46,037 matches
-
din vatră! A doua oară, peste ochiul ferestrei: - Văd un șir de bătrâni cunoscuți, ținându-se după dansatorul cu tobă! A treia oară, peste zidul de piatră: - Dincolo de râu este Stăpânul meu ca un rug aprins, din care își iau zborul păsările ce vin spre noi! - spune ea. I se dă o pasăre. îi taie capul și-l aruncă în corabia ce o așteaptă la mal. Vâslași o trec, dar, cu o clipă înainte de mal, corabia se-aprinde cu femeie cu
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
niciodată sus sînt neuronii puternici vascularizați jos e sîngele care vorbește singur cu sine poemul este unealta cea mai precisă prin care se face transferul pe verticala imperfectă impură sus e aripa care se rotește în spirale aiuritoare jos e zborul care avansează fără să se miște fără să se clintească măcar sus e nicolae tzone viu și util morții fără întoarcere jos e nicolae tzone mort și util vieții fără întoarcere multele picioare așezate în scară și multele capete împletite
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
Dan Sociu Cîntec eXcesiv I Încă mi se mai întîmplă să cred că în curînd mi se vor trezi superputerile: zborul, invizibilitatea, întoarcerea-n timp, superelasticitatea, trecerea prin ziduri, dragostea ta - La 26 de ani, la mijlocul speranței de viață din România, la începutul lui decembrie, la capătul scării abrupte din Green am incercat sa te sărut & ai dat înapoi și era
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
mal. în tot acest du-te-vino valurile abia dacă mai au timp să îmbrace hainele de întoarcere. din pămînt răsar păsări molatice. toate se puteau vedea prin orbita aceea imensă, adusă de apă, adusă de pămînt. toate se puteau citi în zborul păsării de nisip. (o părere, s-ar putea spune, dar apele și-au retras amintirile de pămînt. pămîntul, amintirile de ape. orbita s-a închis ca o casă pustie). naufragiații locului calcă în fiecare urmă de aripă, pentru a învăța
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
o părere, s-ar putea spune, dar apele și-au retras amintirile de pămînt. pămîntul, amintirile de ape. orbita s-a închis ca o casă pustie). naufragiații locului calcă în fiecare urmă de aripă, pentru a învăța iarăși mersul din zbor. mersul pe dale de aer, pe dale de cer. peste iederi și piscuri, pașii curg tot mai sigur. pașii grei ai marelui gol. prinși în închipuirile de pe margine, începem o nouă urmă din urmă. în partea secetoasă a zilei, în
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
și piscuri, pașii curg tot mai sigur. pașii grei ai marelui gol. prinși în închipuirile de pe margine, începem o nouă urmă din urmă. în partea secetoasă a zilei, în care ne însemnăm trecerile pînă la delir. repetăm hipnotic pașii acelui zbor pînă la sînge. poem din adîncuri în cutele zilei abia dacă mai e loc pentru o biată întoarcere. peste pragul ei trecem din mînă în mînă norii tăcuți. în ușă nu mai bate nimeni. nimeni nu mai dă drumul hergheliilor
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
n-a venit, n-a văzut, n-a plecat. n-a întrbat de ziua noastră cea de toate morțile. pe care o tot bem cu paharul crescut direct din mînă. dinții au zburat din orbite, privirile au scrîșnit la pereți. zboruri de melc așteptau amurgul amiezii. zumzetul stîncilor răsărite din somn. prăfuitele veșminte cu care oasele se îmbracă de ultima ceremonie. apoi ne anunță cu un surîs că moartea-i încă tînără în noi. larma pașilor neumblați larma prin tăieturile căreia
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
lucidă Dacă oamenii din secolul 19 sunt atât de străini de noi este și pentru că au deasupra capului alt cer. Ziua, cerul lor seamănă oarecum cu al nostru, e înalt, depărtat, și numai păsările sau dirijabilul îi tulbură uneori transparența. Zborul îngeresc nu mai e la modă într-o epocă în care religia se vede înlocuită de știință, iar zborul omenesc rămâne mai ales în imaginația poeților și a inginerilor, specimene de visători încă destul de înrudite. Oricum însă, după apariția dirijabilului
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
cer. Ziua, cerul lor seamănă oarecum cu al nostru, e înalt, depărtat, și numai păsările sau dirijabilul îi tulbură uneori transparența. Zborul îngeresc nu mai e la modă într-o epocă în care religia se vede înlocuită de știință, iar zborul omenesc rămâne mai ales în imaginația poeților și a inginerilor, specimene de visători încă destul de înrudite. Oricum însă, după apariția dirijabilului și a balonului Léonei Daré din Cișmigiu, cerul bucureștean al femeilor cu rochii lungi și al bărbaților cu pălării
