3,544 matches
-
Günter, Kommunikationsästhetik. Die Ideologie der Erzählform, München 1976. Warning, Rainer (ed.), Rezeptionsästhetik. Theorie und Praxis, München 1975. Watt, Ian, The Rise of the Novel: Studies in Defoe, Richardson and Fielding, Londra 1957. Weber, Dietrich, Theorie der analytischen Erzählung, München 1975. Weber, Max, Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre, Tübingen 1922. Wehle, Winfried, Französischer Roman der Gegenwart. Erzählstruktur und Wirklichkeit im Nouveau Roman, Berlin 1972. Weimann, Robert, "Erzählerstandpunkt und ´Point of View´. Zur Geschichte und Ästhetik der Perspektive im englischen Roman", Zeitschrift für Anglistik
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
A Breakfast of Champions (Micul dejun al campionilor), 66, 167-168 Slaughterhouse-Five (Abatorul cinci), 168 Waldmann, Günter, 146 Warning, Rainer, 233-235 Warren, Robert Penn, All the King's Men (Toți oamenii regelui), 167, 304 Warren, R.P., v. Brooks Watt, Ian, 36 Weber, Dietrich, 198 Weber, Max, 31 Wehle, Winfried, 199 Weimann, Robert, 33, 50, 198 Weinrich, Harald, 55, 61, 70, 80, 130 Wellek, René și Austin Warren, 51-52 Wells, H.G., 64 The Country of the Blind (Țara orbilor), 211, 336 Werfel, Franz
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Champions (Micul dejun al campionilor), 66, 167-168 Slaughterhouse-Five (Abatorul cinci), 168 Waldmann, Günter, 146 Warning, Rainer, 233-235 Warren, Robert Penn, All the King's Men (Toți oamenii regelui), 167, 304 Warren, R.P., v. Brooks Watt, Ian, 36 Weber, Dietrich, 198 Weber, Max, 31 Wehle, Winfried, 199 Weimann, Robert, 33, 50, 198 Weinrich, Harald, 55, 61, 70, 80, 130 Wellek, René și Austin Warren, 51-52 Wells, H.G., 64 The Country of the Blind (Țara orbilor), 211, 336 Werfel, Franz, Das Lied von
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
21 (1971), 16-28; Robert Scholes, Structuralism in Literature, New Haven, 1974, 84 ș.u. 15 Scholes, Structuralism in Literature, 185. 16 George Steiner, "A Preface to Middlemarch", Nineteenth-Century Fiction 9 (1955), 275. 17 Vezi Stanzel, Typische Formen, 8. 18 Max Weber, Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre, Tübingen, 1922, 190 ș.u. 19 Pentru discutarea conceptului de deviație și pentru critica teoriei deviației, vezi Jan Mukařovský, "Standard Language and Poetic Language", în A Prague School Reader on Esthetics, Literary Structure, and Style, Georgetown
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și Humphry House ar putea fi, de asemenea, menționați aici. 291 Barbara Hardy, The Appropriate Form: An Essay on the Novel, Londra, 1964, 8. 292 Vezi Robert Scholes și Robert Kellogg, The Nature of Narrative, Londra, 1971, 271-272. 293 Dietrich Weber, Theorie der analytischen Erzählung, München, 1975, 14. 294 Vezi p. 50. 295 Vezi F.K. Stanzel, Typische Formen, 22. 296 D. Lodge, The Novelist at the Crossroads, 120-121. 297 Vezi și discuția lui Winfried Wehle despre acest aspect al noului roman
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ale teoreticianului german; același autor va îndepărta, douăzeci de ani mai tîrziu, toate referirile la acest scriitor demonetizat, și așa ajungem într-o fundătură morală. Asta se face, asta nu se face. Creditare, discreditare. Atașare, detașare, reatașare. Loc liber pentru Weber, Brundel, Aron etc., pînă la următorul tur de credință. Fiindcă acest joc al balanței și fiecare "decepție simbolică" determină apariția unei noi constelații de magicieni la nivelul discursurilor de autoritate. Acum se observă mai bine de ce cîmpul nostru specific de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
34 Vinci, Leonardo da 47, 334, 364 Virilio, Paul 87, 213, 223, 243 Voltaire, François Marie Arouet, zis 42, 64, 147, 170, 171, 172, 182, 184, 190, 245, 345, 350, 369 W Walden 371 Walesa, Lech 374 Washington, George 268 Weber, Max 59 Welles, Orson 209 Wells, H. G. 209 Wyclif, John 371 Y Yersin, Alexandre 63 Z Zapata, Emiliano 198 Zaraï, Rika 147 Zarathustra 107 Zeus 42, 122 Zola, Émile 219 Zumthor, Paul 376 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
reale sau imaginate, tradiționale sau născocite vin să formeze imaginea bunei societăți. Comunitatea devine mijlocul pentru de a denota legitimitatea în asociații diverse precum statul, Biserica, sindicatele, mișcările revoluționare sau grupările profesionale. În tradiția sociologică, de la Auguste Comte la Max Weber, contrastul conceptual format de structurile caracterizate de spiritul comunitar, respectiv cele în care acesta lipsește, este viu și articulat. Chiar dacă abia spre finalul secolului Ferdinand Tönnies a dat terminologia ce rezistă, contrastul nu este mai puțin prezent la ceilalți de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai puțin sau dând mai puțin decât așteaptă comunitatea de la ei. Este aici o alunecare în zone în care argumentarea nu mai are accente convingătoare. O modalitate simplă dar expresivă de a prezenta comunitățile din perspectivă pozitivă o are Max Weber (1966) când