1,495 matches
-
flacără vie. la final devine scânteie sau la închiderea prea rapidă a pleoapelor, cenușa imperiului mort al gândurilor neîmblânzite. lupi ai încercării mușcă bărbia viitorului, împingându-i fruntea între pilonii, cât o idee curbați, ai podului de cuvinte. alfabetul adună zdrențele sensurilor unor simboluri nematerializate în planul fecund al geometriei valorilor. autentice linii și puncte aruncă traiectoria între aer și gândul născut a fi Micul Prinț, al ființei eliberate de frică prin rugă. rug și rugă într-un pumn de semințe
SALUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351983_a_353312]
-
până când vântul va trece răzbunător prin frunzele noastre, să fie o stare fără devenire precum toate sunt păreri și rămân cântec în deșert?... numai fugile lui Bach îmi aduc aminte de tine și norul care atârnă deasupra sufletului ca o zdreanță, nicio tăcere pe râul care curge mereu prin noi nu stă la hotarul înțelepciunii, toate drumurile care trec nu mai au întoarcere, curgem la vale cu ele odată cu acea curgere a amurgului și a abisului spre neființă... femeile coboară dintr-
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
poate, numai „Luceafărul” ei, „curEnume” mondial, galactic și astral, singura revistă care promovează adevărata „cucultură”! Da, o asigurăm pe ne-stimata și prăfuita duduie „curenume” din antichitatea sub care se ascunde: revista noastră este cea mai proastă revistă din univers, „zdreanță publicistică”; noi, diamantinii, suntem veleitari (mai ales eu!), provinciali (mai ales eu!), nulități literare (mai ales eu!); colegii săi useriști, care publică la noi, sunt „uscăturile” USR-ului. Da! Da! Da! De șapte ori, DA! Asta, ca să nu se mai
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
de altul. Poate veți zice: dansul deșertăciunii! Ciudatul meu zeu Verlaine mă pândea peste tot. Fior nou, muzică nouă, univers vrăjit de tragedia unui Crist al idealului neîmplinit și al iluziei. Și acum în pat cu Căprioara priveam pe geam, zdrențe de nori, stele negre, lumi oloage, îmi strigau numele: Abel, nu există nici un zeu etern, lumea îi iventează mereu, lumea nu rămâne niciodată vie, lumea se primenește, oamenii se duc...vin alții, așa e viața. Am rămas ca un Dumnezeu
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
de unde așa ceva în turn, la o înălțime de peste douăzeci de metri, când, în spate, auzi și un geamăt. Se întoarse! În fața lui stătea un zombi cu figura dragei sale soții. Avea privirea pierdută, era ciufulită, acoperită cu tot felul de zdrențe, murdară și, aparent, chioară de beată. Primul lui gând a fost că, iată, designerii de modă reușiseră să atingă absurdul cu imaginația lor bolnavă. Numai că, Silvia păru că-și revine, privirea i se lumină și spuse repede: - Vai, dragul
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Aștept chiar dacă parcă mi-e teamă să mai sper că în deșert am să mai dau de-o oază. Spre-a se-odihni, adesea, sufletul meu se-așează pe câte-o stea din al speranței cer. Pe trup mi-atârnă zdrențe ce flutură în vânt, stindarde care încă se vor demne. Destinul se mai joacă și-mi mai arată semne că totuși mai am rost pe-acest pământ. În inima-mi bătrână mai pâlpâie de-abia superbul foc ce-a fost
CAPÃT OLYMPII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350880_a_352209]
-
vă doresc, de pe acum, ca anii grei Să nu-i cunoașteți niciodată! LOGOFĂTUL NEACȘU Dar, ce se aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să ne vândă! CETAȘUL VOLBURĂ La conovețele cailor stătea Și ce voroveam, el ne asculta, Dar, l-am prins ușor că se vedea! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Adresându-se necunoscutului îmbrăcat în zdrențe.). Apropie-te străine! Spune de unde vi, din care zări? Nu-ți fie teamă, în fața ta e Domnul acestei țări. BOATUR DJAHAR ( Scoțând din sân un semn de bronz, ca o pecete, pe care era desenat un călăreț, și pe care
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
și de nevoi cum suntem, dar, mai mult și mai mult, măcinați de durerea din suflete știindu-ne cum am ajuns: ”furajați” cu înlocuitori alimentari, otrăviți cu medicamente fabricate să ne decimeze, adăpați cu apă și sucuri chimizate, îmbrăcați cu zdrențe second-hand, îngropați în biruri, facturi și credite, cu viitorul amanetat cămătarilor lumii pentru câteva decenii prin politici de îndatorare cu dobânzi secătuitoare de către guvernanți, deposedați de avuția națională, de patrimoniul economic, de pământul de sub sate, comune și orașe, stigmatizați drept
