604 matches
-
de ce vă teme. Sunt moșierul și supușii lui veniți în întâmpinarea noastră. Îl întrebă pe moșier despre ce se întâmplase. Au ajuns până aici, cei din tribul Huaxteca? — Nu, padre, clătină din cap moșierul. Auzind de răzmerițele lor, indienii dimprejur zbuciumă și ei încoace și-n colo și ard hambare. Au dat foc la ogoare, iar acum se ascund prin apropiere. Noi trebuie să mergem până la Veracruz... Vă însoțim noi! Japonezii știu să mânuiască puștile? — Știu să tragă cu pușca poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
loc mâhnirii adânci a celui înfrânt în bătălie. „Speranțele...” murmură Velasco abătut, „ni s-au risipit.” Vlăguiți și ei de puteri, cei trei soli se uitau la flacăra lumânării ce se zbătea ca și cum și-ar fi dat ultima suflare. Se zbuciuma întocmai ca o molie ce se stinge după ce și-a isprăvit forțele. — Nu ne mai rămâne decât se ne întoarcem în Japonia. În mintea samuraiului răsuna încă în surdină cântecul răsădirii orezului pe care-l fredonaseră mai devreme supușii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pregătit pentru orice împrejurare. Mi-am făcut o bocceluță cu lucrurile de care aveam neapărată trebuință: Sfântul Breviar, aceste însemnări, pâinea și vinul pentru slujbe. De acestea nu mă puteam despărți cu nici un chip. După-amiază marea a început să se zbuciume și mai tare, astfel încât chinezii s-au hotărât să ne adăpostim pe insula Kuchinoshima din insulele Shichitō și au îndreptat cursul joncii într-acolo. De pe la ceasurile trei după masă au început să ne lovească ploi și vânturi cumplite. Catargul ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
întindea până unde se terminau casele cu acoperișuri de stuf. — Părinte, iartă-le lor! zise părintele Carvallo și cu acest verset se opri din cântat. Că nu știu ce fac. La ieșirea din acea așezare, vântul se înteți dintr-o dată. Valurile clocoteau zbuciumate în golf. Nu se vedea nici o barcă. Niște pini pricăjiți plantați în pâlc ca să ațină vântul tremurau ca niște pitici. În depărtare se vedea un gard din pari de bambus. Alături stăteau și aici aliniați niște pedestrași cu puști. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Ciornei nr. 18-20. Aici urmau să Învețe carte, pentru Început, o bună parte din elevii școlii situate În strada Vasile Lupu. În localul acesteia, urma să funcționeze Școala de Aplicație, subordonată Liceului Pedagogic Vasile Lupu din Iași. După o existență zbuciumată de peste un secol, Începând din luna mai a anului 1994, școala noastră avea să poarte numele ilustrului istoric și om politic Gheorghe I. Brătianu, a cărui personalitate complexă am Încercat să o evocăm. Atunci, printr-un demers meritoriu al direcțiunii
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
suflă către miazăzi, vântul se-ntoarce către miazănoapte și făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale". "Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se-ntorc la locul din care au plecat". "Toate lucrurile se zbuciumă mai mult decât poate omul să o spună: Ochiul se satură, de câte vede și urechea nu se umple de câte aude". "Ceia ce a mai fost, acela va mai fi și ceia ce s-a întâmplat se va întâmpla
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și-adăpost Patriei pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau zbuciumă veșnic viața noroadelor; dar pot fi și simple <<idei>>, simple <<teorii>>, înarmate până-n dinți cu sulițele argumentației.” Eugeniu Speranția 805. „Îmi plac mai mult acele pagini din cărțile mele pe care nu le-aș mai putea scrie
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau zbuciumă veșnic viața noroadelor; dar pot fi și simple <<idei>>, simple <<teorii>>, înarmate până-n dinți cu sulițele argumentației.” Eugeniu Speranția 805. „Îmi plac mai mult acele pagini din cărțile mele pe care nu le-aș mai putea scrie din nou, dacă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
exclus ca frumoasa casă Razu să devie cu adevărat un sanatoriu, și dimensiunile mici ale grădinii ii supărau. Maxențiu, în acea temniță, trăia vegetativ și monoton, 196 197 pe când în minte, pe rând, erou și criminal, acuzator și vinovat, se zbuciuma fără spor. Lică, plictisit de odăița lui proastă și prea depărtată, și nemaigăzduind pe la prieteni din prudență, dormea foarte adesea în camera lui mister Whip, ce i se părea culmea confortului. Palatul de marmoră cu omul cadaveric îi era urât
