1,442 matches
-
și ea, s-a întâmplat să-i fie în drum și cum, săraca, nu se mai ținea pe picioare, s-a lăsat să cadă din întâmplare chiar pe găină. -Am prins-o mi-a strigat fericită, uitând și de genunchii zgâriați sub pantaloni și de loviturile din coate. -Ține-o srâns! i-am spus speriată, că nu ne gândisem și la posibilitatea că trebuie să o prindem. -Nu pot! mi-a spus sugrumată de emoție și frică din cauza agitației de sub ea. -Lasă-te
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
acului, dar nu am avut răbdarea să termin lucrul acela vreodată”. Una din primele creații ale sale este cea care a avut ca subiect un mânz bolnav pe care veterinarul îl doftoricea și-l cosea la coastă, după ce acesta se zgâriase într-un cui. Bineînțeles că nimeni n-a luat în seamă poezia aceea tristă și nu a avut cine să i-o transcrie, așa cum mama lui Nini, pe când fierbea bulionul în cazanul de aramă, i-a transcris poezia “Într-o
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Autorului Noaptea desface somnul în mozaic Când tăcerea pătrunde în cuvântul agățat de codru noaptea desface somnul în mozaic când mătasea apei înghite luna secrete albastre aleargă în nervurile frunzelor transpare ea din poveste în voaluri curgătoare cu sfârcuri care zgârie pânzele de vânt apa se răsfiră pe pietre îți spală pașii cu ochii scufundați te uiți deja spre interior când vocea codrului sculptează harpa de noapte ai vrea să zăbovești pe pietrele alunecoase ascuțite sau rotunde stropite de culori asculți
NOAPTEA DESFACE SOMNUL ÎN MOZAIC de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357416_a_358745]
-
abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpăstii căprui, să te vezi în orice, să nu spui nimănui câtă liniște e, cât a fost, ce-a rămas din țărâna de ieri a bătăii de ceas, Să te zgârii de munți, să te- mpiedici de brazi, nici putere să zbori și nici unde să cazi. Cum orasul, și el, e doar frunză sub pas, să n-ai vreme să-ți iei nici măcar bun- rămas Să adormi lânga ea, prin
NU E TOAMNĂ, EȘTI TU de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357795_a_359124]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > POATE CĂ MERIT Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Poate că merit un pic de iubire Să-mi zgârie sufletul cu unghiile-i lungi Să-mi rupă din inimă o amintire Și-apoi să mă țeasă în rugi... Poate că merit un pic de speranță Să-mi volbure gândul și frica de nou Să-mi mistuie focul de viață
POATE CĂ MERIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358304_a_359633]
-
rămăsese cu mașina în pană vreo douăzeci de episoade incredibil de palpitante, pentru că la fiecare episod mai ieșea un adevăr la iveală referitor la autoturism, pentru că nici bujiile nu erau afumate, nici bobinele nu aveau întreruperi, nici parbrizul nu era zgîriat și, totuși, dacă mașina nu pornea și zăcea ca vaca în mijlocul drumului și o blestemau șoferii, iar ea dădea indiferentă din coadă, de vină era lipsa aceea acută de benzină, care s-a lămurit abia în ultimul episod, dar era
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
2012. Noaptea desface somnul în mozaic Când tăcerea pătrunde în cuvântul agățat de codru noaptea desface somnul în mozaic când matasea apei înghite luna secrete albastre aleargă în nervurile frunzelor transpare ea din poveste în voaluri curgătoare cu sfârcuri care zgârie pânzele de vânt apă se răsfira pe pietre îți spală pașii cu ochii scufundați te uiți deja spre interior când vocea codrului sculptează harpa de noapte ai vrea sa zăbovești pe pietrele alunecoase ascuțite sau rotunde stropite de culori asculți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
chiar și Muma Pădurii. Pot să-mi imaginez orice. Doar închipuirea e gratuită. Stau așa mult și bine, mă încarc de ozon, mă golesc de sine. Ce binefacere. Am uitat de toate ofensele. Doar manelele unui grup de tineri, îmi zgârie auzul, scoțându-mă din atmosferă. Aceasta e jertfa, pentru că nimic nu e perfect. Trebuie plătit cu ceva. Și noi, plătim cu exasperarea provocată de o muzică deșucheată, de două parale, care ne agresează urechile. S-au speriat și păsările și
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
