3,844 matches
-
cu sine. Și anume renunțînd la formulele sentențioase pentru a analiza degajat, la morga apodictică pentru a discuta dialectic, la gravitatea inhibantă pentru a se rosti firesc. însă nu oricum. Stirpea ardelenească din care se trage i-a adus ca zestre o coastă de solemnitate livrescă de care - cuviincios fiind - nu se îndură a se debarasa, mulțumindu-se a o trata cu o libertate ce-o transpune în ironie. Desigur, intervine și o mască a generației optzeciste, jovial-incredule, voios-persiflatoare, pe care
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
sobri, siguri de sine și care vorbesc curgător, pentru că oricum nu-l interesează ce spun, totul e să aibă papagal. Politica noastră se face cu chipuri, nu cu idei. Trage-ți o cravată, o față hotărâtă și (dacă-ți permite zestrea genetică) o pereche de ochi albaștri, și vei urca în topul preferințelor cu viteza unei nave cosmice.? (p. 35). Contează mai puțin exactitatea pronosticurilor avansate de acest ?biet poet deghizat în analist politic? (Traian Băsescu l-a spulberat, de fapt
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
în cartea sa Literatura română sub comunism. Poezia (I), privind vagul sentiment de culpă pe care ar trebui să-l încerce oamenii muncii aflați în concediu la mare, cu însemnările din jurnalul ținut de aceeași poetă în epocă (Memoria ca zestre, vol I), oferă o imagine destul de limpede despre climatul vacanțelor estivale în anii de glorie ai dictaturii proletariatului: ? În timp ce fruntașul (în producție ? n.m.) e bîntuit, și pe plajă, de întrebări vinovate ( ŤEchipa de acum ce-o fi făcînd?/ Ce noi
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
fi dus în prima zi de școală. Și se încheie la ieșirea din sala de bacalaureat. Tinta școlii în România dinaintea ocupației sovietice era una dublă, de formare a caracterelor și de inducere pe scoarța cenușie a elevului a unei zestre de informații din foarte variate domenii, în ideea că multe dintre materii dezvoltă rațiunea și mai cu seamă că, specializându-se într-o direcție, absolventul nu va mai recurge la alte informații decât cele primite la școală. Cele învățate la
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
drămui, cu dinadinsul, hopurile vieții fiecăruia, prozele ,de formare" n-au prins. Așa că lui Florin Toma îi rămîn, cu testament, doar niște bucăți de proiecte neduse pînă la capăt, pe care să le-mpartă cum o ști. I le dă zestre unuia Jerôme, sau Jerry, un Tristram Shandy ceva mai puțin precoce, neavînd el opinii în v.i.u. (adică viața intrauterină), ci abia după ce, cu greu, se naște, la vîrsta de șapte ani. Atunci ,avea deja dinți, avea voință, avea
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
cîteva ore în pielea lui. Într-o asemenea grilă de lectură, importante sînt evenimentele pe care autorul respectiv le selectează din cotidian și felul în care se raportează la ele. Comentariile critice apărute la primele două volume din Memoria ca zestre, jurnalul comentat al Ninei Cassian, indică două zone de interes pentru cititor. Este unul dintre puținele testimonii despre perioada de instalare și impunere a regimului comunist în România (anii 1947-1965, epoca de maximă teroare) făcut de cineva care a crezut
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
Bissy Roman, această făptură inconfundabilă, sclipind de strassuri și de vitalitate" sau ,Yvonne a fost în Europa, am vorbit la telefon cu ea, cu Mița Constantin și cu Puiu". Una peste alta, cel de-al treilea volum al Memoriei ca zestre se dorește a fi o carte a justificărilor și a punerilor la punct, revanșa Ninei Cassian împotriva detractorilor ei și a vieții. Un război cu o miză foarte mare pentru autoarea cărții, dar prea puțin captivant pentru un neutru cititor
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
fel de esențe transcendente pogorîndu-se izbăvitor peste capetele noastre și întrupîndu-se apoi în popoare înzestrate cu har mesianic sau în profeți apocaliptici vestind paradisul unui anumit popor, o asemenea idee trebuie lăsată deoparte. La fel, ideea unor spirite ascunse în zestrea genetică a indivizilor sub forma unui inconștient colectiv pus de Dumnezeu acolo spre a ne arăta nouă drumul, iarăși o asemenea idee trebuie așezată în vitrina cu exponate a istoriei culturii. În numele unor astfel de suflete naționale a curs prea
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