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a motoarelor, oamenii păreau niște pitici pierduți într-un palat al uriașilor. Un val de lumină albastră, strălucitoare, mătură tavanul, făcându-l pe Grosvenor să clipească, fără voia lui. Și, așa cum lumina asta îi tulbură ochii, un sunet ciudat îi zbuciuma nervii - un sunet înfricoșător, ca un bubuit de tunet, provocat de o colosală revărsare de energie. Nava continua să străbată spațiul, înfundându-se din ce în ce mai rapid în hăul negru, căscat între galaxia spiralată, în care Pământul reprezenta doar un punct rotitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Enunțarea emfatică a unor adevăruri banale. Funcționează în toate genurile literare, dar cu precădere în aforistică: „Nimic nu se ia în mormânt! Goi-pușcă am venit și cam tot așa o să plecăm!“ „De ce oare, de dimineața până seara, ne-om fi zbuciumând atât?“ „În orice împrejurare, fie ea cât de adversă, trebuie să ne păstrăm voioșia.“ (Ionel Bandrabur) „Câtă amară tristețe / cuprinde și-ascunde / «jocul» acesta / de-a viața, de-a moartea!“ „Unii sunt frumoși, alții bogați. Există și destui norocoși, / ba
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
termină, sau într-un restaurant, atunci când vinul începe să-și facă efectul asupra celor de la mese: „Nimic nu se ia în mormânt! Goi-pușcă am venit și cam tot așa o să plecăm!“ „De ce oare, de dimineața până seara, ne-om fi zbuciumând atât?“ „În orice împrejurare, fie ea cât de adversă, trebuie să ne păstrăm voioșia“ etc. etc. Mai lipsea cugetarea lui Guță Popândău, „amorul e un lucru foarte mare“, pentru ca parada truismelor să fie completă. Mulți oameni flecăresc astfel, dar puțini
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și triste, rezemate de pervazul vitrajului, cu fața spre odaie. La un căpătâi al mesei mari, Lina sta aplecată cu grije spre Lenora, care încerca să-și stăpânească nervozitatea, dar părea a aștepta un lucru de nimic pentru a se zbuciuma liber și desperat. Nu plângea, nu scâncea, dar Mini auzea perfect cum țipă, cum bocește. își aminti legea fizică pe care credea că ea a descoperit-o: cum sunetul, care nu a luat contact cu aerul pentru a căpăta sonoritate
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
scop? O ajutaseră, e drept, și împrejurările. Destinul își avea partea lui de fatalitate. Acum vindecarea Lenorei părea lui Mini ceva tot atât de firesc, cât de imposibilă îi părea mai deunăzi. Aceea ce o uimea era câtă anevoință, câtă trudă, cât zbucium pune o ființă ca să se poată rupe din rădăcinile pe care le-a prins, ca să poată libera existența ei din țarcul unde și-a îngrădit-o, ca să treacă de la un strat de viață la altul. Lenora din Mizil făcea în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mai vii pe-aici. Te așteptăm. Cât au vrut ei să discute în timpul mersului despre alte fapte, tot la drama care-i copleșea ajungeau. Nu-mi vine să cred prin ce trecem. Parcă trăiesc povestea altcuiva nu a noastră, se zbuciuma Alexandru. — Nu te mai gândi la asta, îl mângâie Teofana. — Îmi va fi greu, surioară, îmi va fi greu. Când mergi la serviciu te vor asalta problemele și-ai să vezi cum uiți de necazuri. Fetele de la birou te vor
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cronicarul polonez N. Diakowski, pentru a imortaliza parcă, o dată în plus, o pagină dureroasă din istoria a două popoare apropiate ce au ratat oportunitățile unei prietenii leale, care, desigur, le-ar fi înlesnit evitarea unor vicisitudini comune de-alungul unei istorii zbuciumate în această parte de lume. Armonie și discordie Legenda biblică ne atenționează că atunci, demult, când Dumnezeu s-a supărat pe oameni pentru prea multă cutezanță, le-a amestecat limbile și i-a lăsat fără posibilitatea de a comunica între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fi un șir de numere la Loto“. 3 Rezerva mea de lux e despărțită de o altă încăpere printr-un vitraliu: deasupra unei mări albastre, printre alte păsări, o mare și unghiulară pasăre violet. Pasărea plutește iar dedesubt marea se zbuciumă, plînge, vălurește. Aripile se mișcă nu numai cu ochiul privitorului dar și cu trecerea vremii sugerîndu-ți că timpul e inegal. Pasărea vine și pleacă, se rotește în căutare. Numai că nu țipă. Cerul și marea trec prin anotimpuri și povestesc