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
de exterminare. Nu avea mobilier, nu avea pat. Nimic. Doar o tinetă. Fereastra era spartă, astfel că pe timpul iernii zăpada intra în celulă, iar apa îi îngheța în cană. În celulă era un frig cumplit, iar hainele îi erau numai zdrențe. Zeama pe care o primea ca mâncare era neîndestulătoare. Bacilul TBC-ist i-a atacat plămânii, dar asta nu-l împiedica pe căpitanul Avădanei să-i aplice “banditului” amprenta pumnilor și a cizmelor sale. Deținutul se retrăgea, fără să blesteme
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
nefericit care nu are suficientă mâncare, în loc să-i potoliți foamea, v-ați mulțumi să-i dați o masă de argint, acest om ar putea să vă fie recunoscător? Nu ar fi mai degrabă indignat? La vederea unei persoane acoperite cu zdrențe și tremurând de frig, i-ați oferi în loc de o haină o coloană de aur, spunându-i că dorința voastră este să-l cinstiți astfel. Nu ar spune că vă bateți joc de ea și că o copleșiți cu cel mai
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
umeri, La decolteu trei scame îi culeg Și sărutări... cât poți să numeri! Visez, cu o cafea o să m-aleg. Frumoasă-i bluza, nu știu sânii În stare-or fi ca să trezeasc-un mort? Să mușc din ei precum păgânii Și zdreanță să fac bluza de import? ... Și tot visând la bluza-n care Palma dreaptă încet aș strecura, Mai pun în ceașc-un vârf de sare Și mă zgâiesc, perfid, la bluza ta. Referință Bibliografică: Mă zgâiesc la bluza ta / George Safir
MĂ ZGÂIESC LA BLUZA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356484_a_357813]
-
avid Azi baierele inimii se rup! Primește Doamne lacrima târzie Nevrednic sunt, slujbașul la galere Goana asta tot mai multe cere victime. Și înc-au să mai fie! Nemernic trupu-n țăr'nă se întoarce Și din el rămâne numai praful Suferința, zdrențele, tot vraful Sună ceasul, nu mai am ce toarce! Sufletul: aicea sunt dator Lumii ăsteia nedemne Când îngerii veneau să mă îndemne Că el se naște numai pentru zbor! Trece vremea, mă trezesc sărac Iubire, milostenii, fapte bune Ce greu
CU FAŢA CĂTRE TINE, DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355902_a_357231]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POEMUL MEU ARE PROGRAM DE VOIE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu sufletul amar și zdrențe-n vânt De piatra ce mi-a-nvinețit Cuvântul Te-am așteptat să îmi aduci un gând Și ai venit să îmi atingi mormântul... Să mă acoperi cu durerea surdă Ce plânge printre frunze de ferigă Azi, picături de ură mă inundă
POEMUL MEU ARE PROGRAM DE VOIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356005_a_357334]
-
didactic, colecții de cărți bune și mediateci. Prin urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român și străin desăvârșește dizlocarea matricii etnice sătești mioritice, începută de bolșevici prin colectivizarea industrială forțată. Acum, noi postacii, postănacii, cameleonii, chibiții, zdrențele, tablagiii, cocalarii, popândăii, cârcotașii, ratonii, tonomatele și sconcșii, ca nechezoli potențial virtuali, deosebim cu mâhnire între Cărturar, Diplomectual, Microintelectual și Intelectual. Cărturar este iubitorul de zăbava cetitului. Desigur, ispitit el este să adauge-n raft și vreo cărțulie personalizată cu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
cu ei, seară de seară, trebuie păzite următoarele principii antiderapante, toate legate ambidextru de frâna de picioruș sau de mânuță: 1) un megaintelectual nu poate fi desființat, iar atacurile la valoarea lui se întorc împotriva lansatorului raton, postănac, popândău, cameleon, zdreanță, tonomat sau cocalar; e ca cu cățelandrii vieții ca o pradă, nu oricine deținând competențe de cum se sfâșie hoitul armăsarului care a fost, dar oricine agent poate interpreta oricând în circulație orice, ca derapaj, ca substantiv atributiv constatator; 2) micile
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
