1,082 matches
-
fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei Ierarhi „Niște vii...la Cotnar... în Dealul Păcurariului... așijdere o vie... de la Copou”. Te rog să nu cârtești, dragule, când ai să afli de dania făcută de Gheorghe Duca voievod mănăstirii Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că dania către mănăstirea Trei Sfetitelor este făcută din bunurile cumpărate de paharnic și Axinia soția sa pe banii lor. Poate că erau unii care se îndoiau de acest fapt. Dar ce anume au dăruit cei doi soți mănăstirii? În zapisul întocmit de paharnic și soția sa „Așea scriia... cum dumnealor, singuri,... au dat... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chirvăsăriei... care dughene
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la toate slugile domnii mele... să aveți a lăsa foarte în pace de... toate (datoriile) câte va avea sfânta mănăstire, ce iaste la Dealul Mare”. La 1 iulie 1662 (7170), găsesc că un slujbaș domnesc scrie: „1662 iulie 1, Iași. Zapis prin care Măriuța, sora lui Pintilie, dăruiește mănăstirii Dealul Mare două poieni din Codrul Iașilor”. Mai aflu că marii boieri ai Moldovei, la 18 august 1668 (7176), dau mărturie precum: „Au venit înaintea noastră Camila, fratele lui Hristodor ce-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mereu... La 29 ianuarie 1669 (7177), serdarul Apostol Durac spune că: „am dat și am dăruit a mea dreaptă șarbă țigancă, anume Tudora, fata lui Ivan cizmarul...dumisale lui Iane postelnicul al doile... la svânta mănăstire din Dealul Mare”. În zapisul din 13 aprilie 1671 (7179), Andoca fost clucer scrie: „Am dat un teiascu de ceară cu loc cu tot, ce iaste aicea, în Iași, pe Ulița Sărării,...Acesta teiascu l-am dat eu danie... la svânta mănăstire de la Dealul Mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vezi acum cât de cinstite pot fi două fiice ale răposatului logofăt Gavrilaș. Uite ce spun ele, fiule, la 4 martie 1673 (7181): „Adecă eu Ileana ce am fost comisoaie, și eu Alexandra ce am fost spătăroaie, scriem cu acest... zapis... pentru un sat anume Zărnești, de pe Prut, în ținutul Fălciului, care... înainte au fost... al sfintei mănăstiri Bârnovii, dat de ctitori... însă fiind părintele nostru... logofăt de cinste, venit-au egumenul... de la sfânta mănăstire... și au căzut cu mare smerenie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire nu-i cu cale să luăm moșiile sfintei mănăstiri... Și aflându cu sufletul nostru și cu mare blăstăm și păcat asupra noastră și a părintelui nostru și să va tragi și la cuconii noștri, iată că am făcut acest zapis... cum le-am datu noi călugărilor satu Zărnești cu morile și cu tot venitul precum au fostu și dintru întăi”. Demnă de laudă faptă, părinte, dar... Dar ce? Încă mai am o vorbă privind desăvârșirea bisericii Bârnova... Ia să auzim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că altfel patriarhul nu ar fi spus: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii”... Mereu ai dreptate, sfințite! Las-o mai moale cu laudele, fiule. Mai bine ascultă ce spune Lupul Bătog în zapisul său din 27 mai 1783, în care vorbește de vremea ciumei și de faptul că fratele său, Toader bogasierul (vânzător de produse de manufactură), „la vreme ciumii, s-au întâmplat și moarte... la mănăstire Bârnova, unde au fost căutat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a făcut acest Lupul Bătog zapisul acela? A dăruit mănăstirii Bârnova un biet țigan rob pentru sufletul fratelui său Toader, care a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a făcut acest Lupul Bătog zapisul acela? A dăruit mănăstirii Bârnova un biet țigan rob pentru sufletul fratelui său Toader, care a murit acolo de ciumă, cum am aflat mai devreme. Acum, însă, dacă soarele s-a oprit taman în vârful cerului și de acolo ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cea de la 26 mai 1691 (7199), când capătă un loc de casă aflat pe Ulița Herbinte de la numita Istina, soția lui Pană fost vameș. De acum