de fiecare scenă de teatru simplă, voi lăsa porumbeii să se joace nestingheriți într-o albă fâlfâire, voi pirograva ochi senini pe munți sculptați cu dor... - Dar cine ești tu, cocor albastru? Un vânt sălbatic șterse ultimele mele poeme. Le zgâriase cu vreascuri uscate, apoi presărase multă sare și le unsese cu mir. Era un fel de încercare a zădărniciei trimisă forțat la culcare. - Sunt veșmântul ancorat de patima cu care ai adunat la pieptul tău revărsarea culorilor, într-un pustiu
DESEN CU STELE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357681_a_359010]
-
a sprijinit cu palma de tocul din lemn. Privirea-i era tulbure. Ca prin ceață a văzut mogâldeața ivită lângă elefant: -Uite cu cine te-ai înhăitat! O parașută beată! -Auuu rulează Planeta Maimuțelor. Dă potențiometrul mai încet, cucoană! Mă zgârie țignalu' la urechi. -Cui îi zici tu, așa, nefericito? -Coană soacră mută-ți hoitul, că n-am direcție. Frâna nu funcționează. Elefantul a tras-o zmucit de braț izbind-o de perete. -Să-mi spui pe unde ai umblat, că îți
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului M-am cățărat pe-o scară a minții până la Dumnezeu, și l-am rugat: Dă Doamne ploaie peste răsădurile tale, pentru ca să le crească mintea și simțirea, căci unii sau uscat atât de tare, că ne zgârie până și privirea, când ne uităm la ei. Dă Doamne, ca unii să nu mai poată număra crescător, căci au adunat atât de multe numere, că au ajuns să se încurce în ele, iar norodul caută în glod amărăciunea. Dă
SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358591_a_359920]
-
respect al bunelor moravuri, bună-cuviință; pudoare.Ca atare, omul decent respectă regulile de bună purtare, conveniențele și morala.Un om cu un suflet sensibil este imun la vulgaritate, fiindcă vulgaritatea jignește, umilește. Vulgar este omul neșlefuit, precum o piatra care zgârie, rănește, fiindcă este colțuroasă. Nu avem cum să cerem tuturor să se încadreze în niște norme sau linii trasate de societate, deoarece există printre noi unii care vor să iasă din tipare, să epateze într-un fel, fie din cauza unui
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
Coapsele ei se strânseră în delirul pasiunii, toți mușchii i se încordau și se relaxau succesiv, în timp ce o fremătare interioară din ce în ce mai puternică o făcu, să își piardă cu totul mințile. Îi strânse cu mișcări brutale brațele, iar mai apoi îi zgârie spatele, dar profesorul nu simțea nimic din toate acestea, privind, anesteziat și exaltat, corpul tânăr pe care-l avea drept obiect de studiu. Uitase de pasiunea sa pentru matematică. Acum avea o altă pasiune și se așeză sârguincios s-o
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
2013 Toate Articolele Autorului Vântul porni să sufle din senin. Ursache urcă dealul, urmărind mașinile care se îndepărtau. Poteca șerpuia prin desișul de aluni, forfecându-i pașii. Se ținea cu mâna dreaptă de brusturii crescuți în voie, lăsând bățul să zgârie pământul, și urca. Ajunse pe zare. Obosit, se așeză pe iarbă. Trebuia să mai străbată încă două dealuri și o pădurice de ulmi până la casa lui dintre ruine. Deodată tresări. Își puse mâna streașină la ochi și privi spre înălțimi
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
nu mai au de mult puterea de convingere. Tehnica este la un apogeu care duce la declinul artelor frumoase. Chiar putem trăi fără natură, fără Divinitate ca arbitru, fără frumos? Azi un diamant, o pietricică cu mare duritate ce poate zgâria chiar sticla dar atât, devine centrul intereselor omenirii. Reclama ne face să mâncăm iahturi și tancuri în loc de mămăligă. La ce folos? Doar ca unii, putrezi de bogați strângă multe milioane așa, să aibă. Să le fie țărâna ușoară cu acest
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
KATIA ȘI VISUL Katia visează. Și plânge în somn. Și geme, se încordează, strânge pumnii. Scâncește. Apoi plânge din nou, cu disperarea celui care a pierdut ceva esențial și nu mai are pentru ce trăi. Parcă mușcă pământul și-l zgârie cu unghiile. Multă durere a strâns în ea această femeie. Katia-și visează fiul. Nu pentru prima dată. Fiul ei este mort de unsprezece ani. A fost grafician și pictor. Și avea doar 26 de ani. Dar ea tot îl mai
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
