1,320 matches
-
și redactor al cotidianului „Minerva”, alături de Ioan Slavici. În 1916, la solicitarea sa, este angajat „ofițer voluntar pentru serviciile de informație”, translator, în cadrul Cartierului General al Armatei a II-a, acționând în sudul Transilvaniei și, ulterior, în Moldova. Războiul îi zdruncină profund sănătatea. În primăvara anului 1918 se vede reformat ca inapt pentru serviciul militar. Revenit la București, este zdrobit de știrea că, în timpul ocupației, i s-au confiscat și dus la Budapesta toate materialele strânse de-a lungul vieții în vederea
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Veriga lipsă în mecanismul social al modernizării societății românești era clasa de mijloc puternică, independentă, suportul oricărui proces de raționalizare capitalistă (Popescu, 1995, pp. 18-30). Justificările transformărilor moderne într-un spațiu social de tranziție, în care vechile structuri au fost zdruncinate, iar noua clasă și așezămintele corespunzătoare erau insuficient de puternice pentru a prelua inițiativa conducerii sociale, nu puteau fi decât „procedurale”, adică expresii ale unei ordini construite socialmente. Iar a construi o ordine socială, așa cum susțin teoreticienii „modernității organizate”, înseamnă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre mărfuri se vindeau prin intermediul lor (INS, 1975). Este foarte posibil ca în această perioadă „romantică” să se fi format o parte dintre averile actuale ale noilor capitaliști români. Dar este sigur că această explozie a inițiativei private nu a zdruncinat în nici un fel economia socialistă a României. În 1993, când întreprinzătorii privați dominau deja piața bunurilor destinate populației (64%), toți la un loc nu dețineau decât 2,2% din totalul mijloacelor fixe din economie, în condițiile în care statul continua
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
135-136; vezi și P. Renouvin, op. cit., t. VI, p. 107-113. </ref>. La București continua să persiste, Încă, temerea față de o posibilă intervenție a Rusiei, cu atât mai mult cu cât influența ei la sud de Dunăre avea să fie serios zdruncinată odată cu alegerea la Tronul Bulgariei a Principelui Ferdinand de Saxa-Coburg, candidatul sprijinit de Austro-Ungaria. Pe de altă parte, părea iminentă chiar izbucnirea unui război european, la Începutul anului 1887, datorită crizei intervenite la nivelul relațiilor franco-germane. Odată pericolul Înlăturat, are
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
fond 2, inventar 1, dosar 9263, f. 1-18. </ref>. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen considera că Făclia Țării „avea o orientare extrem de condamnabilă și urmărea un scop evident, de a inocula În sânul populației moldovenești neîncrederea față de guvern și de a zdruncina devotamentul moldovenilor de supuși față de tron și Patrie”. Din aceste considerente, guvernatorul aprecia că redactorii Costinovici și Todorov „au pus la cale o acțiune trădătoare”, pe care o califica drept „o crimă”, iar apariția ziarului era „absolut inadmisibilă” <ref id
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
atunci ASCD rămăsese surdă la vocile nonconformiștilor: literați, esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că a zdruncinat încrederea în infaibilitatea „marelui curent”, ci a năruit pur și simplu speranța creării teoriei generale a curriculumului. A contribuit la aceasta activitatea celeilalte comisii a ASCD, pentru dezvoltare curriculară (ASCD Commission on Curriculum Development). În același an (1965), această comisie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului nu se aplecaseră „atât de jos”, realitățile educaționale concrete din sălile de curs părând nu o misterioasă terra incognita, ci o zonă mizerabilă, lipsită de importanță și de fenomene semnificative pentru alcătuirea și dezvoltarea curriculumului. Cartea lui Jackson a zdruncinat această prejudecată, poate cea mai gravă dintre toate preconcepțiile educaționale. Ea consta în credința că nu există decât „educația care se vede”, practicată, în esență, în școală și în familie. Jackson demonstra însă că pe lângă „educația vizibilă” exista și „educația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre un cutremur care zguduie însăși realitatea. Temeiurile oferite de știință vreme de câteva secole se clatină amenințător. Exemplele de mai sus par să facă parte dintr-o serie aflată abia la începuturi. Ne putem aștepta ca noi „incertitudini” să zdruncine încrederea noastră în realitatea obiectivă. Suntem în situația care i-a îngrozit pe pitagoreici în urmă cu aproape trei milenii. Învățăceii din Crotona au descoperit că nu există numai numere întregi și raționale, ci și numere „iraționale”, precum rădăcina pătrată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorici literari postbelici îl prezintă însă ca un curent de sine stătător. Fapt este că p. marchează o etapă de tranziție între cele două curente ce se exclud principial. Încă de la începutul secolului al XVIII-lea, clasicismul începe să fie zdruncinat din afară și din interior. Giambattista Vico afirmă că sentimentul premerge rațiunii și chiar o predetermină, iar abatele Du Bos, Fénelon, Ludovico Muratori atribuie sensibilității o funcție creatoare decisivă. În planul creației, clasicismul e dinamitat de Marivaux, prin îmbinarea originală