ambițios evident n-are a se teme, fiindcă omul deștept, dacă n-are ciomag sau bodyguard sau bani, e mai disprețuit și decât un postănac notoriu de către sconcs și de samsari, iar derapajele sale nici măcar nu se aud, ca la zdrențe, așa că n-ai ce critica la el dacă le vezi. Dimpotrivă, postacii noștri trebuie să aibă, vasăzică, la cină milă creștină de intelectual, necrititicându-l mai deloc, ci aliindu-se cu el contra megaintelectualului, acordându-i întotdeauna credit moral, pentru că această
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Frunzele se răsucesc a grabă. Pasul tău vorbește străzii mele rătăcite. Merg să mă uit. Rătăcesc egoism. Mă păzește imperiul, irealul, demitizarea, joaca...ce spun? O, fie din noapte un miez de vis, ori foșnet și-am să rămân. Aceeași zdreanță de noapte se plimbă prin fața mea. În fiecare noapte vine noaptea aceasta. Bântuie. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți, șuierat și nervos: de ce te plângi târfă, de ce te plângi hoață de vieți, ai curaj să privești moartea în
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
orbește cu capul în ziduri. Vezi, nu m-a dat totuși pe stradă, dar m-a aruncat în valuri. Dai din mîini, bine, nu, te duci la fund, hrană pentru pești ... Și atunci m-am hotărît, mi-am luat cîteva zdrențe într-un sac și am tăiat-o în lumea largă, oprindu-mă într-un port de la Dunăre, în care am încărcat saci de porumb cu cîrca vreo trei luni, pînă cînd m-a întrebat un nostrom dacă nu vreau să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
și a împins-o la bucătărie, să-i facă o cafea, d-aia tare, și apoi poate să plece cu sorcova, pentru că evenimentul era foarte important pentru femei, așa că se mai ducă și ea pe la vreo prietenă, să discute despre zdrențe și zulufi, că el, gata, mai mult de o rochie nu putea suporta și era convins că urmau pantofii, cu descrieri minuțioase, și apoi ciorapii, bijuteriile, florile, bomboanele fondante ... și, brusc, Mancuse s-a oprit și a zis cu uimire
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
vacii, arză-l-ar focu' să-l arză și parcă o auzeam pe madam Jorjet, da' se părea că mai avea surori în lumea asta și, cum nu în halul ăla ar fi vrut ea să trăiască, și-a adunat zdrențele și a fugit disperată din acea casă de ofticoși împuțiți, pentru că o fi fost ea tîrfă de stradă, da' nebună nu era și ce avea curul ei, față de cel al putorilor care își lăsau bărbații beți morți în casă și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
am întâlnit pe înserat prima oară pe malul Oceanului, eu eram oarbă când mi-ai întins mâna ta și mi-ai dăruit acest Măr de aur cu toate însemnele timpului înscrise în el. Și eram gata să-mi lepăd toate zdrențele de pe mine pentru a te urma pe valuri, când deodată un Demon cu coarne de aur a coborât din cer asupra mea, mi-a luat acest Măr de aur, m-a săltat de mijloc, apoi ridicând din pământ o lespede
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului o lună plină clatină muchia oarbă a unui orizont frânt în durere mai sunt câteva trepte în vântul ce-și azvârlește coastele de aer ca să-mi întâmpine somnul aruncat ca o zdreanță într-o ardere smulsă din goana spinilor crescuți într-un dor tânăr o minune căpruie mi-ai crescut în palme minunându-ți timpul neprihănit cum am ajuns să-ți iubesc iubirea ca un nebun am îndoit genunchiul pentru a-ți
COASTELE VÂNTULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356613_a_357942]
-
mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele jucau pe un lătrat de câine pe strada unde școală intrase în vacanță și paznicul plecase cu cartelă după pâine legând poartă cu o speranță ... jucării confecționam din zdrențe de vise, ciorapul piciorului desculț îl făceam minge, în curtea școlii cădeau iubiri ucise, pe dealuri contemplă sania cum în sufletele noastre ninge cu cântece rusești Tania.” -Va mai citesc una! „Culori fără culoare Visul mergea în vârful degetelor să
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
strivit de nori... Ș i, apoi, fericirea mai este... REALITATEA De cîteva ori mi-am imaginat C ă sînt fata unui împărat Care stăpînea pămîntul și văzduhul, De i s-a dus duhul! Dar, dincolo de aparențe, Este realitatea îmbrăcată în zdrențe! LUPUL PEDEPSIT DE CAPRĂ Este palpitant să visezi, Ca în povestea „Capra cu trei iezi”, C ă lupul va fi, într-un sfîrșit, At ît de aspru pedepsit ! Dar, acolo, în poveste, Mai era și iedul cel mic Care nu
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]