55,332 matches
-
ochi pătrunzătoriși sufletul...un teanc de manuscrise.Când netrăite dorurile-l ardși tot preaplinul stă potop să cadă,cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard,se-ntoarce în cuvânt să poată scriece ochiul minții n-a-ncetat să vadă.Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut,cu sufletul colindă, hăt, pe undevibrând flămând, nicicând îndestulat,pe coapsa timpului neîntâmplatritmic lovesc cuvintele rotunde.Cu lacrimile timpului în palmă,un ne-nțeles, e uneori proscrisulce demn acceptă orișice sudalmă,ori...înțeleptul, cititor în stele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
așa cum mă puteți distinge fiecare”, mărturisește Cerasela. Dacă iubirea lui Al Francisc este o iubire puțin mai pământeană, în care bărbatul este mai prezent, iubirea Ceraselei este mai spiritualizată, mai înălțată spre cer și spre lumină. EL: „Am spus-o zilnic și fără oprire/ că fiecare colină aduce cu pântecul tău/ așa că merg la deal/ și cobor către vale/ cu răsuflarea tăiată/ și aproape mereu”(Mereu). EA „Am învățat să te recunosc/ dintre munți,/văi, copaci/ sau dealuri/ după zâmbetul dimineții
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare. E-mail: confluente.ro@gmail.com Fondatori: Octavian Lupu și George Roca Consultați Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor. FII PRIETEN CU NOI AUTENTIFICARE ÎNSCRIERE CA AUTOR ABONARE LA EDIȚIA ZILNICĂ ABONARE LA EDIȚIA SĂPTĂMÂNALĂ FLUX ARTICOLE NOI FLUX EDIȚII NOI CONFLUENȚE BIBLICE CLASAMENTE DE POEZIE SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE POEZIE A SĂPTĂMÂNII VALIDARE DE PAGINĂ
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare. E-mail: confluente.ro@gmail.com Fondatori: Octavian Lupu și George Roca Consultați Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor. FII PRIETEN CU NOI AUTENTIFICARE ÎNSCRIERE CA AUTOR ABONARE LA EDIȚIA ZILNICĂ ABONARE LA EDIȚIA SĂPTĂMÂNALĂ FLUX ARTICOLE NOI FLUX EDIȚII NOI CONFLUENȚE BIBLICE CLASAMENTE DE POEZIE SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE POEZIE A SĂPTĂMÂNII VALIDARE DE PAGINĂ
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
mie: Spinoza și Nichifor Crainic. Le-am frunzărit, Ghiță mi le-a dat să le citesc, dar pe ascuns. N-am priceput absolut nimic, dar Ghiță nu s-a speriat de incultura mea. Îi devenisem apropiat (nu știu de ce) și zilnic, la prânz, când urma să mergem la masă, cale de patru stații de autobuz (din Panduri în Drumul Taberei, la cantina Facultății de Medicină), Ghiță mă seminariza din lecturile cărților sale. Avea o răbdare extraordinară, eu neavând minima cultură filosofică
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
unul singur, un fost Don Juan, actualmente îndrăgostit de propria babă, un proletar plin de lumpen - diplome, un miner fără lampă, un minisocrate ce nu a văzut Athena și nici cartelă de cucută nu are (subl. ns.); un Danton primind zilnic picioarele în fund de la Robespierre-ul blocului, un bătrân rămas în mintea copiilor, un evreu dat afară din comunitate, un șiit-sunnit, un neamț incapabil să repare o siguranță, un biet sergent într-o armată ce se tot retrage de 40 de
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care și una intitulată FUCK YOU, Eu.ro.Pa! „Arta de a trăi???Jucată În fața unui auditoriu minim și pierdută În oceanul ofertelor zilnice din Manhattan, iluzia ca „arta” de a trăi În România (?) este de-acum bine cunoscută lumii este un delusion of grandeur. Nici nu mă leg de titlul intenționat vulgar al piesei (preluat neutru de americanul de rând), ci de irelevanța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
negri de fontă și umbrele lor și mai întunecate, rețeaua de rigole din pietre de pavaj. Coșurile de gunoi care dau pe-afară sugerează mai degrabă abundența decât mizeria; băncile goale din jurul spațiilor verzi par a-și aștepta, binevoitoare, ocupanții zilnici - angajați veseli în pauza de prânz, băieții cu fețe grave, studioase, de la căminul indian, îndrăgostiți copleșiți de extazuri tăcute sau de tulburare, traficanți de droguri crepusculari, bătrâna doamnă decrepită cu strigătele ei sălbatice, obsedante. Pleacă! obișnuiește ea să țipe ore