înainte, averea mănăstirii Zlataust începe să crească bob cu bob. Dovada o avem în zapisul Ioanei, soția lui Vasile Rusul, întocmit la 17 mai 1695 (7203), în care se spune: „Am dat danie... doaă case ce sântu dănnaintea łinterimului bisericii lui Sveti Ioan Zlataustu”. Și cum crezi tu, fiule? Se poate nuntă fără zmultă. Păi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aduci aminte cred că am vorbit despre unii care în mirenie au avut familie și chiar copii și apoi au fost călugăriți. Așa s-a întâmplat și cu „Pavăl săponariul”, care la 18 aprilie 1747 (7255) „împreună cu ficiorii” întocmește un zapis prin care dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „o livadă cu pomăt și-n capul livezii este vie pusă tânără... la Vacota... pentru ce (că) m-au călugărit pe mine, fiind bătrân, cu voie ficiorilor mei și a tot neamul”. Încă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vie pusă tânără... la Vacota... pentru ce (că) m-au călugărit pe mine, fiind bătrân, cu voie ficiorilor mei și a tot neamul”. Încă un loc de casă nu strică sfintei mănăstiri, chiar dacă se află „în Cacaina”. Este vorba de zapisul din 1 octombrie 1754 (7263) prin care Ralița, soția lui Năstase șetrar, și fiii ei dăruiesc mănăstirii Zlataust un loc de casă „ca să aibă a ne pomeni la sfântul jărtăvnicu”. Uite că după 25 februarie 1755 (7263) Matei Ghica voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să mănânci ce n-ai gustat niciodată la mine. Aceste ultime cuvinte le-am auzit pe când bătrânul se afunda deja în pădure. După plecarea lui, am continuat să frunzăresc cărțile... Din când în când, mă opream asupra unui hrisov sau zapis care mi se părea mai însemnat din punctul meu de vedere. M-am plimbat cu nesaț prin cărțile înșirate în fața mea... Tocmai pe când mă afundasem în dezlegarea unui hrisov domnesc, glasul trimbiței m-a adus la realitate... Cărăruia ce duce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
până ce mi s-au întâmplat ceasul morții”... Așa că la 1 mai 1753 (7261) mănăstirea intră în stăpânirea casei. Un gest asemănător face și Maria armeanca, care „fiind... fămei săracă”, nu a putut plăti bezmănul timp de 15 ani și în zapisul întocmit la 1 septembrie 1754 (7263) roagă pe Ioanichie egumenul mănăstirii ca pentru îngăduința față de ea să primească „o căzătură de casă” ce se află pe locul mănăstirii. Nici niște țigani robi nu strică la sfânta mănăstire, fiule. Asta o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
septembrie 1754 (7263) roagă pe Ioanichie egumenul mănăstirii ca pentru îngăduința față de ea să primească „o căzătură de casă” ce se află pe locul mănăstirii. Nici niște țigani robi nu strică la sfânta mănăstire, fiule. Asta o aflăm dintr-un zapis întocmit la 5 decembrie 1758 (7267), unde găsim că Bălașa vistierniceasa, pentru „pomenire vecinică pentru sufletul răposatulului dumisale Aristarho vistiernic și a pomenirii noastre, căutat-am dintr-ai noștri drepți șerbi țigani și am dat pe Lupul țigan ferar,... și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea,... fiindcă am cumpărat o dugheană... în Cizmărie... le-am dat iarăși la mănăstire la Dancul ca să mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o medelnicereasă de această dată dăruiește mănăstirii Dancul o fată de țigan numită Anita. Faptul că unii monahi au avut familii proprii în mirenie cu fiice și feciori, lucruri despre care noi am mai vorbit, ni se confirmă și în zapisul de la 22 octombrie 1766 (7275): „Adică eu, monahul Sărafim, dinpreună cu feciorii mei... am dat danie o jumătate de pogon de vie sfintii mănăstiri Dancului”. O altă danie o întâlnim la 25 februarie 1769, când un oarecare Nicola dăruiește mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătrânețe însă vătaful era chinuit de remușcări pentru faptul că nu și-a achitat datoria în stupi către mănăstire. Drept urmare, la 8 ianuarie 1784 a dăruit mănăstirii acel loc împreună cu casa făcută de ginerele său. Fapta este scrisă într-un zapis din care aflăm că „Viind și înaintea noastră Gavril vătaful și arătând că zapisul acesta este adevărat, prin care din bunăvoia lui face danie mănăstirii Dancul locul acesta, s-au iscălit de cătră noi. Gavriil mitropolit Moldaviei”. Asta parcă îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