arată că acestea sunt "antiteze ale conflictului". b) Militantism și comunități utopice Stan și Ionescu (1999: 201) arată că "în istoria omenirii nu a existat comunitatea zugrăvită de utopiști, sau de către Ferdinand Tönnies; dar în interiorul unui spațiu-timp delimitat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că "O comunitate își are finalitatea în ea însăși: ea poate oferi ajutor sau avantaje membrilor dar valoarea ei este esențialmente intrinsecă propriei existențe". Ea nu există ca să servească scopuri externe sau instrumentale. Este relevantă aici distincția operată de Max Weber între relațiile comunitare (bazate pe sentimentul subiectiv sprijinit la rândul lui pe sentimentul sau pe tradiția apartenenței reciproce) și cele asociative (caracteristice instituțiilor politice și economice moderne, bazate pe calcularea propriului interes). O interpretare diferită întâlnim la Blaine Elaine Mercer
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trebuie să considerăm că relațiile dintr-un spațiu restr(ns trebuie să aibă calitate comunitară; la fel cum rela(ia dintre doi indivizi separați spa(ial nu trebuie considerată ca fiind în imposibilitatea de a avea calitate comunitară. Așa cum arată Weber (1966: 138): "Nu este în niciun fel adevărat că existența unor calități comune, o situație comună sau modalități comune de comportament implică existența unei relații sociale comunitare. De exemplu, deținerea unei moșteniri biologice comune în virtutea căreia fiecare persoană este clasificată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fel la o aceeași situație, aceasta nu constituie o relație comunitară creată de sentimentele referitoare la situație și la consecințele acesteia. "Numai atunci când acest sentiment conduce la orientarea reciprocă a comportamentului lor către celălalt, relația comunitară se naște între ei" (Weber, 1966: 94). Aceasta ar fi valabilă în special pentru evrei care, cu excepția Zioniștilor și a anumitor organizații de interese, au o experiență redusă a relațiilor communal. De fapt, evreii adesea resping ideea existenței unei comunități evreiești. Prin urmare, " Nu este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
De fapt, evreii adesea resping ideea existenței unei comunități evreiești. Prin urmare, " Nu este câtuși de puțin adevărat că împărtășirea unor calități comune, a unei situații comune sau a unor modalități de comportament comune implică existența unei relații sociale comunitare" (Weber, 1993: 93). Weber găsește tipurile communal, respectiv associative peste tot în istorie, ele devenind tipuri ideale exact ca gemeinschaft și gesellschaft. Direct influențat de opera lui Tönnies, Weber identifică cele două tipuri de relații solidare pe care le numește Vergemeinschaftung
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adesea resping ideea existenței unei comunități evreiești. Prin urmare, " Nu este câtuși de puțin adevărat că împărtășirea unor calități comune, a unei situații comune sau a unor modalități de comportament comune implică existența unei relații sociale comunitare" (Weber, 1993: 93). Weber găsește tipurile communal, respectiv associative peste tot în istorie, ele devenind tipuri ideale exact ca gemeinschaft și gesellschaft. Direct influențat de opera lui Tönnies, Weber identifică cele două tipuri de relații solidare pe care le numește Vergemeinschaftung, respectiv Vergesellschaftung. O
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a unor modalități de comportament comune implică existența unei relații sociale comunitare" (Weber, 1993: 93). Weber găsește tipurile communal, respectiv associative peste tot în istorie, ele devenind tipuri ideale exact ca gemeinschaft și gesellschaft. Direct influențat de opera lui Tönnies, Weber identifică cele două tipuri de relații solidare pe care le numește Vergemeinschaftung, respectiv Vergesellschaftung. O relație socială va fi numită comunitară dacă și în măsura în care, ca orientare a acțiunii sociale, este bazată pe un sentiment subiectiv al părților, fie afectiv, fie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care constituie un compromis al unor interese opuse dar complementare. "De fapt, piața liberă și economia competitivă bazată pe ea, formează cel mai important tip de influență reciprocă a comportamentului în termenii interesului propriu pur, atât de tipic economiei moderne" (Weber, 1993: 95); 2. Asociația voluntară pură bazată pe interesul personal; 3. Asociația voluntară a indivizilor motivată de aderarea la un set de valori absolute comune de exemplu o sectă orientată rațional, care ignoră interesele emoționale sau afective, dar se dedică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comportamentului social (...) se bazează pe sentimentul solidarității: rezultat al atașamentelor emoționale sau tradiționale ale participanților. Agregarea relațiilor sociale, pe de altă parte, este rezultatul reconcilierii și echilibrării intereselor care sunt motivate fie de judecăți de valoare raționale, fie de