814 matches
-
duios cu romanțe și melodii de dor. Atunci, vioara lui plângea cu note picurate în suspinuri, se tânguia la atingerea ușoară cu arcușul. Cu note înalte sau abia șoptite, arzătoare, făcea declarații de iubire, pentru ca apoi, să zvâcnească prin note zglobii, șugubețe, în arabescuri jucăușe. Și ce voce minunată avea!.. Cum ducea el arcușul pe corzile viorii! După cum erau cuvintele cântecului, arcușul aluneca lin pe corzi, ca o dulce mângâiere și vioara îi răspundea alintându-se drăgălaș. Apoi, la o zvâcnire
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
sârbe amețitoare. Cânta din vioară ca un adevărat virtuoz. Cu damigeana de vin lângă el, pui fripți pe masă și brațele femeii îndrăgostite încolăcite pe gâtul lui, Călin zbura cu vioara prin raiul melodiilor. Vioara lui, îndrăgostită și ea, hoinărea zglobie pe culmi sonore, pătimașe, împreună cu fericitul Călin. Dar acele ore de intensă trăire îl secătuiau de energie pe focosul artist. Atunci, Călin se refăcea din nou la horele duminicale sau la nunți. Biata femeie nu înțelegea că focul lui Călin
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
visteria ei, Tot ce-i dulce și ușor amărui. Îmi deschid brațele Cu ele cuprind orice frunză, Care cade în delir. În treacăt i-am întins mâna toamnei, Iar ea mi-a sărutat ușor și caldă, Tâmpla plină de visuri zglobii. Citește mai mult M-am golit de tot de întrebări,De răspunsurile toate vopsite în culori.Plec grăbita pe străzile vieții mele.Surad timid timpului pe care il tiu de brat.Admir cu nesaț frunzele despletite ale copacilor,Sunt o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
din visteria ei,Tot ce-i dulce și ușor amărui.Îmi deschid brațeleCu ele cuprind orice frunză,Care cade în delir.În treacăt i-am întins mâna toamnei,Iar ea mi-a sărutat ușor și caldă,Tâmpla plină de visuri zglobii.... XVI. REVELAȚIE, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015. Azi deschid larg ușa sufletului. E nevoie de lumină și descătușare, E nevoie de speranțe și boabe de roua, E nevoie de mine. Azi vreau să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
se adresă părinților: - Aveți grijă, că nu-i a bună cu el. Ăsta trăiește în lumi diferite ... Din pat se ridică și celălalt copil frecându-se nedumerit la ochi. - Tu ce faci, Mirciulică? - Mulțumesc, bine, domnule Conte! - și-i sări zglobiu în brațe. - El este din neamul vostru. Când va mai crește, îl iau pe Vlad cu mine să-l mai cizelez. Aici ați putea avea necazuri cu el... Contele îi sărută pe frunte, îi sfătui să fie cuminți, apoi se
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
dată se simți alt om! Inima i se domoli, putând acum să-și audă propriile gânduri, mai toate năucind în jurul aceleiași întrebări: unde se afla?! Unde să te afli decât în lumea mea?! i se vârî în urechi o voce zglobie de fetiță. Deschise ochii. În față îl țintuia îndrăzneață o făptură. Era o mogâldeață îmbrăcată ba în roșu cu buline albe, ba în albastru dungat cu galben pal și roz aprins. Și-i zâmbea toată din mijlocul potecii. Creatura era
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
ochii închiși, împreună mâinile a rugăciune, ocrotind parcă întrebarea ce-i zvâcnea în tâmplă: Dacă mai pot să fac ceva cu ziua taaaa...? Cu viața taaaa...? lungi Baba curioasă vorbele. După un timp de tăcere chinuitoare, izbucni într-un râs zglobiu: Bineînțeles, ai mare noroc! Ai picat la țanc! În primele 9 zile ale lui Martie, în zilele Babei, am voie să mă joc cu soarele, vântul, ploaia, zăpada, cu viața și moartea oamenilor... Cine-i curajos ca tine ajunge să
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
două fete vesele / zău că-mi vine să las baltă / toate interesele. Nu știu dacă Topârceanu a avut sau nu interese în Sibiu prin anii 20. Rămâne doar metafora. Nu două ci trei fete vesele încă crude după ureche, saltă zglobiu pe străzile Sibiului. Două săsoaice din satele învecinate în frumoasa ținută de sărbătoare care atingea vârful pantofului însoțite de o țanțoșe bucureșteancă, evoluata verișoară, cu păr breton și rochiță trei sferturi. Parcaseră docarul care le-a adus în piața mare