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
său ori și ale unuia, și ale celuilalt - au luciditatea necesară. Exagerările sunt amendate drastic (leacul pentru nemurire este calificat drept „minciună sfruntată” și „înșelătorie”) ori măcar puse la îndoială prin câte un optativ („ar avea ei și leacuri”) care zdruncină încrederea cititorului. Prețuirea își face loc acolo unde este cazul. Lumea aceasta veche, care iubește filosofia și „facerea de bine” (deși „se tăvălesc în multe fapte urâte, însă o fac cu grijă mare și născocesc tot felul de mijloace pentru ca
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
contribuie la întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene, sub a cărui egidă ține prelegeri. Se căsătorește, în noiembrie 1913, cu Silvia Cristescu, nepoata lui Ioan Bogdan, care în august 1917 va muri, împreună cu fetița adusă atunci pe lume. Tragedia îl zdruncină, dar îl și îndârjește în voința de a sfida cruzimea destinului printr-o muncă asiduă. Refugiat în timpul războiului la Dobrovăț, județul Iași, își continuă aici lucrul, apoi la Odessa și la Focșani. Întors la București, își reîncepe activitatea didactică, colaborează
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
chip regulat”, cum spune d1 Job (pp. 117 și 126), dovedește cu prisosință că această știință este extrasă chiar din măruntaiele realității materiale. Tot așa și cu biologia ca și cu științele medicale, care caută să reconstituie puterile vieții reale, zdruncinate prin boli. Dacă trecem la științele mentale, găsim ca fapte nu mai mult date exterioare, ci fenomene de conștiință, individuală pentru psihologie, colectivă pentru sociologie; dar aceste fenomene alcătuiesc realități tot atât de puternice ca și cele date de corpurile fizice. Dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ziaristicii. Acum colaborează mai regulat la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Arhiva”, „Evenimentul literar”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Munca științifică și literară”, la publicațiile muncitorești îndeosebi, P.-P. fiind atras în această vreme către mișcarea socialistă. Dar tribulațiile vieții de slujbaș îi zdruncinaseră sănătatea. Nu rezistă decât câteva săptămâni în postul de casier la o berărie ținută de I. L. Caragiale. Bolnav, se retrage la Brăila, să se îngrijească. Găsește încă resurse de a răspunde cu entuziasm chemării revistei „Lumea nouă”, care îi oferă
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
Ce s-a întâmplat în ultimii cincisprezece ani este greu de descris altfel decât într-o formulă schematică. Pe de o parte, Biserica și-a menținut impactul religios asupra maselor. În același timp, Biserica s-a trezit contestată și efectiv zdruncinată de noile obligații față de o societate imatură, care suferă și astăzi de complexul asistenței paternaliste. Odată cucerită libertatea politică, Biserica a avut îndrăzneala să ia poziție în chestiunile acute ale societății postcomuniste, cum ar fi avortul, prostituția, drogurile, noua etică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de terciul moralist al părinților, educați într-o etică apoasă de tipul „Să fii bun și să crești mare”, acești tineri cu cercei în urechi și tatuaje pe umeri sunt, chiar fără să știe, în căutarea unei Evanghelii gata să zdruncine din temelii reflexele mic-burgheze ale vechilor generații. Cine i-a convins că Iisus este chiar acel prieten, tânăr radical și nonconformist, pe care sufletele lor mereu nemulțumite îl căutaseră în zadar? Cine le-a spus că Hristos e gata să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dintr-o astfel de frază pe care tov. Titus Ștefănescu Priboi o așterne În Viața românească pe aproape o jumătate de coloană:«(Ă)» Sunt atâția de „deci”, „fără”, „care”, etc, Încât cititorul pornit pe un asemenea drum cotit și bolnăvicios, zdruncinat de atâtea hârtoape ajunge la capătul frazei uitând complet despre ce era vorba la Început. La fel se Întâmplă cu imagini năstrușnice cum sunt cele dintr-o cronică literară din România liberă În care se spune: «Cele patru vipere se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
