1,910 matches
-
pârjoluri care au dat peste Curtea gospod. --Am mai vorbit noi despre vânzarea unor bunuri pentru a achita datorii vechi, rămase în general după soți. Așa s-a întâmplat și la 29 iulie 1753 (7261), când “Catrina,... giupâneasa răpoosatului Ioniță zugrav biv vtori paharnic” spune: “Făcut-am zapisul mieu la mâna dumisale giupânului Fote Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de la carăle ce stăruia pe dânsul cu făină de vânzare”. --D-apoi să vrem să plecăm de aici și n-om putea, fiindcă Curălarii nu ne lasă. --Ia să auzim noi cine e atât de cărpănos. --Îi “Anița, femeia lui Ștefan Zugravul” care la 15 martie 1691 a făcut un zapis “la mânule călugărilor de la mănăstire lui Aron vodă, precum au vândut mănăstirei o casă cu loc ce este la poporul (mahalaua n.n) Curălarilor, lângă Școala jidovească”. Mai trebuie luat în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
găsim explicații despre dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din ținutul Hotin, originar din Corneștii de pe râul Bâcu. Cronicarul spune despre el că era meșter de scrisori și de săpături la pietre și de alte lucrări. C. Bobulescu a ajuns la concluzia că ,,Gligorie Cornescul a fost un excelent zugrav”<footnote A scrie, în vechime îmsemna a zugrăvi footnote> și un talentat sculptor în piatră și marmură și se pricepea la multe lucruri. Acest Gligorie Cornescu a fost un om deosebit de înzestrat: ,,architect, desenator de mare talent, proiectant îndrăzneț și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1678 1688) să restaureze Mănăstirea Curtea de Argeș și apoi, Biserica Doamnei din București, unde este sculptat clar și întreg numele Gligorie Corneanul, nume sculptat între anii 1682-1683. C. Bobulescu a tras concluzia că Gligorie Cornescul a fost arhitectul și în parte zugravul Mănăstirii Cetățuia, alături de cei 3 frați zugravi: Matei, Dima și Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apoi, Biserica Doamnei din București, unde este sculptat clar și întreg numele Gligorie Corneanul, nume sculptat între anii 1682-1683. C. Bobulescu a tras concluzia că Gligorie Cornescul a fost arhitectul și în parte zugravul Mănăstirii Cetățuia, alături de cei 3 frați zugravi: Matei, Dima și Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ținuturi ale țării și mai ales în satul Brătila de Jos din fostul ținut al Adjudului, unde șiau cumpărat proprietăți. Ei făceau negoț cu sare, cu ceară de albine, cu vinuri, cu miere, lână și altele. În afară de această preocupare, acești zugravi erau cărturarii și artiștii vremii. În afară de limba română pe care o vorbeau și o scriau, ei cunoșteau bine și limba greacă, poate și limba turcă”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lână și altele. În afară de această preocupare, acești zugravi erau cărturarii și artiștii vremii. În afară de limba română pe care o vorbeau și o scriau, ei cunoșteau bine și limba greacă, poate și limba turcă”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XXXV, Iași, 1959, p. 421-431 footnote>. În 1689 Mihai semna în grecește: Mihail zografos martur, iar fratele său Gheorghe, era un istoriograf
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
frescă, realizată îndată după terminarea bisericii de construit. ,,Meșterii care au executat această pictură sunt frații: Mihai, Dima și Gheorghe, aromâni originari din țara turcească, de la Enina, chemați în Moldova de Gheorghe Duca”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și XVIII-lea, în: ,,Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, Iași, anul 1959, p. 425 footnote>. Acești frați s-au așezat și s-au căsătorit în Moldova în ținutul Bacăului. Au înființat la Bacău