al făgăduinței. Alții... reversul din oglindă. A existat dintotdeauna un război între bine și rău. Ai militat pentru un tărâm magic. Noi trebuie să readucem basmele în realitate. Nici o apă sau ocean, nu pot curăța mizeria și mârșăvia celor care zgârie obrazul meu, al tău sau al celor care iubesc adevărul. Noi reprezentăm lumea. "Ei" opusul vieții. Rămânem neclintiți in arhivele vremurilor. Pilonii de rezistență ai luminii si armoniei ... Camelia Constantin 2012 Referință Bibliografică: Un punct în infinit... / Camelia Constantin : Confluențe
UN PUNCT ÎN INFINIT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360454_a_361783]
-
trece pe curat Că seamănă când turn cu turn se leagă, C-un jucător de bacara, ruinat Dacă-l vedeți trecând pe-aproape Cu cearcănele timpului pe chip Închideți ochii. Vuietul de ape L-ascunde-ntr-o clepsidră cu nisip Dar lumea trece zgâriind pereții Și spărgând oglinzi venețiene Așa-s făcute valurile vieții Cu paraziți și unde herțiene Și-asistă umilit la sacrilegiu Și nu-și mai pune nici o întrebare Zadarnic s-a născut c-un privilegiu Că are aripi, neputând să zboare
FRUMOSUL CASTEL de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360468_a_361797]
-
stănga, pe iarbă, la maerginea fâșiei curățate de vegetație și acoperită parțial cu pietriș, care avea să devină în curând o importantă ... VII. CERCELUL, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012. Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârțâitul ei prelung, păși în curte, după care o închise cu același zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, își amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-și reamintescă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
după opt seara, iar în mijlocul lui octombrie, la ora respectivă este deja întuneric. Astăzi însă e sâmbătă - zi scurtă de lucru - iar el nădăjduiește că , printre multele treburi de bărbat, pe care le ... Citește mai mult Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârțâitul ei prelung, păși în curte, după care o închise cu același zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, își amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-și reamintescă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > CERCELUL Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârțâitul ei prelung, păși în curte, după care o închise cu același zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, își amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-și reamintescă la
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
nenumăratele astfel de incidente. De când coborâse din autobuzul cu care se-ntorcea seară de seară din oraș, o ține tot așa, fără a slăbi ritmul și tot are impresia că bate pasul pe loc. Drumul e aproape pustiu. Lătrături răzlețe, zgârie când și când, liniștea serii. Tot drumul, nu făcu altceva decât să-ncerce a-și imagineze reacția bătrânei, la vederea bucății de metal. În mintea sa se nasc și se derulează cu repeziciune, o mulțime de scenarii posibile, printre care
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
întinsă o blană de urs argăsita,de un negru lucios ,cu ghiarele îndreptate spre șemineu. -Te simți mai bine?întreba băiatul,servind la rându-i o cană cu ceai. -Da,mulțumesc pentru că mi-ai bandajat rana.Probabil că m-am zgâriat de o piatră atunci când am cazut.Dar tu m-ai salvat.Si ,presupun că eroul meu are un nume... -Da,rase băiatul,îmi cer scuze,am uitat să mă prezint.Stii,aici nu prea am parte de musafiri,așa că...Mă
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
ce țâșneau din vasul unei muze ușor aplecata.Vazand în spatele fântânii o tufa de trandafiri albi,se gândi să rupă unul pentru a-l păstra restul serii lângă ea și pentru a-i simții prospețimea în răcoarea nopții,însă se zgârie pe mâna și renunță în cele din urmă,să-l mai i-a,gândind amuzata,ca ,probabil,John e supărat pe ea fiindcă nu a fost o companie prea bună,iar trandafirii lui s-au razbunat.Insa,nu voia să
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
pentru copiii lor... Și a lacrimilor pe volan, și a pistolului la tâmplă, și a cuțitului sprijinit în ceafă, și a Mondialului de fotbal ‘94, și a ziarului de limbă română scos la nici șase luni de la debarcarea mea între Zgârie nori!... Și a studiilor inegalabile la Academia Vieții... A defini America e ca și cum ai încerca să scrii un roman, o piesă de teatru, să faci un film, care nu ar fi decât o Prefața sentimentală. Pentru că, în fapt, America nu
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]