4,648 matches
-
Autorului Întinde-mi Doamne mâna, pot să sar peste genunea care-mi stă în față, chiar dacă-n jurul meu e-atâta ceață și munți de îndoială-n spate car. Fă-ți mâna punte și din nou mă-nvață cum să zidesc în dragoste altar, să nu-mi mai curgă-ntruna în zadar și spre niciunde pârâiașul viață. Știu unde ești și totuși nu cutez să îmi înalț spre slava Ta privirea când Tu îmi spui zâmbind să Te urmez. Eu nu
RUGĂ DE SEARĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382555_a_383884]
-
inegalabil și cu strălucitor succes interpreta Mihaela Mihai. Cu această melodie, orizontul muzical al muzicii ușoare românești este cucerit definitiv de către tânărul artist Horia Muculescu. Anii s-au adunat în urma muzicianului și odată cu ei, marile bucurii ale muzicii, care au zidit perete între satisfacții și multele întristări și loviri de la destin. Muzica l-a urcat și l-a menținut la coroana patrimoniului artistic românesc, muzica i-a dăruit flacără și spirit conștiinței, muzica i-a îmbălsămat inima, i-a adus gloria
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TIMPUL SE ZIDEȘTE-N NOI Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Timpul trece, timpul vine, timpul se ascunde-n noi Ore multe, adormite ca miresele-mbătate Fără spaimă sau emoții, fără veste despre noi Timpul
TIMPUL SE ZIDEȘTE-N NOI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382648_a_383977]
-
prefăcute-n scrum Și manipulați de vremuri, nu știm ce e îndurarea Timpul trece, timpul vine, timpul vindecă dureri Face loc la alte chipuri, altor doruri sau nevoi Altor zile însorite, altor triste înserări Timpul trece, timpul pleacă, timpul se zidește-n noi Referință Bibliografică: Timpul se zidește-n noi / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Florescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TIMPUL SE ZIDEȘTE-N NOI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382648_a_383977]
-
nu știm ce e îndurarea Timpul trece, timpul vine, timpul vindecă dureri Face loc la alte chipuri, altor doruri sau nevoi Altor zile însorite, altor triste înserări Timpul trece, timpul pleacă, timpul se zidește-n noi Referință Bibliografică: Timpul se zidește-n noi / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Florescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TIMPUL SE ZIDEȘTE-N NOI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382648_a_383977]
-
-i laude, chiar, în fața lumii că au ajuns oameni mari și nu (mai)au timp (p282)...” de părinții sau bunicii lor. Iată poziția autoarei nu numai în poezia apreciată și lăudată de poetul Horia Zilieru care în cuvântul său a zidit, pentru a câta oară de când îl ascult, imn de slavă nu doar poeziei în general și celei scrise de Olguța Trifan, ci și țăranului român, nu numai de la Pădureni, care sfințește perenitatea, drumul de mâine al României, de Mihai Batog
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
în numele libertății câștigate, să lase de pe umerii lor povară trecând-o pe umerii lui Dumnezeu, singurul responsabil de acum de cele ce se întâmplă prin lume! Mulți poeți au așteptat limpezirea apelor și sub povară trudei cu care și-au zidit în liniște, prin timp, cuvantul, au reușit să debuteze editorial, mai bine mai târziu decât niciodată. Cred că Dumitru Cristănuș (născut în 1952) deține, fără certificat de atestare, un record al vârstei debutului editorial. “Sufletul meu e un deținut de
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
va mirați/ scormonesc câteodată eternitatea/ după ciudate ceasornice”. “Câteva considerații lirice”, așa își definește poetul această colecție valoroasă de versuri.” O antologie a singurătății” este definiția criticului care prefațează volumul. Eu i-aș spune elogiu adus liniștii din cuvântul care zidește și își caută poezia în singurătatea eului, întocmai cum lacrima de pe coperta cărții își caută ochiul din care s-a iscat: “pe țărmul liniștii/ că o noapte fur câte ceva/ din destinul singurătății și scriu”. Binomul lacrima - libertate devine motiv principal
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, ce suflete ai pus în noi Când cerurile s-au deschis? Lutul cel ars de vremuri și nevoi Ce a primit când l-ai atins? Ce-ai semănat când lumea ai zidit Și temelie Tu ai pus? Când toate ale noastre ai sfințit, Ce a rămas de nepătruns? Cum s-a-ntâmplat atunci când ai cioplit În lemnul crucii Tale sfânt, Când Tu ai pus aluatul la dospit, Ce n-a ieșit după