eficiență" (Weber, 1993: 91). În mod tipic, agregarea se poate sprijni pe un acord rațional la care se ajunge prin consens. În acest caz, arată Weber, comportamentul "agregat" va fi orientat fie spre valoare, fie spre un scop. Indiferent spre care se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reconcilierii și echilibrării intereselor care sunt motivate fie de judecăți de valoare raționale, fie de eficiență" (Weber, 1993: 91). În mod tipic, agregarea se poate sprijni pe un acord rațional la care se ajunge prin consens. În acest caz, arată Weber, comportamentul "agregat" va fi orientat fie spre valoare, fie spre un scop. Indiferent spre care se orientează, este de tip asociativ dacă decurge din calculul rațional al interesului sau voinței mai degrabă decât din identificare emoțională. Comunalizarea poate fi bazată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
familie. Desigur, marea majoritate a relațiilor sociale cuprind atât factorii agregativi, cât și pe cei comunitari. Astfel, relațiile sociale dețin această caracteristică doar într-un anume grad, fiind în același timp determinate și de factori asociativi. Cele două sunt pentru Weber ideal-tipuri, fiind în măsură să participe în aceeași structură socială. Comunalizarea este, în mod normal, direct opusă luptei. Pe de altă parte, agregarea reprezintă numai reconcilierea intereselor aflate în competiție, în fiecare caz doar o parte a obiectului sau mijloacelor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conflictului. Oricum, aceasta nu ar trebui să oculteze faptul că coerciția de toate tipurile este un aspect foarte comun până și în cele mai intime dintre aceste relații comunitare dacă una dintre părți este mai slabă de caracter decât cealaltă" (Weber, 1993: 137). Dimensiunea deschiderii către ceilalți este surprinsă și analizată de Weber prin introducerea caracteristicilor deschis/închis, raportat la cei din afara relațiilor propriu-zise. Astfel, o "relație socială, fie că are caracter comunitar sau asociativ, va fi considerată deschisă către cei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
toate tipurile este un aspect foarte comun până și în cele mai intime dintre aceste relații comunitare dacă una dintre părți este mai slabă de caracter decât cealaltă" (Weber, 1993: 137). Dimensiunea deschiderii către ceilalți este surprinsă și analizată de Weber prin introducerea caracteristicilor deschis/închis, raportat la cei din afara relațiilor propriu-zise. Astfel, o "relație socială, fie că are caracter comunitar sau asociativ, va fi considerată deschisă către cei din afară dacă și în măsura în care (...) nu este, potrivit propriului sistem de ordine
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să facă aceasta. Pe de altă parte, o relație va fi numită "închisă" celor din afară în măsura în care, potrivit propriului înțeles subiectiv și regulilor ce îi consolidează ordinea, participarea anumitor persoane va fi exclusă, limitată sau va fi obiectul unor condiții". (Weber, 1993: 139). Oricum, faptul că este închisă sau deschisă nu are nimic de-a face cu faptul că este comunitară sau asociativă. Totuși, mai degrabă primele sunt închise. Studiul comparativ al orașelor este foarte important la Weber. Diferența majoră dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obiectul unor condiții". (Weber, 1993: 139). Oricum, faptul că este închisă sau deschisă nu are nimic de-a face cu faptul că este comunitară sau asociativă. Totuși, mai degrabă primele sunt închise. Studiul comparativ al orașelor este foarte important la Weber. Diferența majoră dintre orașele lumii antice și cele ale Evului Mediu european stă în aceea că primele erau formate din asociații de comunități, în timp ce celelalte au fost de la început asociații de indivizi. Nu este exact dacă spunem, ca mulți istorici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în efortul său magistral de conturare a modalităților esențiale în care comunitatea a fost abordată în tradiția sociologică, identifică o direcție specifică pe care o prezintă drept comunitatea ca tipologie. Exponenții cei mai proeminenți ai acesteia ar fi Tönnies și Weber. Cum la Weber am făcut deja referire, aici ne interesează mai mult Tönnies, chiar dacă în finalul primei părți a lucrării ne vom ocupa în manieră extinsă de concepția lui Tönnies. Utilizarea tipologică a ideii de comunitate a fost o contribuție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
magistral de conturare a modalităților esențiale în care comunitatea a fost abordată în tradiția sociologică, identifică o direcție specifică pe care o prezintă drept comunitatea ca tipologie. Exponenții cei mai proeminenți ai acesteia ar fi Tönnies și Weber. Cum la Weber am făcut deja referire, aici ne interesează mai mult Tönnies, chiar dacă în finalul primei părți a lucrării ne vom ocupa în manieră extinsă de concepția lui Tönnies. Utilizarea tipologică a ideii de comunitate a fost o contribuție crucială la gândirea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]