500 matches
-
le-ar putea liniștit lăsa în seama altora dacă s-ar folosi mașini” Pe la 1820, Charles Xavier Thomas a creat primul calculator mecanic produs în serie, aritmometrul Thomas, care putea efectua adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri. Calculatoarele mecanice, ca Addiator (zecimal), comptometrul, calculatoarele Monroe, Curta și Addo-X au continuat să fie folosite până în anii 1970. Leibniz a fost cel care a descris sistemul de numerație binar, principiu central al tuturor calculatoarelor moderne. Până în anii 1940, multe proiecte ulterioare (inclusiv mașinile lui
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
a fost cel care a descris sistemul de numerație binar, principiu central al tuturor calculatoarelor moderne. Până în anii 1940, multe proiecte ulterioare (inclusiv mașinile lui Charles Babbage din anii 1800 și chiar ENIAC din 1945) s-au bazat pe sistemul zecimal; numărătoarele ENIAC emulau operarea roților cu cifre ale unei mașini mecanice de adunat. În Japonia, Ryoichi Yazu a brevetat un calculator mecanic denumit aritmometru Yazu în 1903. Acesta consta dintr-un singur cilindru și 22 de roți dințate, și folosea
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
Mașina ulterioară a lui Zuse, Z3, a fost terminată în 1941. Ea se baza pe relee telefonice și nici ea nu funcționa satisfăcător. Totuși, structura lui era întrucâtva similară mașinilor moderne, putând efectua și operații în virgulă mobilă. Înlocuirea sistemului zecimal folosit anterior de Babbage, și dificil de implementat cu sistemul binar a avut ca efect simplificarea construcției mașinii și creșterea fiabilității în condițiile tehnologiilor disponibile la acea dată. Programele erau introduse în calculatorul Z3 pe filme perforate. Saltul condiționat lipsea
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
celui mai semnificativ bit reprezenta semnul numărului; numerele pozitive aveau un zero pe acea poziție, iar cele negative aveau unu. Astfel, numerele ce puteau fi reprezentate pe un cuvânt de 32 de biți erau de la −2 până la +2 − 1 (în zecimal, de la − până la +). Setul de intrucțiuni pe trei biți al lui SSEM permitea maximum 8 (2) instrucțiuni diferite. Spre deosebire de convenția modernă, spațiul de stocare al mașinii era aranjat cu cifrele cel mai puțin semnificative la stânga; astfel, numărul zecimal 1 era reprezentat
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
2 − 1 (în zecimal, de la − până la +). Setul de intrucțiuni pe trei biți al lui SSEM permitea maximum 8 (2) instrucțiuni diferite. Spre deosebire de convenția modernă, spațiul de stocare al mașinii era aranjat cu cifrele cel mai puțin semnificative la stânga; astfel, numărul zecimal 1 era reprezentat pe trei biți ca "100", și nu ca "001". Operațiunile negative ale SSEM erau cauzate de lipsa de hardware pentru efectuarea altor operațiuni aritmetice decât scăderea. Se considera că nu este necesară construirea unui sumator înainte de începerea
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
minutele unui grad indică fracțiile acelui grad. Progresele babilonienilor în matematică au fost facilitate de faptul că numărul 60 are mulți divizori. În sistemul numeric babilonian, cifrele scrise pe coloana din stanga reprezentau valori mult mai mari decât în sistemul numeric zecimal. Le lipsea însă echivalentul unei zecimi.
