496 matches
-
au fost furat de la casa Moimascăi de la țară și, prepuind și pre mini, m-au pus la închisoare, de am ședzut multă vreme la pedeapsă”... La 30 mai 1765 însă “părintele arhimandritul Paisăi egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu de la Podul de Piatră (de pe Cacaina n.
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Moimascăi de la țară și, prepuind și pre mini, m-au pus la închisoare, de am ședzut multă vreme la pedeapsă”... La 30 mai 1765 însă “părintele arhimandritul Paisăi egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu de la Podul de Piatră (de pe Cacaina n.n), care își toarnă cenușă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu vocea lui armonioasă, a cântat Santa Maria de Fauré cât și Unde ești?, versuri de Șerbănescu, muzica de Cavadia, cât și Epistola de Grigore Ventura. Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat Un leu și un zlot, comedie localizată după Les 37 sous de Monsieur Montodoin. Piesele au fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cât și Epistola de Grigore Ventura. Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat Un leu și un zlot, comedie localizată după Les 37 sous de Monsieur Montodoin. Piesele au fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lică Marianu, A. de Lenș, Alexandru Brăiloiu, Constantin Grant, domnișoarele Burelly și, în sfârșit, d-nii Docan și Alexandru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Giurăscu, C.C. (1937), Istoria românilor, ediția a II-a, Vol. II, partea I, București, p. 387. footnote>. Niculaki Stolnicul însemna în izvorul său de cheltuieli următoarele: „în zilele lui Barnovski, când m-am pârât cu Spătarul Dumitru, cheltuit-am 12 zloți și lui Gavrilaș Vornicul un inel de aur de 10 galbeni”; și mai departe: „o sabie ferecată cu argint dat-am lui Aslan Vornicul când am scos Corlătăștii și Stejărenii preț de 12 unchii”. Iar dintr-un document din 24
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica, care se află în partera de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate și neclintite, în vecii vecilor...” februarie 6977(1469) Am terminat de citit și, cu sufletul la gură, am îndrăznit să-l privesc pe măritul Ștefan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îs și mai spălați, mai câștigă. Dar la doi le-a luat Poliția acordeoanele, acu’ n-au ce să mai facă, tre’ să se-ntoarcă. Ăilalți, cu cerutu’, cu cartonu’... nu le merge, abia dacă fac vreo cinci sute de zloți pe zi fiecare, două sute e hotelul... N-ajunge... Au încercat ăia de la Timișoara și de la Alba, stau în intersecții și pe la magazine-n față, la biserici, da’ e slab de tot. Io le-am spus că nu mai merge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Constantinopol în 1633 voievodul Miron Barnovschi Moghila voievod notează: “Nește argint ce am dat la dumnealui Ștefan Potoski, voievodul de Breslau și la... doamna Maria, când am fost și în Hotin, după ce ne maziliră, preț de șaptezeci de mii de zloți... Deci poftim pe dumneaei, pe doamna Marie, să-l dea la mâna cestor doi boieri cari i-am lăsat ispravnici casei mele, ca să aibă a-l vinde și să dea din banii ce vor lua pe acel argint, șase mii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poftim pe dumneaei, pe doamna Marie, să-l dea la mâna cestor doi boieri cari i-am lăsat ispravnici casei mele, ca să aibă a-l vinde și să dea din banii ce vor lua pe acel argint, șase mii de zloți la Sf<ântul) Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos, la Ierusalim”... Spune-mi, te rog, ce hotărăște Alexandru Costandin (Mavrocordat) la 30 august 1783? ― Voievodul acordă anumite scutiri de dări, dar îl avertizează pe egumenului mănăstirii: “Facem știre cu acest
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acest comerț erau stabiliți la marginea lumii românești și aveau legături economice cu aceasta prin produsele vehiculate de ei. O înrâurire a comerțului practicat de negustorii italieni nu poate fi subestimată și se dovedește prin mai multe fapte: moneda italiană, zloții tătărești, galbenii de Caffa, apoi prin pătrunderea unor cuvinte (termeni) ca piață, soartă, "venetic"-străin, parvenit , la origine. Un alt aspect: au făcut românii negoț cu venețienii și genovezii, încă din secolul al XIII-lea, înainte de întemeierea statelor? Răspunsul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țării nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este vorba de o jumătate din satul Urdești (azi comuna Viișoara, județul Vaslui), pe care Stoica și fiul său Manciul o cumpără cu 45 zloți tătărăști de la fiii lui Florea. Documentul acesta, care se găsea în posesia lui C. Diamandi din Gura - Idriciului - Fălciu a ars cu întreaga arhivă a acestuia, dar fusese probabil mai înainte publicat, după 275 original, de către profesorul Mihai Costăchescu . Ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi mobilizată organizațional în scopuri politice. Apoi, dolarul nu era ilegal în Polonia. Polonezii aflați la muncă în străinătate trimiteau regulat dolari acasă, ceea ce s-a tradus prin transformarea dolarului în mita uzuală a societății poloneze și devalorizarea drastică a zlotului. Leul nu a cunoscut o astfel de evoluție deoarece valuta era interzisă în RSR și deci inutilizabilă. Articolele prin intermediul cărora cetățenii români cumpărau și vindeau favoruri erau "țigări[le], whiskey[-ul]" și "casetofoanele" (Sampson: 1983, 139-141). Nu în ultimul rând
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
totul și despre rest, despre starea de spirit, fețele oamenilor. Iar cărțile, care nu sunt subvenționate de stat, sunt mult mai ieftine decât aici. Ca să fiu mai limpede, Critica rațiunii pure de Kant, în ediție cartonată, costă cam 23-25 de zloți un zlot fiind egal cu un leu nou. Așa ceva, la noi, nu are cum să fie sub 100 de lei și nu reușesc să aflu de ce, pentru că nu-s prețuri subvenționate. E adevărat, acolo TVA-ul la cărți, ziare și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
despre rest, despre starea de spirit, fețele oamenilor. Iar cărțile, care nu sunt subvenționate de stat, sunt mult mai ieftine decât aici. Ca să fiu mai limpede, Critica rațiunii pure de Kant, în ediție cartonată, costă cam 23-25 de zloți un zlot fiind egal cu un leu nou. Așa ceva, la noi, nu are cum să fie sub 100 de lei și nu reușesc să aflu de ce, pentru că nu-s prețuri subvenționate. E adevărat, acolo TVA-ul la cărți, ziare și alte produse
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu cestu zapis al nostru precum dăm un vadu de moară ce avem noi la satul nostru, la Umbrărești, într-apa Bârladului (...) pentru binele ce ne-au făcut de ne-au scutit și ne-au apărat de dăjdii și de zloți și de lei și de galbeni și de alte nevoi să putem să trăim în țară la locul nostru”. Trebuia să fie cineva cu rădăcinile adânc împlântate în trecut, cu legături indestructibile în urmă față de locuri și de strămoși, ca să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]