602 matches
-
latine, devenită catedrală, se află în incinta Cetății Severinului iar urmele primei biserici latine sunt în grădina Muzeului "Porțile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biserică catolică franciscană, zidită inițial în stil romanic și modificată ulterior în stil gotic. În 1990, deși numărul de locuitori al Severinului se triplase în raport cu anul 1948, existau doar trei biserici ortodoxe și o biserică capelă în Cimitirul ortodox al orașului. În 1992 începe
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
găseau așezate, ca ornament, diverse sculpturi, coloane, sau obeliscuri, o mulțime de opere sculpturale jefuite din Grecia antică, sau din alte provincii ale imperiului. Dintre toate au mai rămas astăzi în picioare, [[Obeliscul egiptean}} adus de Theodosius I-ul, [[Coloana zidită a lui Constantin al VII-lea Porphirogenetul]] și o parte din [[Coloana șerpuită]] de bronz, răpită de la Delphi, din Grecia. In jurul arenei, exista un canal larg umplut cu apă, care se numea "Euripe", ca și strâmtoarea dintre insula Eubeea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
El dăinuie spre centrul spațiului, al fostei arene, vis-à-vis de Moscheea Albastră, mărturie demnă a unui trect bogat, fastuos și glorios. In partea sudică a fostului "Hipodrom" antic din Istanbul pe aliniamentul central al "Spinei" se ridică cu orgoliu "Coloana zidită a împăratului Constantin al VII-lea Porphirogenetul" (913-959). Monumentul seamănă până la identificare cu un obelisc egiptean, numai că nu are un corp monolitic, fiind edificată prin zidirea unor blocuri modeste de piatră albicioasă, înegrită pe alocuri, pe la rosturi, de scurgerea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
aurit, plăci pe care erau săpate reliefuri ce reprezentau fermieri și pescari. Plăcile au fost smulse de nobilii cruciați apuseni, în [[1204]], și apoi topite pentru turnarea de monede. In afara reliefurilor, plăcile purtau și inscripții în limba greacă. Coloana zidită este un monument avântat, cu o înălțime de 32 de metri și cu vârf piramidal, asemănător celor egiptene. Pe cele patru fețe ale sale, blocurile din zidărie prezintă rupturi neregulate, mărturie a brutalității sălbatice și inconștiente cu care s-au
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
din zidărie prezintă rupturi neregulate, mărturie a brutalității sălbatice și inconștiente cu care s-au smuls plăcile de bronz. Nu este exclus ca nobilii cruciați să fi trăit cu speranța ca din acele plăci să recupereze și aur. Astăzi coloana zidită stă mărturie a măreției bizantine și nimicniciei crștinilor apuseni, încă barbari în sec. al 13-lea. Un vestigiu extrem de valoros al "Spinei" hipodromului este "Coloana șerpuită". Aceasta este cuprinsă între "Obeliscul egiptean", la nord, și "Coloana zidită", la sud,și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
aur. Astăzi coloana zidită stă mărturie a măreției bizantine și nimicniciei crștinilor apuseni, încă barbari în sec. al 13-lea. Un vestigiu extrem de valoros al "Spinei" hipodromului este "Coloana șerpuită". Aceasta este cuprinsă între "Obeliscul egiptean", la nord, și "Coloana zidită", la sud,și se bucură de locul al doilea, ca venerabilitate. Ea este mai veche cu 1400 de ani față de "Coloana zidită" și mai tânără cu 1000 de ani decât de "Obeliscul egiptean". La origine, această coloană ieșită din comun
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
extrem de valoros al "Spinei" hipodromului este "Coloana șerpuită". Aceasta este cuprinsă între "Obeliscul egiptean", la nord, și "Coloana zidită", la sud,și se bucură de locul al doilea, ca venerabilitate. Ea este mai veche cu 1400 de ani față de "Coloana zidită" și mai tânără cu 1000 de ani decât de "Obeliscul egiptean". La origine, această coloană ieșită din comun, turnată din bronz, a dăinuit în fața templului lui Apollo de la [[Delphi]], [[Grecia]]. Reprezenta un monument de amintire pentru bătălia de la Plateea, din
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
în postura din care puteau susține trepiedul cu vas de aur. Cele șaptesprezece secole scurse de la nașterea "Hipodromu"-lui își fac simțită trecerea și prin creșterea nivelului solului cu aproximativ 3,5 metri, astfel că bazele "Obeliscului egiptean", a "Coloanei zidite" și a "Coloanei șerpuite" ce au dăinuit pe "Spina" sunt astăzi adâncite în sol, iar în jurul lor s-au excavat gropi circulare de protecție placate cu piatră. La capătul de nord, dinspre [[biserica Sfânta Sofia din Istanbul|biserica Sfânta Sofia
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
sălașurile prin țarina borlovenilor. Dovadă pentru aceasta stau obiectele găsite cu ani în urmă și păstrate: o piatră de moară la Cheia apei Borlova, temelia bisericii din valea apei Borlova, iar pe Sebeșel și acum se mai păstrează o fântână zidită, „fântâna din bătrâni”. Locurile unde au fost case sunt și azi împrejmuite cu ziduri de piatră, iar în mijlocul fostului sat e un drum cu ramificații, care poartă denumiri ca: „Ulița bătrână”, „Puntea Murgului”, „Vadul Văranului”. Vorbind despre istoricul satului, preotul
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
ar fi fost hotărâtă în urma unui miracol: se spune că tabloul Fecioarei Maria după ce a fost scos din capelă în mod miraculos a revenit în capelă sus pe stâncă. Acest lucru a fost considerat ca un semn că biserica trebuie zidită pe stâncă. Primul preot romano-catolic a fost August Wendeschu, care a adus multe îmbunătățiiri în biserică. Un tablou de valoare este cel al Sfintei Ana (1854), opera pictorului Richard Puchta. Tabloul Fecioarei Maria a fost inițial împodobit cu pietre scumpe
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidita la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt consemnate tot în plasă Filipești. Comună Ghirdoveni avea doar satul de reședință cu 1896 de locuitori, în vreme ce comună Haimanalele avea în
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la rugăciune și își păstrau stagul breslei a fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică este zidita pe la 1808 de către soția lui Bujor, un temut făcător de rele care a fost spânzurat pe Movila Saranda din Iarmaroc. Această biserică se află în drumul pietrarilor de la cariere spre zona locuită a orașului. Ea a fost delomată în perioada
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
în această regiune se află un renumit izvor atestat documentar din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leaga și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tarata, precum și Mănăstirea Clătea sau Clatia, zidita de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului sau, Ducă Vodă.