DE CE?! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383943_a_385272]
-
meditație. Și una din bucuriile lecturii este împărtășirea gândurilor legate de ea, dezbaterea asupra celor citite. În felul acesta mesajul și întregul conținut al unei cărți se îmbogățesc și iradiază de la autor spre public, devenind o entitate vie „cuvântul care zidește”. Lucrarea este organizată în trei capitole mari, cu o prefață intitulată sugestiv „Marian Malciu la a doua incursiune în căutarea libertății interioare”, aparținând profesoarei Gheorghița Durlan și o precuvântare a preotului protopop Pavel Postolachi, la fel de revelatoare în ceea ce privește semnificația profundă a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
mari, cu o prefață intitulată sugestiv „Marian Malciu la a doua incursiune în căutarea libertății interioare”, aparținând profesoarei Gheorghița Durlan și o precuvântare a preotului protopop Pavel Postolachi, la fel de revelatoare în ceea ce privește semnificația profundă a actului scrisului: „Pe aripile cuvântului care zidește”. Ambele „deschideri” ale cărții luminează caracterul aparte al lucrării, complexitatea și adâncimea ei spirituală. În „Capitolul I, Explicații introductive ori cuvântul autorului”, ne întâlnim cu povestitorul Marian Malciu care relatează la persoana I-a , cu sinceritatea profundă a spovedaniei, avatarurile
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
tine Frate Ca să-i cauți pe Martiri, ce-au Viața Veșnică prin moarte ! E vremea ca să ne Căim de ale noastre păcate Pe care să le răstignim, prin Pocăința, bune fapte ! O Casă a DOMNULUI vreau în Cinste să-I zidesc Și pe langă altele, niște Moaște-mi trebuiesc !" Iar el, fără băutură, în Post și multă Rugăciune Și în DUH și Adevăr, Cerului cu-Închinăciune : "-Mare este DUMNEZEUL ce ajută robilor Și cu Tărie întărește, sufletul Creștinilor !" I-au pus
SFANTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST LUCA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383980_a_385309]
-
din Cer, Apoi smoala cea topită, fu răcita de un Înger ! Cu sabia i-au tăiat capul...dar el nu s-a lepădat! 550 de păgâni, atuncea s-au Creștinat ! Aglaia trupul i-a primit cu multă evlavie Și a zidit Locaș cu Hramul : "Sfanțul Bonifatie !" Dând toate averile la săraci și la orfani, A trăit în Pocăința, inca 15 ani. Bonifatie, prin sânge și moarte Mucenicească Ajunse Slujitor în Ceruri, lângă Oastea Îngereasca ! Iar Aglaia-n lacrimi multe, o Pildă de
SFANTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST LUCA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383980_a_385309]
-
aștepți un semn să vii, Duhul Tău să ne dezgroape din betoanele pustii. Doamne, știu că e Cuvântul harul Spiritului Tău care a însuflețit pământul dându-i dragoste și rău. Știu că Tu adânc în mine ești lumina Învierii, că zidit în rău și bine dau un rost întemeierii. Duhul Tău să se pogoare peste lutul chinuit, dă-i puterea Ta să zboare iar, așa cum l-ai dorit. Doamne, vino printre noi, să te vezi în carnea noastră, oglindit în ochii
RUGÃCIUNE DE SEARÃ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384009_a_385338]
-
septembrie anul 1996, a fost admis la Facultatea de Litere și Teologie, specializarea Teologie - Istorie, din cadrul Universității „Ovidius" - Constanța, pe care a absolvit-o în anul 2000, susținând lucrarea de licență la catedra de Teologie Dogmatică Ortodoxă cu titlul: „Omul zidit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu". În perioada anilor 2000 - 2002, a urmat cursurile de Masterat, specializarea istorie veche-medievală, la Facultatea de Istorie din cadrul aceleiași Universități, pe care le-a absolvit în luna februarie anul 2002, cu lucrarea de dizertație
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și altele . Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă ,zidită din cioburi de olană spartă, lipite între ele cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, care apoi erau „drișcuite ” cu același amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
din fontă nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei, direct afară. În ea ne spălam pe ochi dimineața sau mama spăla vasele folosite. Aceasta era amplasată între găleata cu apă și dulăpiorul-firidă făcut în peretele zidit din chirpici. Tot în polatră era și o sobă metalică cu cuptor, unde pregătea mama mâncarea pe timp de iarnă, când nu se putea găti afară pe plita construită din același material ca și sobele oarbe din casă, cioburi de