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
dimineață ești acasă? ― Da! ― Ei bine, pe la 10 îți dau un telefon de la tanti Elvira, că mă duc pe-acolo, și îți spun când să treci să mă iei, ca să putem sta de vorbă în liniște! Toată noaptea m-am zbuciumat, chinuit de luna care găsise cu cale să-mi scalde camera într-o lumină feerică. În ochii și în gândul meu: Veturia! Îmi plăcea, îmi plăcea mai mult decât mi-aș fi putut închipui! Își uitase la noi o batistă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
suflet. Vedeam, auzeam și nu pătrundeam sensuri. Nu înțelegeam nici mulțimea de femei și copii atârnată de gardul unei clădiri din apropiere. În loc să mănânce resturi de cornete de a luat pentru înghețată, delicatesă vândută aproape gratis ca și braga, se zbuciumau și plângeau acolo, la clădirea securității. Nu înțelegeam mai ales că era zăduf iar Brateșul ajungea, după mintea mea de copil, pentru bucuria a încă trei orașe. Poate nu înțelegeam din cauza faringitei cronicizate în proporție de masă: șoaptele dintre tata
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
din clasici, avea prieteni cu duiumul, o și copleșeau cu laudele lor, nu era zi să nu audă cât este "de bellă, de florelinte", dar cum a început să se lase în voia arcușului ascultând acea voce interioară care se zbuciuma în ea ca pruncul în pântecele mamei, se făcuse gol în jurul ei de parcă o aruncase dumnezeu în hăurile iadului. Se străduise din răsputeri și ieșise din această încurcătură, se cumințise, își legase degetele, urechile și lumina ochilor ca să nu mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ei. Auzi, măi, tovarășe Stalin, n-ai măcar oleacă de rușine? Pișă-te , ceva mai încolo, nu, direct, pe produsele agriculturii noastre socialiste! După ce isprăvi cu luarea unor asemenea măsuri de organizare, își porunci, el singur, alinare: Da', ajungă-ți zbucium, măi Nicanor! Conform indicațiilor ordonate de secretarul de partid și de președintele colectivei, își așternu culcuș de trifoi sălbatec, rupt cu mâna din fostele răzoare și, deschingându-și chimirul de piele, se pregăti să apere neabătut proprietatea socialistă, de sabotajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
atunci când mersese, cu bătrânul Stalin, de lanț, la Baisa. Împreună cu purtători de topoare, întră în sălciile cu frunze cenușii, precum pielea de șoarece, și îndată răsunară lovituri în cioate. Iar cei mai mulți împresurară Pepenoaica. Doar Stalin, ocrotire solitară și tardivă, se zbuciuma, lătrând și urlând a turbare, neînțelegând rostul învălmășitei și gălăgioasei mulțimi. Cineva, din rândul maselor, care nu avea nimic de pierdut, îl suprimă cu o dibace lovitură de secure. Sărmanul Stalin abia mai chelălăi, scurt și stins. Pusă pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
natura, Atomă, arată-ți puterea și arată cât ești de capabilă și scoate-ne, rapid, de aici, de la necaz, Atomă, că nădejdi necontenite ne punem în tine, Atomă!... Tot se ruga el, așa, la scorneala și la închipuirea lui, Atoma, zbuciumându-se încovrigat, pe geamblacul sondei, de unde toți se feriseră, iar ceilalți îl priveau, nici cu mirare prea mare, nici cu bănuială Și nici nu ne părea că se smintise prea tare, nici nu căutam să ne ferim de el, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de soldați. Că, dacă nu găsesc nimic, vor putrezi săracii la canal. Și popa de la Sfântu’ Andrei le-a citit și dup-aia a început și el să sape, după semne numai de el știute. Spunea și preuteasa că se zbuciuma în somn, aiura și degeaba-l stropea cu agheasmă, începeau să i se încleșteze dinții, îi ieșea o spumă leșioasă pe buze... Nici n-a mai trăit mult. - Așa o fi, se enervează Mișu, da’ voi, ăștia crescuți cu marxismu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de mult îi plăcea să servească la masă și la bar, să stea de vorbă cu clienții și alți colegi și, mai târziu, ca asistent de manager general, să se asigure că totul decurgea așa cum trebuie. A fost o perioadă zbuciumată pentru Emmy, când își redefinea așteptările de la cariera și de la viața ei, iar acum își dădea seama că fusese numai bună să pună ochii pe ea unul ca Duncan. Era aproape — aproape — de înțeles de ce s-a îndrăgostit atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]