791 matches
-
ne-am grăbit să-ți cerem binecuvântarea.” (L.Rebreanu) Este drept că, în cele mai multe din aceste situații, conjunctivul se păstrează în sfera semanticii sale, de mod al unei acțiuni nesigure dar posibile, însă aceasta se întâmplă nu pentru că ar fi vrerea (atitudinea) vorbitorului, ci pentru că este o exigență a sintaxei limbii române. Pe de altă parte, subordonarea însăși a conjunctivului nu este totdeauna numai de natură formală. Chiar semantica lui - din perspectiva opozițiilor specifice categoriei gramaticale a modului - stă în strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
astfel ne putem explica ceea ce trăim cu toții, chiar dacă nu toți avem harul obținut prin inițierea în tainele universului. Se rotunjește într-un murmur a părere Muntele de aer născător de timp Urmându-mă-nțelept pe raza de tăcere Cu revelația vrerii și-n jurul frunții un nimb, De-aceea mă ascultă: într-unul din mistere Când dincolo de tot eu știu și simt, Urmează-mă, aflându-l viu și în putere Pe astrul care dizolvat în lacrima de-alint Se rotunjește într-
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Iov in mâna Diavolului: „Atunci Domnul a zis către Satan: Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu.” (Iov 1:12) „Ei bine. După vrerea ta să fie! Abate acest duh de la izvorul său de obârșie Și du-l , de vei putea, cum te pricepi Pe drumul tău de jos, pe drumul ce-l cunoști, Dar rușinat să stai, când îți ca va fi să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mii de brațe.” Mefisto pune un grup de oameni să-i sape groapa lui Faust, iar acesta auzind sunetele venite de afară strigă: „Sunt târnăcoapele. Le-aud. De bucurie strig! Aud mulțimea robotind pământul.” Acesta este ultima ironie a tragismului vrerilor omenești ; pentru Faust „clipa cea frumoasă” venise. Această etapă semnifică regenerarea sa, determinându-l să descindă între semeni, să-i unifice. Ideea este că prin cultură vor exista din ce în ce mai multe virtualități de îndreptare a sorții omenești, iar cel ce înfăptuiește
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
opera care îl întruchipează cel mai bine pe autorul ei. În Faust, încă de la începutul narațiunii suntem pătrunși de cântul unui suflet mare ce se dezvăluie. Goethe a simtit încă de tânăr cum sub pragul conștiinței, se clădeau multe pe deasupra vrerilor sale, posedat fiind de acea „demonie” dătătoare de forme; am văzut cum acestei puteri misterioase cu virtuți pozitive poetul ți aflase obârșia în acel câmp de forță panteist<ref id=”14”>14 Karl JaspersPsychologie der Weltanschaunungen, Berlin, 1992</ref>. Goethe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
construiască propriul destin pe pământ. Izbăviți prin fizică, datorită căreia știm că n-avem a ne teme de zei, de natură ori de moarte, că putem acționa asupra lucrurilor pentru a le influența cursul și că există o putere a vrerii, rămâne doar să dăm modul de întrebuințare al procesului care ne permite să ne construim ca înțelepți și să realizăm un proiect de existență senină, debarasată de toate temerile, angoasele, ficțiunile și alte iluzii care stau în calea liniștii sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Divinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații, când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa vrere a zeilor. De fapt, zeii funcționează ca un ideal al rațiunii kantiene: niște modele pentru desfășurarea meditației și acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri, preafericiți, impasibili, autosuficienți, autonomi, indiferenți față de tot ce există în afara lor, lipsiți de pasiuni, ei îi îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
oamenii să sape. Au fost scose la iveală zece schelete. Timur -han cu fii și gărzile. -Părinte tămâiază și stropește cu aghiasmă păgânii ăștia și îngrijește-te de-i pune și pe ei alături de ceilalți în gorgan. Asta li-i vrerea și trebuie să le-o respectăm. De-atunci stafiile de la Ceremuș, n-au mai apărut niciodată. Casa cu stafii, a fost mistuită până la temelii de către un incendiu spontan. POLTERGEIST Celebrul magician Valentin Dogan, mare crai și aventurier, avea mult succes
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