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
în răcnet muzica, dar ceea ce cântă „Smokie” nu are nicio similitudine decât cu măiestria de a înălța notele muzicale atât de admirabil încât iau cu ele pe aripi spiritul, al cărui făgaș natural întocmai în înalt este! Aceasta profilează „Smokie”, zidind cu melodii rock, nemuritoare, cu un timbru aparte, aplomb, desfășurare, vitalitate... scara vivace, spirituală, armonizatoare a întregului cuprins, totalizatoare a ce mișcă și visează între șirurile de scaune și bolta sălii de spectacol. Muzica pe care o interpretează „Smokie” întemeiază
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
voiesc, pe acela îl săvârșesc. Iar, dacă fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci păcatul care locuiește în mine” (Romani 7: 19-20). Frumos este exprimat în „I Corinteni 10: 28”: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc”. Libertatea a fost dată creștinilor de către Împăratul Constantin cel Mare (280-337), prin faptul că a oprit prin lege persecuțiile și în acest mod a fost posibilă răspândirea creștinismului, înflorirea artei și a culturii creștine, au fost realizate nemuritoare opere de-
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
în realizarea acestei cărți, calitatea selecției, a structurării materialului și a corecturii. Victor Gh. Stan parafrazând un vechi proverb românesc a asemănat apariția unei antologii cu săpatul fântânilor primăvara: „Dacă toamna se numără bobocii, primăvara se numără fântânile.” Fântânile sunt zidite primăvara, deoarece atunci este momentul când îți dai seama de unde răsare izvorul, ceea ce presupune muncă, pricepre, har. După părerea dumnealui, doamna Elisabeta Iosif a venit cu o fântână de lumină într-un spațiu și un timp când ghioceii sunt oferiți
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
jobene ce lucesc și care-n aur chior. Onoarea lipsă, plecăciunea și dos înfipt în jilțuri Tronează-n societatea cultă, ce vor numită-a fi Ajuns-au slugi la sluga slugii, aievea neputințuri Clădind imperii de slugarnici și altele-a zidi. Inculți se văd rânjind pe fățuri, a lor e lumea noastră Ce-au făurit-o cu migală... strămoși ai dumitale, Ajuns-am vremuri ce ni-s șterse, cultura ni-i o proastă Căci tipărește doar mințiri, ștersuri și doar taclale
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
cameră de toată ziua , cu pat și păcel, masă, lădoi lângă sobă și , după ușă , un frigider mic, adus de copii. Au cules porumbul, au adunat prunele coapte, mustoase, au terminat cu cartofii pe care i-au pus în bordeiul zidit de el în panta grădinii, acolo țin și morcovii în nisip, napi și sfeclă, puține anul ăsta , strugurii, viță nobilă, destui , au dat must bun, acum fermentează... Iarna se apropie , zilele sunt tot mai scurte, diminețile și serile, mai aspre
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
rupt inima în două; visul meu, un gând bezmetic m-a purtat prin întuneric... Gândul meu scris în poem, lacrimile-mi curg - eu gem nu mai văd a ta chemare, și privirea ta mă doare... Gândul tău - gând otrăvit, mă zidește în zenit sunt ca Ana lui Manole, pe tărâmul fără stele.. Gândul tău - un gând hoinar, rătăcește-n calendar; ți-am dat sufletul în dar, tu l-ai pus într-un sertar... Gândul tău - un gând furat sapă-n mine
GÂND CĂLĂTOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383567_a_384896]
-
din 14 iunie 2017. Azi mă grăbesc spre tine Azi mă grăbesc spre mare La țărm așteaptă valul, Te risipești în zare Când răsucești pumnalul, Azi mă grăbesc spre tine, Să stăm la țărm de mare Și clipă care vine Zidește-n fiecare, Noi ne iubim pe alge Chiar și pe pat de stele Și căi de mare-or trage Caleașca-n joc de iele, Iar mă grăbesc spre tine, Tu te ascunzi în mare Și valul care vine Te duce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
se-ntrebau dacă-s eu, Aveau aripi și nimburi, mă vedeau răstignită, Lupta stransă s-a dat între cei ce aveau Două săbii de foc ce urmau să mă taie. Nu știam de ce eu? De ce, ei mă doreau Altă Ana zidită-ntr-un cer...nu-n odaie... Mă zbăteam într-un trup osândit și inert Tremurând la răceala din coasă... De ce azi? mă-ntrebam căutand să mă iert Că o clip-am uitat să respir, că nu-mi pasă!? S-au
OSÂNDA MACULUI ROȘU de ANA PODARU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382944_a_384273]