datoria în stupi către mănăstire. Drept urmare, la 8 ianuarie 1784 a dăruit mănăstirii acel loc împreună cu casa făcută de ginerele său. Fapta este scrisă într-un zapis din care aflăm că „Viind și înaintea noastră Gavril vătaful și arătând că zapisul acesta este adevărat, prin care din bunăvoia lui face danie mănăstirii Dancul locul acesta, s-au iscălit de cătră noi. Gavriil mitropolit Moldaviei”. Asta parcă îi altă poveste, sfințite. Întâi vătaful Gavril dovedește o cinste deosebită și apoi mitropolitul - același
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mă reculeg repde și trag chiticul afară din apă... Bătrânul nu mă slăbește: Dacă tot ai terminat treaba cu peștele, spune-mi, te rog, ce știi despre începuturile mănăstirii Sfântul Spiridon? Nu am încotro, părinte, și trebuie să apelez la zapisul căpitanului Gheorghie Carp din 25 decembrie 1751 (7260), în care spune că având niște case în Iași din nevoie de bani le-a scos la vânzare... „Și, iată dumnealui Bosii biv vel jicniceriu leau cumpărat... ca să facă o svântă rugă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din Iași și în Moldova. N-am să uit, părinte. Și nici răbdarea de înger cu care m-ai ascultat... Rabdarea face parte din însăși ființa unui monah... Nu mai prejos a fost și răbdarea ta în a studia hrisoavele, zapisele, uricele și câte altele cuprinse în documente... Eu cred că la mine răbdarea e pe ultimul loc. În față stau dragostea pentru istorie și curiozitatea... Frumoasă și trainică îmbinare... După ultimul cuvânt privirea bătrânului a alunecat spre cărarea dinspre poiană
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
În timp până la... Ia să te văd: cât? Până la cine..? - Până la inevitabilul Ștefan, zic. Nu poți sta de vorbă cu un basarabean fără ca, de la a doua propozițiune să nu-ți spună că el e „răzeș de-al lui Ștefan, cu zapis”... - Dacă Basarabeanul ar fi hotinean, nu orheian, ar putea spune: „răzeș de-al lui Alexandru cel Bun”... - Noi, Orheienii ne tragem doar de la Ștefan? - Înseamnă că, pe pământul nostru, atât așezările, cât mai ales oamenii s-au ridicat În două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Înseamnă că, pe pământul nostru, atât așezările, cât mai ales oamenii s-au ridicat În două picioare abia În secolul al XV-lea, dacă nu și mai târziu...? - În legătură cu „inevitabilul Ștefan”, ne răfuim noi altă dată, zice tata. Cât despre zapisele cu care se laudă Basarabenii, dacă ai ști istorie - după cum nu știi... - ai ști! - Ce să știu? - Ce să știi... Uite-așa suntem noi, Românii: după ce că nu prea avem istorie, nici pe aceea, puțină, nu ne-o cunoaștem. Află, logofete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mă primească în casele lor." 5. A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și a zis celui dintîi: "Cît ești dator stăpînului meu?" 6. "O sută de măsuri de untdelemn", a răspuns el. Și i-a zis: "Ia-ți zapisul, și șezi degrabă de scrie cincizeci." 7. Apoi a zis altuia: Dar tu, cît ești dator?" "O sută de măsuri de grîu", a răspuns el. Și i-a zis: "Ia-ți zapisul, și scrie optzeci." 8. Stăpînul lui a lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
răspuns el. Și i-a zis: "Ia-ți zapisul, și șezi degrabă de scrie cincizeci." 7. Apoi a zis altuia: Dar tu, cît ești dator?" "O sută de măsuri de grîu", a răspuns el. Și i-a zis: "Ia-ți zapisul, și scrie optzeci." 8. Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase înțelepțește. Căci fiii veacului acestuia, față de semenii lor, sunt mai înțelepți decît fiii luminii. 9. Și Eu vă zic: Faceți-vă prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte, pentru ca atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]