2,112 matches
-
Grigore Vieru și celebrul cuplu: Doina și Ion Aldea Teodorovici, care l-au mai ”nemurit” încă o dată în primul rând pentru poporul din provincia română Basarabia, aceea dinspre Nistru, apoi pentru românii de pretutindeni, prin poeziile și cântecul lor: La zidirea soarelui se știe, Cerul a muncit o veșnicie, Noi muncind întocmai ne-am ales cu, Ne-am ales cu Domnul Eminescu, Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră, Eminescu, Eminescu, Mi-L furară Doamne adineauri, Pe înaltul
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
care m-au purtat și folositoarele lor sfaturi, Părintelui Profesor Mihai Aurel, directorul Seminarului Teologic din București, degrabă ajutător și prieten de nădejde, pre¬cum și atâtor oameni deosebiți, care au pus câte o cărămidă, prin faptă și cuvânt, la zidirea mea spirituală și intelectuală. Așadar, se cuvine să amintesc familiile și nu¬mele unor adevărați prieteni, ca Eleni Themeli și Liviu-Alexandru Andercou, Vasiliki și Panaiotis Mandelos, Eleni și Gheorghe Axiotis (trecut la cele veșnice în anul 2001), frații Ioan și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
mult mai aprig ideal. («Elegia a opta, hiperboreeana» - SAlf, 108 sqq.). Ideea de zbor cu aripi confecționate din șindrilă (nu din penele păsărilor ucise / pierite în labirintul din Creta dedalică / icarică) aparține spațiului mitic „hiperboreu“, românesc-arhaic, și este asociată jertfei zidirii, jertfei întemeierii (atestată pentru prima dată în orizontul cultural al anului 5000 î. H., la Căscioarele - la sud de București, pe malul stâng al Dunării -, în neoliticul Templu al Hierogamiei lui Samoș - Soarele-Moș / Tatăl-Cer - cu Dakia - Dochia / Muma- Pământ - cf.
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
scapându-ne de veacul desacralizat; simțim cu adevarat schimbarea la fața a „omului nostru interior”, cuvantul lor deschizându-se că o cămara de nuntă unde sufletul Răsăriteanului se poate, în sfârșit, dărui Mirelui sau, Stăpânul și Domnul, Mielul și Poetul întregii zidiri, Logosul divin. Mării poeți religioși au văzut în poezie o nuntă de taină care nu ține de omul exterior, de Adam cel ce se ascunde de Dumnezeu în înserarea Raiului; pentru ei poezia înseamnă rațiunea de a fi a omului
POETUL LUMINII SI BUCURIEI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354367_a_355696]
-
fericiri ... Din propriul univers concentraționar, al iubirii-templu, al iubirii „la cota zero”, fără ecou, dar și fără putință de evadare, Elena - corespondent ideatic al meșterului Manole - se înalță către ideal îngropându-și strigătul și trupul sfâșiat în lacrima veșnică a zidirii: „Eu scriu scrisori și aștept scrisori ce nu mai vin. Încep acest jurnal ca un adăpost pentru sentimentele mele. Să nu mai stea în vânt, în ploaie, în frig, în stradă, când tu nu deschizi. Te eliberez de rândurile mele
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
Ioan Cuza față de Sfanțul Ierarh Calinic, Sfântă Mănăstire Frăsinei a fost singura mănăstire din țară care nu a fost secularizata, aceasta păstrându-și terenul agricol până în zilele noastre. Paraclisul mănăstirii, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, si o serie de alte zidiri au fost ctitorite de Episcopul Gherasim Safirim al Românului (1910 - 1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului - Noul Severin. El completează cu chilii aripa de miazăzi și de răsărit a incintei monastic. Se completează astfel lucrările edilitare sistate la
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
-n ziduri au crescut să-nsămânțăm un câmp înfloritor! Drept cuvântând, de ascultați, vă spun că Fiul pentru voi se răstignește, că răul lumii preschimbat în bun în Duh iubirea Tatălui vestește! Atenieni, voi care ați rămas în umbra minunatelor zidiri, trecutului prin voi să îi dați glas și vom fi frați aceleiași vorbiri! 27 august 2015, București Revizuită la 21 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Cuvântarea lui Mihail Choniates către atenieni / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
cea de taină. Uitate apusurile trecute mi-au arătat exact acea fracțiune de clipă, de trecere dintre zi și noapte, apusul-crepuscular, dungă întoarsă spre un alt ieri și un alt mâine, deschizându-mi cale de trecere, dincolo de linia existenței aparente, zidire între spații paralele care totul desparte. Undeva, de pe o aripă de cer, priveam și m-am văzut copil, pe-o stradă uitată pe care mă jucam singur. O fetiță de undeva, dintr-un nor, apăru târând o păpușă după ea