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
unor „preoți ortodocși” - Ioan în Araneagul de Jos și Nicolae în Araneagul de Mijloc - iar în 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserică de lemn, consemnata din 1734 - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - iar din 1870 dăinuie actuala biserică zidita din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851 aveau chiar și 9 mori mici de parau cu care
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
șef al viitorului oraș, Yona Pitelson a conceput planul unui centru urban prevăzut a fi pupulat cu 10,000 apoi cu 20,000 locuitori. Planul a ținut seama de topografie și de climă. S-a prevăzut că blocurile să fie zidita astfel încât să protejeze ariile interioare de căldură soarelui și bătaia vanturilor din deșert. S-a căutat că zonele cu densitate mare să fie concepute astfel încât să dea locuitorilor sentimentul unui oraș iar distanțele de parcurs să fie scurtate. În iulie
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
împrejurimile și răspândind, ca o mireasmă, duhul marilor voievoizi și clerici, biserica, adevărată catedrală mușatină, zidită de Alexandru cel Bun între 1400-1402 și refăcută apoi de Alexandru Lăpușneanu la anul 1554. În partea nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotniță este lipit un adaos ce completează paraclisul lui Ștefan cel Mare, zidit de Petru Rareș între anii 1541-1546
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
tabernacul decorat cu motive vegetale. Bastionul rotund din colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta domoală a colinei. Meterezele ultimului său etaj sunt mascate de frontoane ornamentale, compuse din cărămizi zidite oblic, la fel ca în cazul Turnului Olarilor din Sibiu.
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
piatră, având înălțimea de 4-6 m spre exterior și 2-3 m în interior. Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de sud, a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea cu drum de strajă zidit și creneluri. Este situată în centrul satului, comunicând în sud cu strada principală. În partea de nord a curții se află un monument închinat soldaților căzuți în Primul război mondial și o fântână. Monumentul a fost ridicat pe locul unei
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
și mai bine de 100 de ani transformată în biserică reformata. Dacă este analizată cu atenție pisania bisericii ortodoxe, se înțelege cât de mare a fost presiunea calvinista și se va ajunge la concluzia că actuala biserică ortodoxă a fost zidita pe locul a două biserici de lemn, una veche, confiscată și trecută în legea calvina și una românească, construită ceva mai tarziu pentru românii ortodocși. Lemnul acestei biserici se află astăzi în satul Bacea și se mai poate citi pe
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
Dr.Cincora Nițu, personalitate de vază a satului care în perioada 06.09.1940-22.01.1941 a fost și prefectul județului Hunedoara, fapt pentru care a suferit în închisoare în perioada comunistă. În anii 1949-1952 a stat într-o cameră zidită, din casa părintească, de unde ieșea numai noaptea până când trădat fiind a fost arestat. De asemenea ritmurile periodice, sezoniere de activitate agricolă și de păstorit, se desfășurau normal, anual, după datinile străbune. Prin anii 1930 a apărut în sat, la câteva
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Balacico din Balaci. Localnicii se mândresc cu faptul că este locul de origine al faimoasei familii a Bălăcenilor, ultimul boier din familie fiind Constantin Bălăceanu-Stolnici (ce-i drept, acesta aparține ramurei Stolnici a Bălăcenilor). Biserică actuala din localitate a fost zidita de aga Bălăceanu, contemporan cu Brâncoveanu și chiar pretendent la tronul Țării Românești, învins însă în lupta de la Zărnești (unde Bălăceanu venise cu o armată pusă la dispoziție de austrieci), prins și ucis apoi de Brâncoveanu, prin tăierea capului și
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul, fostul sat e Boțești, care aparținea de Maluri
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
asemeni, mai există și o biserică la Maluri Munteni în care se slujește Sfântă Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În satul Maluri există un singur monument istoric: Biserică de la Maluri Munteni cu hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae". Această a fost zidita de către boierul Costache Robescu și de soția sa, Măriuța în anul 1819, dar istoria vorbește și de o biserică zidita după 1700, dar care a fost demolată. Biserică a avut de înfruntat numeroase încercări, dar Bunul Dumnezeu a binecuvântat acest
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
În satul Maluri există un singur monument istoric: Biserică de la Maluri Munteni cu hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae". Această a fost zidita de către boierul Costache Robescu și de soția sa, Măriuța în anul 1819, dar istoria vorbește și de o biserică zidita după 1700, dar care a fost demolată. Biserică a avut de înfruntat numeroase încercări, dar Bunul Dumnezeu a binecuvântat acest loc și Biserica a fost mereu reparata. Curtea bisericii este împărțită prin intermediul unui gard în cimitirul eroilor germani morți în
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]