a dat” astfel de daruri umanității, ci că le-a împărțit (μετέδοκε) propriului chip, spunând că El a adăugat chipului podoaba corespunzătoare propriei Sale naturi: „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri, însă despre cugetare și cunoaștere nu putem spune propriu-zis că ni le-a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
vrajă, ecoul vorbelor domnești. Și așezării i s-a spus... Bravicea. Etimologia cuvântului "Bravicea" are mai multe variante. Una ar fi că glotonimul provine de la numele "Bravicioaia", văduva unui arcaș, pe nume "Bravu", din oastea lui Alexandru cel Bun. Pentru vrednicia și curajul său, arcașul ar fi primit moșie mare în Codrii Orheiului. Însă, rănit fiind în lupte, murise în floarea vârstei, lăsând în urma sa cinci feciori viteji și devotați, care au păstrat atât cinstea părintelui lor cât și a pământului
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
decembrie 1989, alți guvernanți s-au cocoțat la conducerea României, tot atât de nevrednici și neputincioși ca și cei din perioada neagră a dezmembrării statului român, atrași numai de setea puterii și înavuțirii. Nici aceștia nu s-au ridicat la tăria și vrednicia marilor români de altădată și nu s-au încumetat să ceară, la nevoie chiar bătând cu pumnul în masă, anularea urmărilor criminalului Pact Ribbentrop Molotov și lichidarea definitivă a consecințelor acestui act odios, de aceea nimic n-a fost schimbat
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ungariei, ci este stăpân pe țara și pe oștile sale și va continua războiul, dacă va fi ajutat, iar dacă nu, va găsi altă cale pentru satisfacerea intereselor sale”. Papa se mulțumește să-l laude pe acest bărbat de aleasă vrednicie și cu merite prea strălucite față de Republica Creștină. „Lucrarea sa asupra necredincioșilor turci, vrăjmași comuni, săvârșită până acum cu înțelepciune și bărbăție au adus atâta strălucire numelui tău, că ești în gura tuturor și ești lăudat cu deosebire de toți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan voievod ospăț mare mitropolitului și episcopilor și boierilor săi și întregii lui oștiri. Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor săi și vitejilor și întregii lui oștiri. Și pe toți, după vrednicie, i-a trimis pe fiecare la ale sale, și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu pentru cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și astfel s-au adunat toți în acea zi, și acolo a făcut atunci domnul Ștefan voievod mare ospăț tuturor boierilor săi, de la mare până la mic, și mulți viteji a numit atunci, dăruindu-i cu daruri scumpe, pe fiecare după vrednicia sa. Și i-a trimis la ale lor și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu cel de sus pentru darul ce le-a dat, căci toate sunt cu putință de la Dumnezeu. Grigore Ureche scria că după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prudent la o oarecare distanță. Unde am găsit-o și eu! Dante strânse din pumni și Își reluă drumul. - Lapo, numai ironia destinului a voit să ne pomenim că Împărțim aceeași autoritate. Pe care eu Încerc să o cinstesc cu vrednicie și cu iscusință, În timp ce dumneata o jignești cu meschinărie și cu viciu. De altminteri, la biserică cu sfinții și la cârciumă cu Îmbuibații. Scandase aceste cuvinte cu răceală, ridicând glasul. Nici o ușă nu se deschise când trecu, dar el nădăjdui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pământul lor însuși. Cu toate că mitropolitul de Moldova își ia bloagoslovenia de la patrarhul de Țarigrad, dar nu este supus lui, el cei trei episcopi moldovenești pun mînele lor pe deasupra celui ales și după aceea Vodă roagă pe patriarhul ca să întărească în vrednicie pe acel de curând mitropolit, care patriarhul neapărat trebuie s-o facă. Mitropolitul nu dă nimica Patriarhului și nu este nicicacum îndatorit ca să înștiințeze pe el pentru pricinele bisericești de la Moldova sau să-l întrebe la vro socoteală de aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În alt atelier decît cel pe care Îl avea cînd eram copil și care mi-a marcat acei ani din viață, o lumină În trecutul nostru, despre a cărei pierdere nu mai vorbim de mult. Și, În timp ce trăncănim, Îi admir vrednicia, pereții sînt plini de lucrări crude - și Îl invidiez. Se apără de crepuscul, disciplinat, meticulos. Nu e puțin lucru, nu e deloc puțin lucru... de fapt, asta e salvarea, mă gîndesc. Mă transpun pentru o clipă, urmărindu-i mîinile pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Georg Kerschensteiner (1854-1932), omul are nevoie de sprijinul societății, care are interesul să construiască personalități morale. Educația va fi, în primul rând, „cetățenească”, toți participând la progresul social printr-o „școală a muncii”. Educația tineretului trebuie să vizeze deci „cultivarea vredniciei profesionale și a plăcerii de a munci” și, în același timp, „virtuți elementare care însoțesc în chip firesc vrednicia de muncă și pofta de a munci, conștiinciozitatea, hărnicia, răspunderea, stăpânirea de sine și devotamentul către o viață activă”. Al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în primul rând, „cetățenească”, toți participând la progresul social printr-o „școală a muncii”. Educația tineretului trebuie să vizeze deci „cultivarea vredniciei profesionale și a plăcerii de a munci” și, în același timp, „virtuți elementare care însoțesc în chip firesc vrednicia de muncă și pofta de a munci, conștiinciozitatea, hărnicia, răspunderea, stăpânirea de sine și devotamentul către o viață activă”. Al doilea scop al acestui tip de educație este „priceperea chipului cum se înlănțuiesc interesele tuturor și ale patriei în special
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
viață sub călăuzirea unui puternic simț de răspundere personală”. Primul țel al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică”, cel de-al doilea- educație „intelectuală și morală”. Scopul educației nu poate fi deci redus la „cultura profesională de specialitate”. „Vrednicia de muncă” nu este o garanție sigură pentru toate virtuțile cetățenești (există primejdia cultivării unui puternic egoism profesional și personal) și de aceea, în scopul formării unor adevărați cetățeni, vor trebui cultivate „simțul” și „voința”, vor trebui dezvoltate „bazele interne
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
transformarea lui într-un simbol 803, iar întreaga poveste, ca și celelalte analizate precedent, poate fi privită drept o alegorie: Grizilda este un Iov feminin, imagine a răbdării evlavioase și smerite, iar Valter - prototip al divinității care pune la încercare vrednicia supușilor săi („Sunt numeroase indicii în povestire care ne duc cu gândul la faptul că Grizilda ar reprezenta sufletul creștin sau Biserica în unirea sa cu Hristos, iar Valter este Dumnezeu.” 804). Naratorul însuși recunoaște că cele istorisite nu au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
238 vei afla în viața de apoi/ Că nu-i atât huzur în căsnicie/ Pe cât socoți...”887 Ironia naratorului se dezvăluie chiar și în spatele sfaturilor încurajatoare ale lui Placebo, este omniprezentă, devenind o emblemă a stilului chaucerian: „E semn de vrednicie ntr-adevăr/ Când se îndeamnă omul sur la păr/ Să-și ia nevastă jună... Zău c-așa-i!/ Împodobită inimă mai ai!/ Însoară-te așa precum îți place/ și eu socot că-i bine cum vei face.”888 Aleasa are însușiri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]