bazau pe nicio dovadă palpabilă, dar care au fost acceptate de mai marii bisericii:,,Însă superiorii săi își exprimau rezerva față de această pretenție și, pe data de 3 noiembrie, i-au cerut să ceară mamei lui Cristos o dovadă a vrerii Domnului. Prin urmare Fecioara i-a reapărut a doua zi, cu ocazia sfântului Charles Borromeé, la un ceas după miezul nopții. Fratele Fiacre a auzit, pe când stătea în fața unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
de lemn*. Cel mai adesea, ea ține de agit-prop*, care vizează în același timp să convingă populația și pe observatorii externi să adere la ideile și la reprezentările puterii, și să le mobilizeze pentru a le face să acționeze după vrerea puterii. Organul central al partidului, care se află în inima dispozitivului de informație este numit adesea prin antifrază - pentru PCUS*, Pravda (Adevărul); pentru PCF*, l'Humanitî; pentru PCI*, l'Unità - sau într-un mod mai simbolic - pentru PC cubanez, Granma
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare, care au pus accentul pe sprijinirea țărilor mici și mijlocii, pe promovarea dialogului egal între state egale. Să nu se accepte ca trecutul apropiat să fie doar o simplă nostalgie. Trebuie înlăturată, prin vrerea popoarelor, pulberea care mai există încă în butoiul Balcanilor, pentru ca ea să nu mai reprezinte un pericol de explozie sub cerul bătrânului continent. Încă odată despre momente inedite din periplul meu diplomatic PROF. UNIV. DR. ION AVRAM* Sommaire Au cours
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-a legat să îndeplinească slujbe, ajutoare și credincioasă rămânere și alte chezășii și făgăduieli, tot asemenea și noi cari sântem supuși voinței lui de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o singură voință, vrere și cu deplină știință a noastră, a tuturor, chezășuim și făgăduim, pe cinste și pe credință, fără înșelăciune și fără viclenie, îndepărtând orice viclenie, această adevărată supunere, jurăminte, slujbe și stare lângă dânsul, credința supusă, ajutor orice fel de făgăduințe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de viață, s-au transformat în spirit, umbre și amintiri. Nimic nu mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și-au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
să nu fac pronosticuri. În finalul unuia dintre dialogurile noastre Mălina a decretat: - Bunicule, eu nu vreau ca tu să îmbătrânești și să fii trist... - Bine, draga mea! Așa să fie cum vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță De când a început să meargă la grădiniță, Mălina și-a îmbunătățit comportamentul în relațiile cu părinții și cu noi, bunicii. Este mai ordonată, mai înțelegătoare, folosește frecvent formulele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi ca visele, le-aș învălmăși în mrejele somnului. Travestite în miraculoase inspirații, gândurile colindă prin eter, poposind, după vrere, în minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații literare dăinuitoare. Investiții Am venit pe lume într-o familie a cărei avere era puținul pământ, pe care îl muncea cu osârdie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
e ctitor de așezăminte. Avem azi, spre mândrie și bucurie, ansamblul de la Curtea de Argeș, Ctitoria din Iași a lui Vasile Lupu, zestrea de la Brâncoveanu, avem monumentele din nordul Moldovei. Sînt pline satele românești de troițe și fîntîni lucrate cu meșteșug, din vrerea țăranilor. Multe din muzeele mari de azi își au obîrșiile tot din dorința oamenilor acestei țări de lăsa ceva durabil în urma lor. Un astfel de muzeu există în Dăneștii Vasluiului, inițiat de Eugenia și Costache Buraga. E o casă veche
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mentalităților face și obiectul volumului Eseu în istoria modelelor umane (1972). Cu ilustrări tipologice italiene, franceze și engleze din preajma Renașterii sau de la finele ei, din clasicism, iluminism și romantism, personajele propuse ca modele, în epoci și din colectivități diferite, întrupează vrerile și gândirea oamenilor din anumite momente în raport cu tipul perfect, ideal, al umanității. Concentrând mari aspirații sociale - binele, adevărul și demnitatea -, ele pot reapărea de multe ori, învestite cu semnificații noi în istoria civilizației, căci devenirea modelelor umane este doar o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
