3,277 matches
-
etanș în afară, supravegheat în interior. Exista așadar, pe marea insulă mobilă care era țara, micuța insulă rătăcitare care erai tu însuți. Așezate una peste alta prin constrângere, două realități suprapuse forțat. Deși oricare dintre ele te-ar fi putut zdrobi ea singură.” (Herta Müller) În România ideilor contemporane excesiv de speculative, în orice moment, pe orice domeniu, Justiția și justiția sunt tema și actul cotidian în cea mai dinamică răzbatere de-a lungul și de-a latul arhipelagului de „insule” la
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
Cu lacrimi am plătit visarea, Atât de lacomă, vuind ca marea, Tălăzuind prin țărmul doborât. Nu-ți spun adio și nici nu-ți dau răgaz, Să-mi ceri iertare-i prea târziu Pentru că-i straniu să-ți descriu Cum eu zdrobit-am inimii zăgaz... 18.11.2016 Referință Bibliografică: Iubire / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2149, Anul VI, 18 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IUBIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382349_a_383678]
-
sunt nimic.... Te chem în rugăciuni, Te strig, Îmi cercetează azi ființa Și-nvață-mă ce-i umilința... Din zboru-mi frânt să-nvăț, să știu, Că Dumnezeul meu e viu, Că m-a cuprins în palma Sa Și nu-s zdrobit de-a pururea, Ci doar o clipă a lăsat, Să fiu pe roată prelucrat... Am înțeles că-s valoros, De-L port în mine pe Cristos, Redă-mi cuvintele El Roi! Tu vezi și știi ce e în noi, Cunoști
MĂ IARTĂ DOAMNE, DUMNEZEU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382382_a_383711]
-
încastrată Și eu îți pot fi camarad De n-ai mai sta ferecată În trecutul cel vechi ancorată Femeie, cu ochii de jad Prăpastia-i foarte adâncă Și-n hăul deschis am să cad Mă ia, și departe m-aruncă Zdrobește-mă iute de-o stâncă Femeie, cu ochii de jad Nu știu cât de 'nalt pot să fiu Probabil la fel ca un brad Cu ochiul meu ager și viu Te zăresc și te-aștept timpuriu Femeie, cu ochii de jad De-
FEMEIE CU OCHII DE JAD de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382428_a_383757]
-
voi izbândi. De n-ai fi tu când sunt lovit cu pietre, Cum aș putea să stau pe stâncă sus? M-aș cuibări sub ziduri, ca și Petre, O, iartă-mă, o, Domnul meu Isus! Și ce aș face când zdrobit de ura Ce-mprăștie unii, m-aș lăsa răpus? Aș riposta? Ce vorbe-ar scoate gura? Îți mulțumesc că mă păzești, Isus! De n-ai fi Tu când trupul tainic plânge, Când sunt robit de greu și suferinți, M-aș
DOAR VOIA TA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382486_a_383815]
-
de Ginghir a întors capul ca să râdă împreună cu ciracii lui. Era, așa cum se aștepta, un prost îngâmfat! Ciomagul l-a lovit în tâmplă doborându-l. Apoi cu un urlet de fiară și plin de o bucurie fără margini i-a zdrobit capul. Ceilalți au fugit înspăimântați, iar el împreună cu frații săi, au încălecat și au plecat spre munți. Era foarte periculos dacă mai rămâneau! Răzbunarea familiei lui Ginghir nu era deloc de dorit, iar tatăl său nu putea face nimic. Tot
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
pusese mâna pe putere. O mișcare destul de neinspirată având în vedere că după o săptămână cam toți erau jupuiți și lăsați în stepă să se descurce cum or putea. Ce-i drept fuseseră și unii mai norocoși care au murit zdrobiți cu ghioagele. Faima sa de conducător drept și ferm se răspândi ca fulgerul și în curând avea o mică armată. Se știe doar că pofta de jaf și omoruri este una care fascinează oamenii. Porni să facă dreptate și în
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
pentru a renaște din văpaia care aprinde iubirea. Miresme de salcâm, flori de cireș, rugăciuni și un dor intens de luceferi rescriu tainele iubirii autorului.“ Miresme plutesc din salcâmii nebuni/ Și flori de cireș pendulează candid,/ Cucernici sihaștri rostesc rugăciuni,/ Zdrobind cu genunchii nisipul arid.../ Un dor necuprins de ploi și luceferi,/ O sete intensă ce mistuie firea,/ Zburdalnice aripi de vulturi neteferi/ Văpaia arșiței aprinde iubirea.” ( Renaștere ) Timpul cioplește regrete și amintiri pe scena existenței noastre. Dumitru Marian Tomoiagă surprinde
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