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare și-a mai pus îndărătnicia cârceilor volburii, și tremurul firelor de iarbă, și mlădierea trestiei, și farmecul florii de lotus, și privirea blândă a căprioarei, și îneverșunarea cu care se apără albina, și bucuria zglobie a razelor de soare, și plânsul norilor, și nestatornicia vântului, și sfiiciunea iepurelui, și înfumurarea păunului, și moliciunea pufului de papagal, și duritatea diamantului, și dulceața mierii, și cruzimea tigrului, și căldura focului, și răceala zăpezii, și vorbirea gaiței, și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
vecie Slavă Ție, Mărite Dumnezeu! Creatorul: 106 -Tu trebuie să știi că sunt chemat În depărtările întunecate, neîncetat Dar ca chemarea ta de taină-n duh Imnuri de slavă, ca în altarul tău n-ascult. 107 Slăvit să fii! apele zglobii îmi glăsuiesc Slăvit să fii! îmi cântă păsările împărătesc, Slăvit să fii! zic dobitoacele prin behăit Slăvit să fii, Înveșnicitule, de neajuns iubit! Terra: 108 -Dar și tăcerea e o dovadă de iubire Tot ce mișcă-n mări, oceane, muți
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
cu păduri udate de râuri, lacuri și izvoare limpezi, cristaline, la poalele unor munți, în gura unei văi frumoase ca un colț de rai, pe unde își rostogolea în susur undele de pe un pat de prundiș un râuleț șăgalnic și zglobiu, zărește nu departe, un castel de cristal strălucitor ca din povești, ce-și înălța semeț turnurile mărețe și strălucitoare în razele dulci ale soarelui de primăvară.(...) Era castelul unde trăia Ileana Cosânzeana, fiica bătrânului Prier.(...) Irinel se căsători cu Ileana
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
cu mulți ani în urmă. Un general de divizie ajunge prin ciudate împrejurări să îndeplinească funcția de educatoare la o mare grădiniță. I se dau 20 copii pe care urma să-i „educe”. I-au trebuit trei zile să transforme zglobii copii în „ostași” disciplinați, Consecința: la un incendiu al clădirii, în vecinătatea imediată a clasei lor, copii nu au luat-o razna în flăcări ci, după ce au pus în ordine jucăriile, au pornit în marș militar după „educatoarea” lor. Spre
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
suferinței, cer spuzit în clar de lună, câmpia de mătase, paleta de culori, petalele de flori, stea nemuritoare, câmpul plin de flori, revărsarea dimineții, firul vieții, voal de neguri, firavele petale, dulcea adormire, clipe efemere, dulcea liniște a nopții, dans zglobiu, dansul apei de izvor, dulci cuvinte, surâsul cald, ( de mai multe ori folosit); blândă privire, ruginiu de toamnă, sufletu-mi pustiu; a stelelor sclipire, dansul elegant al fulgilor zglobii, voal de nea, cerul necuprins, natura prinde viață; vântul cald adie
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
firavele petale, dulcea adormire, clipe efemere, dulcea liniște a nopții, dans zglobiu, dansul apei de izvor, dulci cuvinte, surâsul cald, ( de mai multe ori folosit); blândă privire, ruginiu de toamnă, sufletu-mi pustiu; a stelelor sclipire, dansul elegant al fulgilor zglobii, voal de nea, cerul necuprins, natura prinde viață; vântul cald adie, lacrima fierbinte, ocean de vise, lacrima din suflet; gândul călător, în suflet este sărbătoare; ș.a. ca și licențe poetice întâmplătoare: ex. „citite din a vieții slove” (Dor). Unele sintagme
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
simți nemărginirea aproape, câteodată / S-atingi și fericirea, poate demult uitată, // Să fii un fulg de nea ce liber în plutire, / Fiorul vrea să-l dea prin blânda lui topire. / Să numeri stropii de ploaie ce în palmă, / Îți strălucesc zglobii în asfințit de toamnă...// Și în privirea ta frumosul să-ți zâmbească, / Doar...soarele și norul, au vrut să te primească! / Să încununeze fruntea-ți curată și senină, / Cu raze, cu căldură și cu a lor Lumină...” Autoarea de față
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
înțelege că cei care-și căptușiseră buzunarele cu ce apucaseră, dansau cu târșală, mai mult pe loc, de teamă să nu fie descoperiți și odată cu bunurile furate, să nu-și lase acolo și capetele. Cel care se simțea curat, dansa zglobiu ca o sfârlează, ca un titirez. El se simțea liber ca pasărea cerului. El nu era legat de niciuna din ispitele cărora le căzuseră pradă, toți ceilalți dinaintea lui. Se înțelege că fericit este acela care nu-și leagă inima