vineri și este mereu una, de la mîntuire! luna pe cer n-a mai fost, nu se numără, nu se dovedește cu socoteli, ea ne face socotelile, la Scînteia lumea s-a oprit o clipă în loc, a pornit iar, își lasă vrerile pe nemișcarea ziduri cărămizii, năpădite de pictograme alb-albastre, de la faza mitică luna trece la faza epică, în nori i se ghicește lumina, străbate discul difuz și le împrăștie scama, becul în vagon ține luna bătută pe hîrtie, alta ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
le lasă, la dos întîrzie în indicii arheologice, la căldura caloriferului au lipit abțibildul cu papagal, urmă în sedimentul gros al ieșirii la peron, întretăiat cu pașii tăi, totul se potrivește pe parcursul scenei de epocă, cotidian pe toate părțile, dar vrerea unei cățele da de bănuit din prospețimea ei, coada cere de mîncare, prezentul asumării simplă luare de distanță și ea, genunchii în frig umed ai pînzei de blugi, în boala sufletească a cățelușei lui Karamazov, tatăl romancierului Dostoievski, se compara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
caracteriza! erau amîndoi în ușă acolo, știi că după țigani mie mi se face rău și inima poc, poc, poc, în gît! ce, că au trecut două secunde și au venit iar! cîmpul arat soluție provizorie, trăiești prea puțin în vrerea Primitivității Mele, am tuns cîmpurile, stăm cu toții chilug, cununile de grîu verde pe cap, pămîntul reinterpretat pe luncă oameni de luncă, DN 28A picioare de viaduct în construcție, betoane jucării. Ora 20,45, în gara Pașcani, sala de așteptare clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Astfel, la 24 noiembrie 1944 a fost emisă și promulgată Legea nr.217 ce privea „purificarea administrațiilor publice”. Totuși, publicarea ei în Monitorul Oficial, care-i aducea legitimitatea deplină, nu s-a făcut decât după instaurarea prin forța și prin vrerea ultimativă a comisarului stalinist Vâșinski a guvernului pretins-democratic condus de dr. Petru Groza, la 6 martie 1945, zi neagră pentru ce va urma în România vândută rușilor bolșevici de către mai marii de la București. Deci, publicarea integrală a acestei legi extrem de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Zâmbește ochilor care lăcrimează amar și crud din punct de vedere existențial. El ne așează în palme soare rotunjit de-atâtea primăver și veri pentru a încălzi cuvântul din noi. Le vorbesc elevilor mei despre bunătate, despre fapte săvârșite intru vrere. Nu putem fi liberi, ne spune Creatorul, daca nu alegem desăvârșirea. Cu ce preț? Nici noi nu știm a ne răspunde. Și totuși învățăceii care sunt acum adolescenți își fundamentează, prin noi, dascălii, o altfel de viețuire. Ei singuri au
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
s incapabile a-și impune „feleșagul“, precum face cărămida, betonul, fierul, aluminiul, sticla ori alte materiale moderne, Înglobează deci un biocâmp rezultant al familiei, individualizând-o față de oricare alta, locuitoare a altui bordei, desigur față de tot atâtea obiceiuri. Asta e vrerea Naturii: o diversitate, dar nu una dusă la extrem, la individ, care riscă astfel chiar incompatibilitatea cu partenerul condamnând viața la moarte, ci una dusă - ca adevărul aflat la mijloc - până la o diversitate de grupuri, capabile a duce mai departe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
economii care o caracterizează. Am procedat și noi astfel, exemplul clasic fiind Sparta. Dar rațiunea ne-a Împins pe drumul unei evoluții anume, În acord cu spiritul nostru antitetic risipitor. Ca o paranteză, Îmi mărturisesc convingerea că, aparent paradoxal, tot vrerea Naturii o facem astfel. Și, pentru ca risipa să fie deplină, aceeași rațiune ne Împinge și la erori În „gestionarea“ problemei În discuție. Să dau doar două exemple. Prea orientați spre material, chiar dacă moneda le era, În dispreț, bătută din fier
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cunoștința de plasă“. Ultimul cuvânt se explica probabil prin faptul că locotenentului, când era mai prietenos și ne povestea unde se născuse el, zicea numele satului și apoi al comunei, dar întotdeauna cu precizarea că Tupchilești se găsea „încă de pe vrerea lui Cuza“ în plasa Covurlui. O întâmplare cu mirări Totul a început cu un simplu „mulțumesc“. De uimire, Otilia Coteț, secretara deputatului Șapcă, a leșinat. În opt ani de slujbă, era pentru prima oară când matahala de Șapcă nu pleca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]