eu îmi cioplesc gândurile într-o formă doar de mine știută Auzi cum sună pământul lasciv am să învăț să fiu piatră fără nici o crăpătură prin care să visez răsunet doar când ploiele mușcă din noroi încrâncenată-n mine să zdrobesc pădurile virgine la vânătoare de răspunsuri printre hățișuri până când voi aluneca netulburată de rotirea anotimpurilor într-o a cincea dimensiune Referință Bibliografică: Ceva mai mult decât nimic / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie
CEVA MAI MULT DECÂT NIMIC de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383369_a_384698]
-
Și-ntr-un dans nebun s-a prins cu vântul, Păsările toate le-a gonit Ca să nu se supere pământul Chiar și ceru'-n gri l-a văruit! Sugubeață rău e năzdrăvana, Struguri copți a pus cercei la vie, Și zdrobindu-i umple damigeana Cu motive dulci de bucurie! Chiar de uneori e mai ciufută Și din zâmbet soare, plânge ploi, Ni-i cămara cu de toate-umplută Și ne-a pus și varza la butoi! de Gabriela Mimi Boroianu 06.10
NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383562_a_384891]
-
palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem de om, micuță și plăpândă Dar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă ... Citește mai mult MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAINăframa dumitale
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
albine.A tale palme crețe de la trudăSunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudăVoind ca binele din lume să-l lași nouă.Măicuță sfântă, aripă de cerHodină-ți oasele robite într-o viață,Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fierCărând cu poala soarele din ceață.Ești ghem de om, micuță și plăpândăDar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă... XVI. PATRIOȚI DIN FAȘĂ, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ea îl strigase cu o grijă duioasă ca a unei mame și își aduse aminte de mama lui și de momentele când în copilărie era bătut la joacă de băieți sau chiar de tatăl lui, iar în momentele când era zdrobit cel mai tare mama sa îl căuta și îl mângâia spunându-i să nu fie supărat că aceste probleme sunt mici iar într-o zi el va fi mare și va trăi cu onoare între oameni, ea doar pentru așa ceva
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
aceste alimente limitează crizele cardiace sau accidentele cerebrale. Dieteticienii au recomandat tuturor bolnavilor să consume zilnic o cantitate maximă de 200 de grame de colesterol, iar procentul zilnic de calorii provenind din grăsimi să fie limitat la 30%. ►Trebuie să zdrobiți usturoiul înainte de a-l găti sau mânca, pentru a-i păstra proprietățile anticoagulante, utile în prevenirea bolilor cardiovasculare și a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge. Cercetătorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
este enzima din usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge. Cercetătorii de la Universitatea din Cuyo , Argentina , au comparat efectul anticoagulant al usturoiului gătit întreg sau zdrobit. Rezultat: copt sau fiert, usturoiul își păstrează efectul anticoagulant mult mai mult dacă este zdrobit înainte de a fi pus în mâncare. Important este ca perioada de fierbere să nu depășească trei minute, și să nu fie gătit la microunde, deoarece își pierde toate proprietățile curative. Beneficiile unui anume compus din boabele de cacao sunt atât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
Se știe asta, au spus-o înțelepții mult înaintea noastră. Mă înclin în fața profunzimii consemnărilor și rostirii lor întru veșnicie și îmi ating coarda sensibilă a ființei, cerând îngăduire a zice: Cine nu-și prețuiește oamenii de vază riscă să zdrobească globul de cristal prin care se vede lumea. Raportând viața însăși la micimea trăirii lor. Ochii le sunt închiși, văd doar cât să întrezărească poteca și să nu se îngroape de vii, călcând prin ruina generatoare de izbeliști. Este ca
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
paliere; sunt trepte în devenirea noastră, ca oameni, că înălțimea la care ajung unii, extrem de puțini, nu e accesibilă celorlalți. Străduiți-vă să urcați pe scara devenirii umane, să simțiți cum este să te înalți și ce presupune să-ți zdrobești mâinile, coatele, genunchii, să vezi cum lumea devine tot mai mică, riscând să-ți pierzi, deodată, echilibrul. Perseverați, verificați-vă puterea de a survola cerul, acolo unde se zămislește deplinătatea. Acolo este locul rezervat geniilor. Acolo nici cu gândul nu