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
mea. Cu munți de brazi și apele ce curg cu păduri ratacite-n amurg, cu oameni frumoși, cu oșteni ce nu sunt dar mereu sunt în gând. Pașuni întinse de iarbă și câmpii cu oameni ce-s harnici și copii zglobii. Aceasta este țara mea. Cu bune și rele, de dor și de nea, de albastru, de nor, și de stea. Obosită, dar cântată de poeți lăudată și prădată de Gepizi și de Geți, și câți migratori au trecut,dar nu
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
în rochița albă cu dantelă la poale, care atingea cu mare grijă juponul scrobit prea tare de mama. Avea în creștet pamponul mare, tot alb, la fel de bine călcat și, ca un fluture vioi se legăna în pasul ei săltăreț și zglobiu, mai să-și ia zborul. Strângea la piept o carte. Și în vis și în fotografie strângea în pumnul mâinii drepte cinci lei dăruiți de tata, pentru premiul primit la serbarea sfârșitului de an. Mergea grăbită la librărie, toți au
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
aveau o bucurie mai deosebită pe fețele lor și se grăbeau spre case, mă gândeam că acolo îi așteaptă o soție împreună cu copii lor pentru a cina și a se bucura la sfârșitul acelei zile împreună. De asemenea urmăream copii zglobii ce alergau și se jucau prin acel cartier, și adolescenții cutezători ce începeau să descopere viața. Din locul unde eu locuiam străbătând acele străzi cam după douăzeci și cinci de minute de mers ieșeam afară din oraș, unde pe partea stângă se
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
de dor. Cu tine-aș merge fără teamă Pe un sălbatic contrasens, N-aș lua pericolele-n seamă, Iubirea ta mi-a dat un sens! Te vreau ca dulce simfonie, A unei veri ce n-a venit! În primăvara mea zglobie, Ești tot mereu binevenit! Referință Bibliografică: Te vreau... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TE VREAU... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377955_a_379284]
-
primăvară. De ce mi-e dor, aș vrea să știu Când vrăbii dorm seara târziu, Mi-e dor de anii ce-au trecut De-o vorbă bună, de-un sărut... De ce mi-e dor, acum eu știu De râsul vesel și zglobiu Zburdând prin lanu”-nsângerat, Al fetelor de măritat! Să îți mai spun, de ce mi-e dor Mi-e dor de susur de izvor, De apă rece, cristalină Fiori mă trec, dor îmi alină... Referință Bibliografică: De ce mi-e dor / Cornelia
DE CE MI-E DOR de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375842_a_377171]
-
trandafirii” E ziua mea ! Patru ani am împlinit, Si cît sunt de fericit ! Casa-i plină de copii, Ce-au venit ca să-mi ureze Un an plin de bucurii, Și-a mea zi să o serbeze ! Toți sunt veseli și zglobii, Daruri multe, jucării Ei cu drag mi-au dăruit, Si sunt tare fericit ! Florile au înflorit, Pasarele-mi canta-n geam, Patru ani am împlinit, Viata-ntreaga-n fat-o am ! O floare în dar Astăzi la serbare, Mama eu
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
Ce știu, Știu o floare, Știu un spin, Știu o frunză Un suspin! Știu o rază, Știu un vis, Știu un plinset, Un surâs ! Nu te teme, Petrișor ! Petrișor are-n cutie, O frumoasă jucărie, Un peștișor auriu, Nebunatec și zglobiu, Acum sade bosumflat, Amărât și supărat Ca-ntr-o albie cu apă, O băită vrând să-i facă. Peștișorul a scăpat. Nu te teme Petrișor, Nu se-nneac-un peștișor! Pentru bunici, Când te superi pe bunici, Maica-ti vine să le
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
Negrea , publicat în Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017. Dacă vei vrea, voi împleti Din pastelate rânduri Cămașă albă și eșarfe purpurii, Să le-mbracam în noaptea dintre gânduri... Dacă vei vrea, voi dezlegă Izvoarele tăcerii Și-n vers zglobiu voi îmbracă Cuvintele ce cad din nesfârșirea vremii... Dacă vei vrea, voi răsfoi Privirile-ți senine, Să regăsesc reflexii albaștrii, Strivite-n albă noapte printre mătasuri fine... Dacă vei vrea, voi căuta Prin inserări ce curg Petala unui zâmbet dăruit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]