E natural să credem că formele lui creează ceva nou, care nu există independent de el”13. Referindu-se la teza kantiană a idealității spațiului și timpului, Maiorescu urmărea să disloce prin resursele gândirii speculative convingeri ale gândirii curente, să zdruncine prejudecăți acceptate adesea drept neproblematice. Cu asemenea intenții el nu a ezitat să se îndepărteze, uneori destul de mult, de litera și de spiritul textului kantian. Petrovici își amintește că profesorul Maiorescu dezvolta tema idealității timpului susținând, de exemplu, că evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
priori, ci se realizează prin mijlocirea obișnuitelor funcții sufletești, care își au rădăcinile lor întinse până în viața organică a corpului, cu a cărui unitate se aseamănă și unitatea conștiinței. Cu alte cuvinte, deodată cu tăgăduirea identității numerice a eului, se zdruncină și teoria unității sintetice a priori, teoria centrală a întregului sistem kantian.63 Rezultă că întemeierea posibilității unei cunoașteri cu valoare universală și necesară pe identitatea conștiinței a rămas o problemă deschisă. Motru ajunge astfel la ceea ce constituie punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
În ceea ce privește atît povestea adevărată a dr. Usui și a sistemului de vindecare inițiat de acesta, cît și anumite tehnici despre care Încă nu se știa nimic În Occident, s-a produs o mare tulburare În cadrul unora dintre comunitățile Reiki, Întrucît era zdruncinată presupunerea că sistemul practicat pînă atunci era „Reiki tradițional”. Probabil că acum situația este și mai confuză, pentru că „noi” sisteme de vindecare Reiki continuă să se dezvolte, majoritatea bazîndu-se pe Reiki Usui original, Însă Încorporînd noi simboluri, metode diferite de
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
bătăi, Pătrășcanu a dat note informative despre activitatea sa în fața directorului. În seara de 7 decembrie, Țurcanu i-a dat indicații lui Pătrășcanu despre cum să acționeze, cerându-i, se pare, să își acuze foștii colegi, probabil pentru a le zdruncina acestora rezistența. Pătrășcanu adaugă faptul că Soroiu, Beșchea și Aristotel Popescu au cedat și ei după aceasta. Țurcanu i-a împărtășit destul de multe lui Pătrășcanu în această perioadă, părând să vadă în el un partener de nădejde, calcul bazat probabil
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținut, dar ofițerul politic a refuzat. După încercarea eșuată din 1 mai 1951, Pătrășcanu a fost anchetat de Securitate, motiv pentru „Nutti” să creadă că Șleam nu avea aprobarea superiorilor pentru aplicarea sistemului violent. A fost momentul care i-a zdruncinat definitiv încrederea, și așa șubrezită, în validitatea acțiunii. Pe 15 mai, Șleam s-a întors în închisoare după o scurtă absență și i-a comunicat lui Pătrășcanu că se va continua cu acțiunea, cerându-i să discute din nou cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în față, trebuia să se ridice cu ajutorul mâinilor lipite de corp pentru ca, la comandă, să ridice mâinile de pe ciment, îndepărtându-le de corp și căzând în șezut. Cum nu mai avea fese să îi amortizeze căderea, simțea cum i se zdruncinau creierii în cap și cum ajungea la o stare de tulburare mintală. A cedat și el în cele din urmă și a fost lăsat să aștepte o zi întreagă hârtia în următoarea stare fizică: Mâinile mi se umflaseră atât de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fenomene seismice. După seismologul Matei M. Drăghicescu (Cutremurele de pământ, București, 1913), s-a observant că numărul cutremurelor este în raport direct cu mărimea deplasării polului: “când se produc dărâmături în compartimentele scoarței globului, de mare adâncime, acestea pot să zdruncine punctul de gravitate al masei pământoase și să producă astfel oscilațiuni ale axului pământesc”. Zgomotele subterane însoțesc adesea cutremurele către epicentru, se manifestă prin urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
acestora, atât în București, pe sectoare, cât și în toată țara. Secția feminină a P.N.L., în frunte cu Pia Alimănișteanu, avea o audiență mai slabă în opinia publică, de altfel ca și Partidul Național Liberal, condus de Dinu Brătianu, mult zdruncinat în urma desprinderii grupării lui Gheorghe Tătărescu, care va accepta soluțiile de compromis, propuse de P.C.R. Secția feminină a P.N.Ț., de sub direcția Ellei Negruzzi, a susținut programul țărănist, care prevedea, pe lângă o seamă de reforme democratice, și obținerea drepturilor integrale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
crezul nostru de dreptate, de cinstită judecată a oamenilor și a lucrărilor. Toate s-au schimbat împrejur, numai sufletul nostru a rămas același legat de doctrina ce constituie forța noastră morală întemeiată pe un ideal ce nimic nu-l poate zdruncina. Ani de zile am dezvăluit cu curaj răul ce-l desăvârșea politicianismul, otrava ce demagogia strecura în toate părțile, secătuind forțele vii ale nației. Am cerut încontinuu o mare reformă constituțională, reorganizarea statului printr-o descentralizare administrativă; organizarea muncii obștești
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]