21,644 matches
-
an,prin suflet pustiit și nud Se stinge focul din gropan,speranța muta ,nu o mai aud. La mijloc,între două lumi stau veghe,cu brațele întinse, Să prind a inimii pereche,s-o înfior de doruri,necuprinse. Rugat-am zeii toți cu lacrimi,chemând în gând imagini, Să domolească a firii pătimi,și-n cartea vieții să-mi mai pună pagini. Căci s-au scurtat de astepare și visuri efemere. S-adie peste mine o boare ce,inca-i o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
un an,prin suflet pustiit și nudSe stinge focul din gropan,speranța muta ,nu o mai aud.La mijloc,între două lumi stau veghe,cu brațele întinse,Să prind a inimii pereche,s-o înfior de doruri,necuprinse.Rugat-am zeii toți cu lacrimi,chemând în gând imagini,Să domolească a firii pătimi,și-n cartea vieții să-mi mai pună pagini.Caci s-au scurtat de astepare și visuri efemere.S-adie peste mine o boare ce,inca-i o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
secolul de lupte răvășitDin traci s-a înălțat către zenitLuceafărul poporului român ținuturilor dacice stăpân.Plecarea lui în lumi necunoscuteA-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
din cupa plinăpelinul, dar și vin,iar de-am greșit vreodată,eu, oaia rătăcită,am regăsit lumina-ncuvântul tău blajin... XXIII. FEMEIA MUZĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Te-au zămislit din spuma mării Zei, să-ți fie tenul fin, catifelat, culoare roz din trandafir ți-au dat și te-au înmiresmat cu flori de tei. Ca de gazelă trup ți-au modelat să fie suplu și în șold ți-au pus mici unduiri din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
și desfac aripile cu gesturi tremurânde. În suflet ți-au sădit piersici în floare și-au cuibărit în ei un pitpalac ce cântă ne-ncetat, privind buimac cum din nimic știi să ... Citește mai mult Te-au zămislit din spuma mării Zei,să-ți fie tenul fin, catifelat,culoare roz din trandafir ți-au datși te-au înmiresmat cu flori de tei.Ca de gazelă trup ți-au modelatsă fie suplu și în șold ți-au pusmici unduiri din valul nesupus,la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
țara arimilor (www.ariminia.ro). Arimaspii se mai numeau și cacidari (Pliniu, IV. 19), probabil o transcriere a epitetului de căciulari, căci am văzut că ei purtau căciulile cu vârful întors așa cum întâlnim la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de aramaei/aramphaei nu reprezintă decât forma grecizată a numelui de arimi/arimani, la fel cum mai târziu au folosit forma de romaios/romaioi pentru romanus/romani (N. Densușianu, D.P., Vol.I, pag. 241). Umbrii atribuiau lui Joe/Jupiter, tatăl zeilor epitetul Arimunus, adică Joe al arimilor, la fel cum romanii mai târziu îl numeau Jupiter Ruminus iar capadocienii Zeus Dachie (Strabon, lib. XII. c. 2. 5). Dar și puternicul zeu al războiului Marte, despre care Flacus spunea că locuia pe
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Vol.I, pag. 241). Umbrii atribuiau lui Joe/Jupiter, tatăl zeilor epitetul Arimunus, adică Joe al arimilor, la fel cum romanii mai târziu îl numeau Jupiter Ruminus iar capadocienii Zeus Dachie (Strabon, lib. XII. c. 2. 5). Dar și puternicul zeu al războiului Marte, despre care Flacus spunea că locuia pe teritoriul geților (Argon. VI, v. 619), purta epitetul Arimanios (Plutarh, Themist. c. 26); sub numele Hirmin, Marte este amintit în cronica medievală din Witechind (Grimm, D. Myth. p. 327), iar
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și plânsetele, țipetele specifice plozilor, purtau în ele accentul poruncitor, arogant, dominator, al romanilor (dacă aceștia plângeau); ori, în loc de gângurelile fericite, - scandările stricaților, decadenților de Triburțiu et compania, - semnele împrăștiate prin Evropa de îndelungata filiație a lui Aeneas, fugarul, răsădind zeii troieni ca pe niște lăstari verzi încă mai întâi pe pământul penisulei italice, de unde energia Troiei nimicite avea să renască întinzându-se din nou îndărăt până la Eufrat, dincolo și de locul de origină... , pedepsit de sergentul Cioancă să execute culcări
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
vine, deoarece nu va fi primăvară în luna februarie în toată China. Aici, in Kunming este cu adevărat primăvară! Tradiția acestei sărbători își are originea încă din timpul dinastiei Shang (~1600 - 1200 îen), când se făceau sacrificii„de iarnă” pentru zei și pentru strămoși. Vacanța la care au dreptul chinezii de această sărbătoare, este de o săptămână pentru salariații din întreprinderile de stat, guvern etc. (când totul este închis, mai puțin piețele și unele magazine), dar cei care își permit, nu
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de vreo trei metri fiecare. Trestia de zahăr aduce noroc și promovarea în funcție în anul care vine. Tot pe poarta monumentală de la intrarea în curte (este chiar „monumentală”, iar zidul curții are cam trei metri înălțime!), încruntați, veghează doi zei - unul am înțeles că este Zeul porților (un Janus al chinezilor), iar altul, al belșugului. Apoi, s-a aprovizionat cu petarde din belșug, pentru a face mult zgomot care va îndepărta duhurile rele. In magazine există o gamă largă de