pe moment. Mă obișnuisem într-atât a socoti fiara fie inexistentă, deci legendară, fie de o fabuloasă abilitate de a se feri de oameni, de la care nimic bun nu era de așteptat, imaginea bestiei ipotetice intrase atât de mult în zestrea mea de date imuabile, încânt am simțit ceva surpându-se în mine, iremediabil, fără recurs întru redobândirea inocenței. Gripa mă părăsi cum mă și apucase, într-o fracțiune de secundă - înlocuită cu un sever atac de cord. Îi stătuse atât
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
prelung, cu inima deodată." O rezolvare care "dezleagă" poezia. Evanghelii înțărate, pe un motiv de Crainic, dar fără degetul lui arătînd necontenit o idee, desenează Ion Pillat în Povestea Maicii Domnului și în Chipuri pentru o Evanghelie, contribuții cantabile la zestrea noastră de colinde. O Dobroge nu turcească, ci creștinată după pilde își scoate întîmplările la mal. Aceleași sate, aceeași oameni, urcați în icoane prădate de culori. Din Pillat acela al cuhniilor, al nuanțelor dospind unele-n altele și-al aromelor
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
lor de origine. Aceste acțiuni sunt facilitate de era computerului, care rezolvă situația și fără tradiționalele Întâlniri „fața către fața”. (Deși, să recunoaștem, acestea sunt cele mai atrăgătoare). Principală e creșterea vizibilității noastre ca organizație și, prin aceste conexiuni, mărirea zestrei noastre culturale. Și, nu În ultimul rând, mai multe legături directe cu ai noștri potențiali cititori, adică cei din comunitățile noastre. Montreal-ul este favorizat, pentru că românii de aici au mai multe posibilități ca să aibă În mâna carte românească, mai ales
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
dezvoltat aici, o adevărată arhitectură populară a lemnului regăsit în sistemul de construcții folosit pe Valea Bistriței, zona Românului, Humulesti sau Bargauani. În muzeu, putem admira obiecte din mobilier masiv (patul, masa, laița), sobă, bogatele țesături din lână, lada de zestre, costumul popular românesc la portul femeiesc dar și la cel bărbătesc. Ocupațiile de bază a oamenilor din acestă zona au fost creșterea animalelor, agricultură și prelucrarea lemnului. Până la sfârșitul secolului XIX, principalul mijloc de transport pentru lemn, produse dar și
Muzeul de Etnografie [Corola-blog/BlogPost/96626_a_97918]
-
zona etnografica Humor. Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiției, muzeul a fost obligat să se mute într-un alt spațiu, situat în centrul orașului, în imediata vecinătate a Primăriei, clădire ce face parte din zestrea imobiliară a orașului dar în care funcționase zeci de ani restaurantul Bucovina.
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
este simplă: cei care au plecat au fost tineri, oameni cu inițiativă, curajoși sau dintre cei care nu Își mai găseau rostul pe plaiurile natale, În timp ce, printre cei ce au rămas pe loc au fost cu siguranță și bătrânii, tăinuitorii zestrei de Înțelepciune, care știau rostul și taina fiecărui lucru. Limba este vie, ea trăiește, se modifică În timp, apar forme noi, care să răspundă noilor realități. Ulimele două secole au marcat o schimbare uriașă În vocabularul limbii române mai ales
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
ironii și linii de portret sarcastic, anunțând corozivul său Jurnal ; de asemenea, informații inedite despre Ioanichie Olteanu ( ni se vorbește de un volum de poezii al acestui scriitor, se dau și câteva sugestii în aflarea lui, volum care ar completa zestrea literară a celui care este cunoscut mai ales ca tălmăcitor al lui Esenin), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și alții. Istoria „Almanahului literar”, a „Stelei” clujene și, în general, viața literară clujeană în primul deceniu după al Doilea Război Mondial
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
în studiourile TVR, după cum îl descriu câțiva dintre colegii de platou. „Actorii sunt, în general, niște oameni adorabili, dispuși să renunțe la sine pentru a găzdui în ființa lor, temporar, alte personalități - PERSONAJELE. Aceste personaje se instalează cu dezinvoltură în zestrea cultural-temperamentală a actorului și-i parazitează momente bune de existență! În mod particular, actorii cu care am avut bucuria să conlucrez de această dată s-au dovedit a fi animați de o generozitate artistică absolut excepțională care i-a făcut
Sorin Șaguna, în "O noapte furtunoasă", vineri la TVR 2 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40266_a_41591]
-
așa) sau un interes pur filologic/ bibliografie obligatorie. Cu toate astea, decizia de a face să circule în mediul virtual ediții a căror vechime depășește durata de viață a hârtiei nu poate fi decât o inteligentă formă de conciliere între zestrea Renașterii engleze și obiceiurile de lectură ale contemporaneității. O secțiune de What’t next promite să ne țină la curent cu ce mai urmează să apară în varianta online. Francis Bacon, Hobbes cu Leviathanul, Spenser cu Fairie Queene își așteaptă