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
de acum, întrucât până la apoi e cale lungă și nesigură. Fără a cădea în hedonisme disperate, personajele par a trăi într-un prezent continuu, de unde aruncă ocheade pasagere mai-mult-ca-perfectului visat. România lor este cea a diferenței, a contrariilor, a paradoxurilor zilnice, a haosului identitar în care se scaldă tragicii moștenitori ai sistemului. Cascadorii râsului și plânsului Atitudinea generalizată a autorilor față de confruntările sinelui cu timpul și spațiul în care se integrează (sau nu!) se reflectă la nivelul atitudinii și stilului. Umorul
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
blondă și frumoasă și căuta un al doilea bărbat. Cu prilejul uneia din vizitele mele la Franszenbad, m-a întrebat dacă văzusem la Karlsbad pe Ienăchiță Văcărescu și ce face? Și cu cine se plimbă? Și cu cine vorbește? Întîlneam zilnic și pe conul Ienăchiță (tatăl Elenei Văcărescu) așa încît am putut să-i dau lămuririle cerute. Era pe ghimpi, se fîstîcea, în fine n-a mai putut și mi-a spus: Știi că sîntem logodiți?" - "Dar e însurat!" - "Nu face
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru care există dispoziție de a fi făcute. Ea presupune un trecut; ea se rezumă, totuși, în prezent la un fapt tangibil: consimțământul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (scuzați-mi metaforă) un plebiscit zilnic, așa cum existența unui individ este o afirmare perpetua a vieții. Aceasta este mai puțin metafizica decât dreptul divin și mai puțin brutală decât pretinsul drept istoric". Iată cum comentează Hagen Schulze 18 această concepție: "națiunile sunt entități spirituale, comunități care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de idiomuri literare sau administrative scrise, adaptate pentru folosirea orală, ori că un fel de lingua franca, în care vorbitorii diferitelor dialecte se puteau înțelege... Cu alte cuvinte, "limba maternă", idiomul învățat de copii de la mamele lor necultivate, pentru folosirea zilnică, nu era, în niciun caz, o "limba națională"". În consecință, limba "este un concept literar și nu unul existențial". Îndeosebi naționaliștii extremiști întrețin ideea că națiunile au existat dintotdeauna, că întreaga istorie a unei regiuni este totuna cu istoria națiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaștere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă narativa
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cărui lungime se oprește nu cu mult deasupra genunchilor... Înțelegeți ? - Eu nu, zice fiu-mi-o Jerome. - Liniște! Reiau ideea: acest adevăr este obositor, enervant și hilar pentru zilele noastre când totul plus ceva ni se servește prin intermediul micului ecran zilnic, mai ales la sfârșit de săptămână, când platourile sunt populate consistent de țopăitoare semi îmbrăcate... Ce v-am spus? Nu mai e Haralampy care a fost și care l-ar fi aplaudat pe Gigi Becali auzindu-l spunând la știrile
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat că rația / de absint zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam că un motor din toate / încheieturile. / Aveam să constat în curând ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un ospiciu unde fiecare nebun își impune normă să de normalitate. 1074. Bisericile sunt simbolul absurd al umilinței. 1075. Omul trebuie să-și caute neapărat un mântuitor fie el luat și la preț de specula, după câte păcate se săvârșesc zilnic. 