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de zahăr aduce noroc și promovarea în funcție în anul care vine. Tot pe poarta monumentală de la intrarea în curte (este chiar „monumentală”, iar zidul curții are cam trei metri înălțime!), încruntați, veghează doi zei - unul am înțeles că este Zeul porților (un Janus al chinezilor), iar altul, al belșugului. Apoi, s-a aprovizionat cu petarde din belșug, pentru a face mult zgomot care va îndepărta duhurile rele. In magazine există o gamă largă de petarde și artificii, fiecare poate cumpăra
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
pe Nero. O serie de delatori erau cunoscuți, dar nu toți. în această situație se decide conceperea "unei formule de jurământ prin care rând pe rând cu toții, începând cu magistrații, pe măsură ce li se cerea părerea îi luau drept martori pe zeii nemuritori că nu au făcut nimic din proprie voință care să pericliteze securitatea cuiva și că nu primiseră vreo răsplată sau vreo demnitate de pe urma nenorocirii unui cetățean; panica și schimbarea în fel și chip a formulei jurământului i-a trădat
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit lângă spirit. A fost ca niciodată!... Așa s-a născut Dunărea, botezată Istru la Începutul lumii, de Herodot din Halicarnas, „părintele istoriei”. Istrul va fi „zeul fluviilor”! Așa am spus și așa va rămânea cât va exista lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în băltoacă/ Narcis e pleșuv./ S-a-nșelat? A adormit?/ Era altul? N-a fost el?" (șovăielnic lângă mit). Faust se luptă din greu cu slăbiciunile ființei proprii: "Faust plăpând.// Faust în luptă cu firea/ lui însuși. O glumă" (Mistuite resturi de zeu). Odaia bardului e "aromată fantastic" de "mistuite resturi de zeu", profetul acestuia fiind comestibil într-un context canibalic-infernal: "Mâncam din profet și timpul se reîntorsese în timp,/ și te-ai făcut craterul cu scorburi ca un Hades?" (Solitarul obiect cosmic
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
N-a fost el?" (șovăielnic lângă mit). Faust se luptă din greu cu slăbiciunile ființei proprii: "Faust plăpând.// Faust în luptă cu firea/ lui însuși. O glumă" (Mistuite resturi de zeu). Odaia bardului e "aromată fantastic" de "mistuite resturi de zeu", profetul acestuia fiind comestibil într-un context canibalic-infernal: "Mâncam din profet și timpul se reîntorsese în timp,/ și te-ai făcut craterul cu scorburi ca un Hades?" (Solitarul obiect cosmic). Natura e și ea damnată, răsfrântă într-un pastel demonizat
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
O pasăre-mi da ocoluri în zbor). Poetul însuși regresează într-o nebulozitate solemnă, pe scară nu doar genealogică ci și biologică: "Mă-mbrac în tăcere ca-n ultima lege/ a neamului meu/ din cețuri/ va veni seara și-un zeu/ n-am fost fiică de rege/ eram scarabeu/ în pădurea cu jețuri/ de stafii și-arome" (Mă-mbrac în tăcere ca-n ultima lege). Și nu în ultimul rând se înscrie sarcasmul istoricește determinat, stigmatizând oroarea totalitară, în cuprinsul căreia
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
plictisitori, paradoxurile pe care le plăsmuiesc sînt de-a dreptul ininteligibile; nu, ci pentru simplul motiv că vor să atribuie realității o structură ce nu aparține decît minții umane. Filosofii personifică realitatea, transformînd-o în niște esențe abstracte ce țin locul zeilor din mitologie. Vorba aceasta pare banală deoarece a fost repetată de nenumărate ori de la August Comte încoace. Drama e că vorba aceasta banală e adevărată. Filosofii parcă suferă de mania clăbucilor suflați în aer cu intenția de a dovedi că
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
mintea la cap!) 3. În condițiile recirculării, dacă a mai rămas ceva din mine, omul căzut din dumnezeire? Mda! Greu de răspuns, mai ales la ultima întrebare și mai ales când ,,oglinda retrovizoare a unui eu” (ca să amintim de AMURGUL ZEILOR... OLOGRAFI - Marian Barbu, Ed. SITECH, Craiova, 2011), versativ, mai tot timpul, îmi refuză imaginea. Greu de raspuns și câtă vreme omenirea ar numără vreo 6,5 miliarde, însă în ea, Oamenii mai rar. Pe alocuri, chiar neam! Adică, de niciun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eu nu am putut s-o știu Când formă-am dat Ființei.” Înțelegem, prin versurile lui George Popa, ca și Creatorul, la rândul Său, are puteri controlate. De cine? Aici plutește încă misterul. „Mai sus de cer, mai sus de zei Misterul e esența. Acesta-i cel dintâi temei Ce-ntrece transcendență”. Da, continuarea propusă de autorul nostru, aici în ipostaza de Hyperion, se demonstrează a fi un exercitiu liric contemplativ, tulburător, autoevaluator. Spiritul eminescian a ales, în cele din urmă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ghennai-Madras, așezat pe coasta Golfului Bengal, cel mai mare port de pe coasta de Est și capitala Statului Tamil-Nadu ajungem în orășelul pescăresc Mahabalipuram, care între secolele al IV-lea și al IX-lea, aici a fost un mare centru religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și al IX-lea, aici a fost un mare centru religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate în stâncă și împodobite cu scene din istoria faptelor lor legendare. Acestea sunt cunoscute sub numele de “Templele de la MAHABALIPURAM”, la care și astăzi mai vin pelerini să se roage
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]