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
ocuparea Bucureștiului. În memoriile sale, Nicolae Iorga descrie lapidar stupefacția ce l-a cuprins în clipa în care i s-a adus la cunoștință rolul jucat în Basarabia de fostul său student: [...] puțin timp după ce în sfîrșit se ocupase Chíșinăul, zdrobind resistența bolșevică, la care participase și bizarul mieu fost student și «aderent politic», luptător la alegerile din Foltíceni, Cătărău, autorul atentatului naționalist contra Episcopului maghiar de Hajdu-Dorogh, d. Buzdugan a venit să-mi spuie că nici acolo nu ne urma
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Sau poate, cine știe, arhivele CNSAS. Nu de alta, dar viitorul general de Securitate Nicolae Pleșiță, colaboratorul lui Carlos “Șacalul” la dinamitarea sediului postului de radio „Europa Liberă”, își făcuse deja cu brio ucenicia în munții Făgăraș și ai Muscelului, zdrobind firavele încercări de rezistență armată anticomunistă. A intrat Ilie Cătărău în legendă? Cu siguranță, da. Va rămâne cunoscut mai puțin ca student naționalist și mai degrabă prin latura sa de agent dublu sau triplu, dar și într-o ipostază la fel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
românilor, ungurilor, nemților, sârbilor, lipovenilor, grecilor, evreilor și tuturor celorlalți care s-au născut și trăiesc aici, care n-au plecat sau vor reveni aici, și sigur vor reveni, că numai în unire, în unire și neînfricare, au putut să zdrobească hidra, să-i taie unul câte unul capetele veninoase, sângeroase. Unirea din Marea Zi de la 22 Decembrie. „Să ne trăiești cât țara, mult iubite și stimate” strigau, făcând spume la gurile lor murdare, în toate ședințele, adunările, sindrofiile, plenarele, sesiunile
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
a trăi mai bine, sau mândria de a se fi realizat printr-un efort susținut și o muncă grea, tânjesc după ,,acasă’’, fiind mistuiți de dor? Cred că acesta este răspunsul, dar mai cred că uneori cei de departe își zdrobesc în colțul ochiului o lacrimă care încearcă să li se rostogolească pe obraz de Paști, de Crăciun sau ori de câte ori este vreun eveniment însemnat în viața lor, iar cei de acasă sunt cu adevărat departe. Cu ocazia lansării volumului său de
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
încastrată Și eu îți pot fi camarad De n-ai mai sta ferecată În trecutul cel vechi ancorată Femeie, cu ochii de jad Prăpastia-i foarte adâncă Și-n hăul deschis am să cad Mă ia, și departe m-aruncă Zdrobește-mă iute de-o stâncă Femeie, cu ochii de jad Nu știu cât de 'nalt pot să fiu Probabil la fel ca un brad Cu ochiul meu ager și viu Te zăresc și te-aștept timpuriu Femeie, cu ochii de jad ... Citește
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
ca să arate că i-a plăcut și abia după asta mă ia în serios: - Băăă, ai o moacă... Ce-ai pățit? Nu cumva iar... - Ee, am avut o discuție cu Marcela dar ea a avut un vătrai, așa că m-a zdrobit cu argumentele... - Da, nu i-ai dat și tu ceva pumni, măcar așa, la paritate, ca să te țină minte? - Ești nebun!? Păi, vrei să pățesc vreo dandana ca bietul Sile care de disperare că-l bătea Tanța de-l snopea
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
Avea acolo un șezlong ce i-l dăruise Criști să poată sta comod, având în vedere, burtică ce-și tot marea volumul. Se îndrepta spre șezlong când piciorul ei încălțat doar cu papucul de casă simți o frunză ce se zdrobea. Să curat puțin frunzele astea, isi spuse! Se uită la picior și rămase cu privirea acolo nemișcata, terasă era acoperită cu petale de trandafir de culoare roșie și albă. I se făcu frig, apoi tremurând se duse la șezlong, se
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
al poetului Sandu Cătinean, intitulat “Antizeism” este o încununare a frumuseților interioare și exterioare, o îngemănare a răsăritului spiritual cu amurgul temerilor, dar și o pledoarie pentru valorile ființei umane. Poetul își cântă cu ardoare trăirile așezate pe portativul luminii zdrobind întunericul și modelând din lutul vremii un drum presărat cu credință și seninătate. Sandu Cătinean este poetul sensibilității și al profunzimilor fără de margini care înalță spre bolta divină rugi copleșitoare în care freamătă dorința de pace și armonie. Zborul său
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]