1076. Unde ești înger al amintirii și durerii ce-mi spui că de fapt trăiesc prin tine? 1077. Ce-i poate lipsi Lui Dumnezeu dar nouă? Poate de aceea avem atât de mare nevoie de El fiindcă nu-I lipsește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care a adus din Persia, Turcia, Veneția, Samarkand și Bordeaux arhitecți, ingineri, sculptori, caligrafi etc. Aceștia, împreună cu 20.000 de muncitori, au lucrat vreme de o generatie pentru a realiza acest minunat mausoleu. Gară Centrală Victoria Terminal, prin care trec zilnic o jumatate de milion de călători ND: Claudiu, să excludem persoanele de față! În încheiere, te-aș ruga să ne spui cine au fost cei care ți-au influențat cel mai mult viața? CGM: Atât în timp cât și în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pentru că m-a redat cercetării. În calitate de editor al celei mai importante reviste de specialitate din ortodonție, m-a îndrumat spre analiză și discuția aparatelor folosite în acest domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle și m-a lansat în conferințe naționale și internaționale care sau soldat cu alegerea mea drept Referent și Consultant pentru American Journal of Orthodontics precum și ca Profesor de Biomateriale la University of Illinois, Chi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și scopul lor, că lumea să știe ce pățesc cei care se opun regimului comunist. După îmbrăcăminte, oricine și-ar fi putut da seama că cei împușcați în cap nu erau borfași și oricine făcea legătură cu oamenii care dispăreau zilnic, răpiți de pe străzi, luați cu forța din case și chiar de la locurile de muncă. Aceste familii al căror tata, soț sau frate dispărea fără urmă erau primele la fața locului când aflau că un alt mort a apărut în piață
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
replici, imagini de la TV, articole din ziare, totul merită povestit, capătă sens prin și în povestire. La antipodul tipului de scriitor autist, introvertit, revoltat și rupt de lume, Sorin Stoica avea nevoie de comunicare, trebuia să împărtășească. Asaltat de întîmplările zilnice ale provinciei și de comportamentele oamenilor ei, izolarea și repaosul la care îl obligă boala erau cu atît mai greu de suportat. Găsea mari satisfacții intelectuale și sentimentale în nimicurile vieții și se simțea dator să le salveze povestindu-le
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
mai toate televiziunile, își trimiseseră corespondenții cei mai stoici și mai virtuoși în Capitala valsului și, nu cu mult timp în urmă, a lebedelor admirate de-ai noștri sub formă de frigărui; ei, corespondenții, aflându-se acolo pentru a transmite zilnic spre patria-mumă imaginea unei ferestre în geamul căruia un cerc roșu ne indica nouă, telespectatorilor răvășiți de-o curiozitate ajustată cu frică aproape patologică, prezența, mai degrabă virtuală decât reală, a "primului pacient al țării"... (Ce ironie groaznic-opresciană - vă mai
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
malefice circumstanțe, sub constelația nudei necesități, însăși noțiunea de libertate a suferit o fatală corupere redefinind-o în sfera necesității acceptate. într-un asemenea start, atât utopistul propovăduind o nouă orânduire pentru un mileniu, cât și politicianul obsedat de coșnița zilnică a alegătorului au avut de ținut seama de amănuntul că speța umană are obișnuința de a se hrăni zilnic, foamea prelungită pricinuind moartea. Și unul, și altul izbutesc sau eșuează în funcție de rețeta cu care întâmpină ineluctabila caracteristică a rasei umane
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
necesității acceptate. într-un asemenea start, atât utopistul propovăduind o nouă orânduire pentru un mileniu, cât și politicianul obsedat de coșnița zilnică a alegătorului au avut de ținut seama de amănuntul că speța umană are obișnuința de a se hrăni zilnic, foamea prelungită pricinuind moartea. Și unul, și altul izbutesc sau eșuează în funcție de rețeta cu care întâmpină ineluctabila caracteristică a rasei umane. Prognoza pretinde ca mai întâi să se calculeze de câtă hrană se dispune, față de numărul de guri în așteptare
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]