Cărți vechi în medii noi () [Corola-journal/Journalistic/4044_a_5369]
-
care poștașul mi le înmânează zâmbind nu întotdeauna lumina cade așa cum ar trebui nu întotdeauna coastele răzbat prin pielea albă semn că mâna ți-a fost mai ușoară fiindcă vreo ploaie te-a ținut în casă departe de bucata de zestre ce trebuie arată săpată însămânțată îngrășată plivită culeasă dar chiar și atunci scrisorile tale miros a pământ și a căcăreze de capră nu ți-am răspuns niciodată iar pâinea pe care ți-o aduce în fiecare zi poștașul nu are
Robert Șerban by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/10697_a_12022]
-
erau dezrobiți tătari, stabiliți demult prin aceste locuri, ăsta nu pot ști sigur, dar istoria locală confirmă numeroase așezări tătare în zona Giurgiului. Suferinda de epilepsie, fusese măritata mai dezavantajos, fără mult pământ, dar primise o salba de galbeni drept zestre, salba care i s-a furat în al doilea război mondial, aur rămas blestemat. S-a măritat cu Gheorghe a lui Roiu, si s-a mutat în casa înconjurată de stupi - de aici venea și porecla de Roiu - alături de băiatul
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
Eminescu S-a născut la 15 ianuarie 1850,la Botoșani fiind al șaptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe și Raluca Eminovici. Botezat la Biserică Uspenia, aflată aproape de casă natală, din centrul urbei. Azi dispărută, casa făcea parte din zestrea mamei. Tatăl Gheorghies avea rangul de căminar și muncise că vechil pe moșia din Dumbrăveni (spre Suceava). 1850-1856 Mihai își petrece copilăria la Botoșani și, desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
Autorului „Cât sărut poate primi pământul, între un cântec și altul? Exact atâta frumusețe cât primește sufletul la vederea unui cireș înflorit... de dor! Cu dor de Bucovina și de locurile natale, interpretul Vasile Cănănău a așezat în lada de zestre, cu mulți ani în urmă, cântece frumos țesute. Le-a înregistrat în studiourile Radio și TV și le-a interpretat pe scenele de concert, cu multă căldură în glas, cu sensibilitate și parcă întotdeauna cu dorința de-a ne convinge
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
ce am mai făcut școala asta? Eu am învățat o meserie căutată! Sunt cofetar-patiser, de ce să nu merg la lucru? ― Ba nu, fată, meseria ta poate avea căutare și aici în sat. Deocamdată rămâi acasă! Avem de lucru, îți pregătim zestrea! Vine vremea măritișului, nu mai ești chiar foarte tânără, împlinești anul ăsta douăzeci de ani. ― Mamă, dar tu vorbești cum vorbea și mama ta acum cinzeci de ani! Lucrurile s-au mai schimbat! La oraș fetele se mărită la treizeci
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
ochii-mi privesc dincolo de tăcere și-ncerc să plămădesc o altă vară, dar ani mulți și-au luat la revedere. Nu îmi doresc nimic, din disperare, dar anii se tot țes ca-ntr-un război, chiar dacă vârsta-i fată fără zestre, nutresc speranța și-un drum în doi. Pe tâmple se-nfășoară vise virgine, dospite-n mâneca timpului flămând, dincolo de tristețea ce pleacă-vine, pilastrul-speranța ține-al meu gând. Privesc încrezătoare din barca vieții, uneori, valurile au clătinat-o nemilos și făr
PILASTRUL SPERANŢA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384807_a_386136]
-
vrut să fii niciodată căpitan ( șef adică), ci doar locotenent ( adică să servesc). Lasandu-mi de înțeles că numai în literatura aș fi putut fi, vreodată, chiar și o scurtă durată, șef... Cât am putut, am cheltuit, cu rost, averea, zestrea mea biologică... Și fiindcă veni vorba,... dați-mi voie să închin acest Premiu amintirii mamei mele, Ifigenia, care, spre sfârșitul vieții, le spunea cu mândrie celor din jur că născuse un scriitor. Adăugând, cu o inocentă, cu o ingenuitate, în
IN LOC DE PREPELEAC by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13742_a_15067]
-
ochii-mi privesc dincolo de tăcere și-ncerc să plămădesc o altă vară, dar ani mulți și-au luat la revedere. Nu îmi doresc nimic, din disperare, dar anii se tot țes ca-ntr-un război, chiar dacă vârsta-i fată fără zestre, nutresc speranța și-un drum în doi. Pe tâmple se-nfășoară vise virgine, dospite-n mâneca timpului flămând, dincolo de tristețea ce pleacă-vine, pilastrul-speranța ține-al meu gând. Privesc încrezătoare din barca vieții, uneori, valurile au clătinat-o nemilos și făr
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]