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
De la Terre ŕ la Lune învinge zeița milenară și are un uriaș succes. Faptul se explică prin bulimia științifică a contemporanilor săi, dornici să înțeleagă totul, să dezlege vechile mistere, să cucerească necuceritul. Romanul este ca un colocviu pe tema zbor cosmic al oamenilor de știință ai momentului, ca o excelentă broșură de popularizare sau ca un almanah astronomic. Imaginația e minimă. Personajul principal nu e nici onorabilul J.T. Maston, "membru distins" și secretar al Gun-Clubului american, nici Impery Barbicane, președintele
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind, în taină, în zborul sideral. Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinară Și-am adormit la sânul înmiresmat al verii, Inundată de-o lumină purpurie crepusculară Și de-al clopotelor cântec din noaptea învierii. Cunosc eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din vis Pe unde-alerg
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă cuprind, în taină, în zborul sideral.Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinarăși-am adormit la sânul înmiresmat al verii,Inundată de-o lumină purpurie crepuscularăși de-al clopotelor cântec din noaptea învierii.Cunosc eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din visPe unde-alerg în noapte și-n
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Apoi, mă voi servi de Urs.Fioros, puternic și-nalt,Cred că-I cel mai potrivitSă-l folosesc pentru asaltCumătra Vulpe-așa isteață,Că iscoada-mi prinde bine.Cum e dânsa băgăreațăAflă tot și mă susțineTrompetist va fi Măgarul... XIII. ZBOR ALBASTRU, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
folosesc pentru asaltCumătra Vulpe-așa isteață,Că iscoada-mi prinde bine.Cum e dânsa băgăreațăAflă tot și mă susțineTrompetist va fi Măgarul... XIII. ZBOR ALBASTRU, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-mi prinde bine.Cum e dânsa băgăreațăAflă tot și mă susțineTrompetist va fi Măgarul... XIII. ZBOR ALBASTRU, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular,Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular,Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape adânci.Șoaptă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular,Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul zbor de ciocârlan.Ochii nopții: taină
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular,Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul zbor de ciocârlan.Ochii nopții: taină neagră,Zbor sinistru către stele.Cine știe să-nțeleagăDorul nopților rebele?Vis oranj incandescentCa o blondă zi de vară,Zbor tardiv: zborul ardent -Două inimi cântă iar.... XIV. LUPUL ȘI MIELUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul zbor de ciocârlan.Ochii nopții: taină neagră,Zbor sinistru către stele.Cine știe să-nțeleagăDorul nopților rebele?Vis oranj incandescentCa o blondă zi de vară,Zbor tardiv: zborul ardent -Două inimi cântă iar.... XIV. LUPUL ȘI MIELUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
lor, în ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul zbor de ciocârlan.Ochii nopții: taină neagră,Zbor sinistru către stele.Cine știe să-nțeleagăDorul nopților rebele?Vis oranj incandescentCa o blondă zi de vară,Zbor tardiv: zborul ardent -Două inimi cântă iar.... XIV. LUPUL ȘI MIELUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Lupul și Mielul Despărțindu-se de turmă, Un Miel poznaș și îndrăzneț Rămase puțin în urmă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul zbor de ciocârlan.Ochii nopții: taină neagră,Zbor sinistru către stele.Cine știe să-nțeleagăDorul nopților rebele?Vis oranj incandescentCa o blondă zi de vară,Zbor tardiv: zborul ardent -Două inimi cântă iar.... XIV. LUPUL ȘI MIELUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Lupul și Mielul Despărțindu-se de turmă, Un Miel poznaș și îndrăzneț Rămase puțin în urmă Și se
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
asediază și mortifică simțurile și sentimentele ca într-o dramă shakespeariană: „Dar cine mai poate vedea?!.../când ochii noștri orbesc/de vuiietul vântu-lui,/ când ochii orbilor/ sunt păsări moarte/ arunca-te-n pustiul de munte?/ și ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii/care nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]