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
pot efectua cu ajutorul riglei de calcul, sunt următoarele:<br> — înmulțirea,<br> — împărțirea,<br> — ridicarea la pătrat,<br> — extragerea rădăcinii pătrate,<br> — ridicarea la cub,<br> — extragerea rădăcinii cubice,<br> — calculul unor expresii de forma "a" sau "a",<br> — calculul logaritmului zecimal al unui număr,<br> — calculul numărului al cărui logaritm zecimal este dat,<br> — calculul logaritmului natural al unui număr,<br> — calculul unor expresii de forma "a", "a", "e" etc, folosind scara exponențială,<br> — calculul suprafeței cercului,<br> — calculul diametrului cercului
Riglă de calcul () [Corola-website/Science/326712_a_328041]
-
br> — împărțirea,<br> — ridicarea la pătrat,<br> — extragerea rădăcinii pătrate,<br> — ridicarea la cub,<br> — extragerea rădăcinii cubice,<br> — calculul unor expresii de forma "a" sau "a",<br> — calculul logaritmului zecimal al unui număr,<br> — calculul numărului al cărui logaritm zecimal este dat,<br> — calculul logaritmului natural al unui număr,<br> — calculul unor expresii de forma "a", "a", "e" etc, folosind scara exponențială,<br> — calculul suprafeței cercului,<br> — calculul diametrului cercului când se cunoaște aria suprafeței acestuia,<br> — calculul funcțiilor trigonometrice
Riglă de calcul () [Corola-website/Science/326712_a_328041]
-
în alte părți era echivalentă cu valoarea unei oi. Un șiling era echivalent cu 12 penny, iar 20 șilingi erau echivalenți cu 1 liră sterlină. Șilingul britanic a rămas în circulație până în ziua în care s-a trecut la sistemul zecimal în problemele financiare, în anul 1971. La decimalizare, șilingul britanic a fost înlocuit cu o monedă de 5 penny, cu o valoare comparabilă, de aceeași mărime și greutate. Șilingul britanic pre-zecimal a fost retras din circulație în anul 1990, când
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
fi interschimbabile în mașini automate. Ultimii șilingi britanici puși în circulație au fost emiși cu milesimul 1967, deși există dovezi că au fost emiși șilingi, ca parte a unor seturi pentru colecționari, cu milesimul 1970. În 1968, cu noul sistem zecimal, au fost emise monede de "cinci pence" (denumite inițial „cinci pence noi”), cu aceeași greutate și specificații pe care le aveau vechile monede echivalente. Noua monedă de "cinci pence" a început să înlocuiască "șilingul". După 15 februarie 1971, Regatul Unit
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
monede de "cinci pence" (denumite inițial „cinci pence noi”), cu aceeași greutate și specificații pe care le aveau vechile monede echivalente. Noua monedă de "cinci pence" a început să înlocuiască "șilingul". După 15 februarie 1971, Regatul Unit a adoptat sistemul zecimal și utilizează lira sterlină (abrevieri: GBP și £), divizată în 100 de pence. Înainte de 1971, lira sterlină era divizată în 20 de șilingi, fiecare șiling fiind divizat în 12 pence. guineea valora 1 liră sterlină și 1 șiling (adică 21 de
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
și ca Bhăskarăchărya ("Bhăskara învățătorul") (1114-1185) a fost un matematician și astronom indian, continuator al operei lui Aryabhata. Cunoștea lucrările matematicienilor arabi și greci. A continuat și dezvoltat expunerile antecesorilor săi. A făcut prima expunere metodică a sistemului de numerație zecimal. Susținea că regula de trei simplă constituie esența aritmeticii, fiindcă permite rezolvarea a unei multitudini de probleme din viața cotidiană. În scrierile sale, găsim reguli de înmulțire și împărțire cu numere algebrice pozitive, negative și iraționale. A descris regula falsei
Bhāskara II () [Corola-website/Science/326424_a_327753]
-
acestuia fiind 1 și 3. Este de 3 ori 3 și, prin urmare, al treilea număr pătrat. Nouă este un număr Motzkin. Acesta este primul număr complex norocos. Nouă este cel mai mare număr cu o singură cifră în sistemul zecimal. Acesta este al doilea pătrat neunitar prim de forma (P) și, în primul rând, este impar. Toate pătratele ulterioare ale acestui formular sunt impare. Ea are o sumă unic alicotă, 4, care este în sine primul număr pătrat. Există nouă
9 (cifră) () [Corola-website/Science/322534_a_323863]
-
proiect. În 1822, Charles Babbage a propus o astfel de mașină într-o adresă trimisă Royal Astronomical Society la 14 iunie, adresă intitulată „Notă privind aplicarea unor mașini în calculul tabelelor astronomice și matematice”. Această mașină utiliza sistemul de numerație zecimal și era acționată printr-o manivelă. Guvernul britanic a finanțat la început proiectul, dar a sistat finanțarea când a început să se vadă că mașina avea să coste mult mai mult decât se estimase inițial. Babbage a proiectat apoi mașina
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
științifice și tehnice, fiind produs începând cu anul 1965 într-un număr de 84 de exemplare. Putea fi programat în limbajele JAS și MOST F. Odra 1103 a fost un calculator specializat derivat din Odra 1003, conceput pentru prelucrarea datelor zecimal în strânsă cooperare cu mașinile analitice. A fost produs între 1967 și 1969 într-un număr de 64 de exemplare. Odra 1204 a fost ultimul model din serie produs cu tehnologie poloneză. Computerul a fost primul calculator polonez microprogramabil, cu
Odra (calculator) () [Corola-website/Science/330609_a_331938]
-