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
spre a fi adus jertfă de ardere bineplacută lui Dumnezeu, privind spre cer, a zis: "Doamne Dumnezeule atotputerni¬ce, Tatăl iubitului și binecuvântatului Tău Fiu, Iisus Hristos, prin care am primit cunoștința despre Tine, Dumnezeul îngerilor, al puterilor, a toată zidirea și a întregului neam, al celor drepți, care trăiesc înaintea fe¬ții Tale. Te binecuvântez că m-ai învrednicit de ziua și ceasul acesta, ca sa am parte cu ceata mucenicilor la paharul Hristosului Tău, spre învierea vieții de veci a
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
noi Și stau în poarta vieții copacii triști și goi, Iar îngerii ne spală trecutul de noroi, Căci rana de pe palme e plină cu puroi. Se-aud trosnind în vetre, toți anii ce-au trecut Și nu știu de-n zidire s-a pus nisip ori lut, Dar coasta ce mă doare eu simt nu-i a mea Când se ascund în noapte chemări de cucuvea. Botezul cu lumină coboară peste noi Și-un răsărit ne naște la fel pe amândoi
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
a credincioșilor și îi unește pe toți în Cristos, încât este Principiul Unității Bisericii. El realizează diversitatea harurilor și slujirilor (1Corinteni 12, 4-11), îmbogățind cu diferite haruri Biserica lui Cristos, orientându-i pe sfinți pentru a înfăptui lucrarea slujirii spre zidirea Trupului lui Cristos (Efeseni 4,12) (...) Acesta este misterul sacru al unității Bisericii în Cristos și prin Cristos sub acțiunea Duhului Sfânt ce realizează diversitatea harurilor. Supremul model și principiu al acestui mister este unitatea, în Treimea Persoanelor, a unicului
LIBERTATEA ŞI UINITATEA DIN SFÂNTA TREIME de ȘFEFAN GROSSU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353129_a_354458]
-
săracă de o iubire, Angela Gheorghiu! Clipele petrecute în ascultarea mirabilului glas al maestrei Angela Gheorghiu nu sunt timp ce curge ci o repetare simetrică a fericirii cu viața, a bucuriilor aflate în luminată trecere din operă muzicală magnifică în zidire spirituală a contemplației frumuseții, iubirii, binelui! Deceniile sfârșitului de veac și de mileniu trecut, îmbrățișate cu deceniile începutului acestui veac și mileniu poartă în trecerea ancestrală un enunț ce organizează analiza realității muzicale românești și mondiale într-o epiforă - ea
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
iubirii a învins barierele spațiale și temporale», de florar fiind, la „slăbirea îmbrățișărilor“ are «parte de o noapte de lămuriri, de apăsări», „încrucișări de priviri dojenitoare“, vibrează «neîncetat, asemenea păcatului originar», simte «totuși un zid», fără a fi ca al zidirii Anei lui Manole în Mânăstirea Argeșului, vrea „a obloji“ trecutul «cu săruturile stelelor», cu «senzația unei căderi printre râpi tot mai adânci, în care conștiința se rafinează ca un fir de lumină deșteptător la căință», „se ghemuiește“ oximoronic «pe malul
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
a fi-nțeleși. Călite suflete fragile, De vorbe grele care dor, Strădanie în primenire, Simțirile adesea mor. Sculptăm încet, cu mare trudă, Ideea de a deveni Și cerul vrem să ne audă, În visul nostru de a fi. Ne rotunjim zidirile-mpietrite Și fruntea spre lumin-o înălțăm, Piatră de preț am vrea să fim, în minte, Nu bolovan, cu care s-aruncăm. Cădem adeseori și rău ne doare, O mână ne ajută să ne ridicăm, Din mâluri înflorește-o floare, Ca
ÎNNOBILAŢI CU SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354098_a_355427]
-
acolo așteptându-l. Nu se grăbi însă deloc. Procuratorul îi primi pe vizitatori într-o cameră spațioasă cu arcade ample și decorațiuni florale în stil elin. Decorațiunile fuseseră adăugate de procuratorii romani dar încăperea nu fusese așa mai înainte căci zidirea, pardoseala și mobilierul se făcuseră sub acel rege Irod care mai târziu se va fi numit ,,cel Mare”, care reconstruise Marele Templu și era tatăl lui Irod Antipa tetrarhul Pereei și Galileii care își avea scaunul în Tiberias, capitala tetrarhiei
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