afișare sunt numite a, b, c, d, e, f și g sunt asamblate astfel încât să permită a activa fiecare segment separat, astfel obținând orice cifră. Mai jos sunt câteva exemple: De multe ori apare al optulea segment numit pd (punct zecimal). Display-urile cu șapte segmente snt de două tipuri: "anod comun" și "catod comun". Pentru a controla un display se folosește de obicei un circuit integrat special conceput în acest scop și care simplifica foarte mult designul circuitului. Unul dintre
Display de șapte segmente () [Corola-website/Science/330112_a_331441]
-
este un sistem zecimal de măsurare convenit la nivel internațional. El s-a bazat la început pe ' și ' introduse de Prima Republică Franceză în 1799, dar de-a lungul anilor definițiile metrului și kilogramului au fost rafinate, și sistemul metric a fost extins pentru
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
și urmează regulile gramaticale ale limbii în cauză, de exemplu „"”", „"”", dar fiecare unitate are un simbol standard, independent de limbă, de exemplu „km” pentru kilometru, „V” pentru volt etc. În sistemul metric, multiplii și submultiplii de unități urmează un model zecimal, concept identificat ca posibilitate încă din 1586 de către Simon Stevin, matematician flamand care a introdus fracțiile zecimale în Europa. Aceasta se face cu prețul pierderii simplității asociate cu multe sisteme tradiționale de unități, când împărțirea la 3 nu are ca
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
treime dintr-un picior este patru țoli, o simplitate care a fost discutată în anul 1790, dar respinsă de către inițiatorii sistemului metric. În anul 1854, în introducerea actelor conferinței Asociației Zecimale [Britanice], matematicianul Augustus de Morgan sintetiza avantajele unui sistem zecimal față de unul nezecimal: „În regulile "simple" ale aritmeticii, practicăm un sistem pur zecimal, nicăieri întrerupt de pătrunderea vreunui alt sistem: "de la coloană la coloană, nu transportăm nimic în afară de zeci"”. Un set comun de prefixe în bază zecimală, care au efectul
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în anul 1790, dar respinsă de către inițiatorii sistemului metric. În anul 1854, în introducerea actelor conferinței Asociației Zecimale [Britanice], matematicianul Augustus de Morgan sintetiza avantajele unui sistem zecimal față de unul nezecimal: „În regulile "simple" ale aritmeticii, practicăm un sistem pur zecimal, nicăieri întrerupt de pătrunderea vreunui alt sistem: "de la coloană la coloană, nu transportăm nimic în afară de zeci"”. Un set comun de prefixe în bază zecimală, care au efectul înmulțirii sau împărțirii cu o putere întreagă a lui zece se poate aplicat
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
folosise numerele zecimale în viața de zi cu zi. Stevin a declarat că utilizarea zecimalelor este atât de importantă încât introducerea de greutăți, măsuri și monede zecimale universale sunt doar o chestiune de timp. Una dintre primele propuneri de sistem zecimal în care lungimea, aria, volumul și masa să fie legate între ele a fost făcută de John Wilkins, prim-secretar al Societății Regale din Londra, în eseul său din 1668 „"”". Propunerea sa utiliza un pendul cu bătaia la o secundă
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în eseul său din 1668 „"”". Propunerea sa utiliza un pendul cu bătaia la o secundă ca bază a unității de lungime. Doi ani mai târziu, în 1670, Gabriel Mouton, un stareț și om de știință francez, a propus un sistem zecimal de lungime bazat pe circumferința Pământului. Sugestia lui era ca o unitate, milliarul, să fie definită ca un minut de arc de-a lungul unui meridian. Apoi, el sugera și un sistem de sub-unități, rezultate prin împărțiri succesive la zece
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
se bazeze pe bazele de numerație folosite în numărare. Raportul lor din martie 1791 prezentat în fața "Assemblée nationale constituante" lua în considerare, dar respingea opinia lui Laplace că ar trebui ca un sistem de numărare duodecimal să înlocuiască actualul sistem zecimal; viziunea că un astfel de sistem era sortit eșecului a prevalat. Recomandarea finală a comisiei a fost ca adunarea să promoveze un sistem de măsurare în bază zecimală. Liderii Adunării au acceptat punctul de vedere al comisiei. La început, Franța
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Printre susținătorii unui astfel de sistem internațional de unități se număra Thomas Jefferson, care, în 1790, a prezentat un document de "Plan pentru Stabilirea Uniformității Monedelor, Greutăților, și Măsurilor în Statele Unite," în fața Congresului, document în care pledaa pentru un sistem zecimal care să folosească denumirile unităților tradiționale (cum ar fi zece țoli la un picior). Raportul a fost analizat, dar nu au fost adoptat de către Congres. Legea franceză din 18 Germinal, Anul III (7 aprilie 1795) definea cinci unități de măsură
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
nu corespunde cu opera scriitorului. Totuși un alt asteroid denumit 46610 Bésixdouze (tradus în română: „46610 Beșasedoisprezece”) are denumirea micii planete a Micului Prinț. A fost denumit "Bésixdouze", adică „B612” în sistemul hexazecimal, care este echivalent cu "46610" în sistemul zecimal.
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]