meșterite după tradiția populară din prima jumătate a secolului al XIV-lea, îmbinată cu stilul bizantin, sunt mari cât dealul, una mai exagerată ca alta, cu turlă lângă turlă, asemănătoare minaretelor de moschee, geamuri termopane, (o ultimă adaptare nefastă în zidirea de biserici, uneori cu aplicații devastatoare ca stil și conservare, la bisericile medievale), zugrăvite frapant, cu garduri feroase cu briz-brizuri... Însă cele vechi vin din îndepărtata istorie, cultură, tradiție, credință strămoșească... ele nu-s pe placul acelora care-au ridicat
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
lucrurile înalte și ascultarea de Dumnezeu s-au făcut simțite din frageda lui copilărie pentru că la vârsta de doisprezece ani s-a dus la mănăstire, starețul nu a avut curaj să-l primească fiind prea mic, dar dorul lui pentru zidirea duhovnicească în mediul monahal și înțelepciunea precoce de care a dat dovadă, i-au dat câștig de cauză. A suportat cu stoicism rigorile, s-a nevoit cu maturitate la împlinirea canoanelor până când s-a ivit ocazia să-l cunoască pe
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
rostesc nespuse taine Ne curge primăvara peste pleoape Când pustiim trufii-n cernite haine Și muguri moi se pregătesc de-agape. Rodește-n vie fructul dragostei Și sângerează-n cupe de cleștar Se-mbrățișează frunzele pe-alei Scriind cuvintele-n zidiri de-altar. SE FACE PRIMĂVARĂ CÂND ÎȚI SCRIU Se face primăvară când îți scriu În ghiocei rodesc miresme fine Când nopțile ne sânger-a pustiu Purtăm în ochi luciri diamantine. De sub zăpezi ce se topesc în noi Se-ntinde-un
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
acest fel ajungându-se la o relație simfonică dintre Biserica luptătoare și cea triumfătoare... Despre importanța și necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului precum și a rostului, rolului și semnificației acesteia Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creștin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificații de la cele duhovnicești - liturgice-teologice până la cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
importanța și necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului precum și a rostului, rolului și semnificației acesteia Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creștin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificații de la cele duhovnicești - liturgice-teologice până la cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
mereu și mereu, într-o lume care renunță cu atâta ușurință la propriile-i rădăcini transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire și mărturisire a credinței neamului. Ori neamul - chiar într-o lume globalizată - ca de altfel fiecare persoană - chiar într-o lume hiper-individualizată - este chemată să
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
înainte venea o fată de 18 ani care voia să rămână la mănăstire, nu era nici o dificultate. Acum, spunea Părintele Macarie cu șase-șapte ani în urmă, trebuie să dărâmăm ce s-a zidit greșit și apoi să pornim cu o zidire nouă. Este un efort în plus. Atunci când pornești o construcție de la zero, ai bucuria ridicării mai repede decât atunci când trebuie mai întâi să dărâmi, apoi să edifici ceva. Ai satisfacția că iese ceva, că se înalță o zidire. În schimb
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
cu o zidire nouă. Este un efort în plus. Atunci când pornești o construcție de la zero, ai bucuria ridicării mai repede decât atunci când trebuie mai întâi să dărâmi, apoi să edifici ceva. Ai satisfacția că iese ceva, că se înalță o zidire. În schimb, atunci când la început doar dărâmi, simți numai efortul, truda de a dărâma ceea ce s-a zidit greșit“, nu se teme să adauge cu tristețe în glas Părintele. Este limpede ce se întâmplă. Probabil că oamenii, în viețuirea lor
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
trecerea de la viața în lume la monahism era foarte lină. Trăiam o continuitate. Pe când acum, mărturisea Părintele Macarie, întâi trebuie să dărâmăm ceea ce s-a zidit prost, și apoi să construim ceva. Când dărâmi, nu ai satisfacție, nu vezi cum zidirea ta se înalță, ci simți doar efortul, constați doar truda. Problema asta a apărut cumva. Nu putem zice că trăim un hiatus, dar înainte cred că oamenii, tinerii care veneau la mănăstire erau mai bine formați creștinește. De aceea exista
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]