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1959, p. 425 footnote>. Acești frați s-au așezat și s-au căsătorit în Moldova în ținutul Bacăului. Au înființat la Bacău un atelier unde au lucrat mai multă vreme. Alături de ei au lucrat și unii pictori locali ca „Nicolae (zugravul cel bătrân), Ștefan Zugravul și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Acești frați s-au așezat și s-au căsătorit în Moldova în ținutul Bacăului. Au înființat la Bacău un atelier unde au lucrat mai multă vreme. Alături de ei au lucrat și unii pictori locali ca „Nicolae (zugravul cel bătrân), Ștefan Zugravul și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lucrat și unii pictori locali ca „Nicolae (zugravul cel bătrân), Ștefan Zugravul și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe zugravul într-un act se intitulează istoriografos - cunoscător al erminiei - știința reprezentării corpului omenesc, al prezentării anumitor persoane în legătură cu rolul pe care l-au avut sau li sa atribuit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe zugravul într-un act se intitulează istoriografos - cunoscător al erminiei - știința reprezentării corpului omenesc, al prezentării anumitor persoane în legătură cu rolul pe care l-au avut sau li sa atribuit în Vechiul sau Noul Testament, ca și în tradiția creștină, cunoscător al meșteșugului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Domnului este pictată îmbrăcată în haină roșie, așezată pe o laviță cu pruncul Iisus în brațe, în dreapta este Iosif cu aureolă și apoi un mag în genunchi; Întoarcerea magilor în Babilon. La ultima scenă se vede o intervenție din partea unui zugrav care nu a reușit să-i redea frumusețea de altădată. Starea ei este mediocră. Primele 12 scene reprezintă partea istorică a acatistului, după care urmează partea mistică, pe al doilea arc, tot de la nord spre sud. În succesiunea lor cele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
6 la dreapta și 6 la stânga absidei. Mântuitorul poartă veșmânt arhieresc: stihar, sacos, omofor. În dreapta este împărtășirea cu Trupul Domnului, iar în stânga cu Sângele Domnului. Apostolii înaintează spre Iisus Hristos cu mâinile întinse în gest de rugăciune. Se vede tendința zugravului de a individualiza figurile: unii gesticulează, se uită înapoi etc.; ultimul din partea stângă, Iuda, refuză să se împărtășească și pleacă. Nu ne este redată Cina cea de Taină și Spălarea picioarelor, așa cum găsim aceste scene în bisericile mai vechi. Pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
orientale. Icoanele au fost desprinse din pictura murală bizantină a bisericilor și au fost așezate în reședințele domnești și episcopale și în casele oamenilor. În Moldova, încă din timpul lui Petru Mușat și Alexandru cel Bun au existat în mănăstiri zugravi de icoane, caligrafi și miniaturiști ale căror lucrări au ajuns în parte până în zilele noastre. În urma restaurărilor icoanele care au făcut parte din primul iconostas (catapeteasmă) au ajuns în muzeu, iar în noua tâmplă s-au pus icoane noi. Prin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ce slab era... Cu gândul la nenorocit, înaintăm în lungul uliței...La o vreme, bătrânul mă întreabă: Știi cumva cum se chema înainte această uliță? Nu știu. Ia adu-ți aminte ce spunea la 21 septembrie 1750 (7259) preotul Ion Zugrav. Iaca ce spunea preotul: „Adecă eu, preotul Ion Zugrav, făcut-am scrisoare...precum...am o casă cu locul pe Ulița Pîrveștilor ce se zice acum Ulița Strîmbă”. De fapt se chema Ulița Pârvuleștilor, dar acum aș vrea să te uiți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lungul uliței...La o vreme, bătrânul mă întreabă: Știi cumva cum se chema înainte această uliță? Nu știu. Ia adu-ți aminte ce spunea la 21 septembrie 1750 (7259) preotul Ion Zugrav. Iaca ce spunea preotul: „Adecă eu, preotul Ion Zugrav, făcut-am scrisoare...precum...am o casă cu locul pe Ulița Pîrveștilor ce se zice acum Ulița Strîmbă”. De fapt se chema Ulița Pârvuleștilor, dar acum aș vrea să te uiți la casele de lângă mănăstirea Dancului. Cele mai arătoase de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că m-am dumirit unde este acea biserică. Dacă te mulțumești doar cu atât, atunci să intrăm pe Ulița Curelarilor, care-i colea, la doi pași. Bine gândit, părinte, și, dacă nu-i cu bănat, aș aminti zapisul lui „Ștefan zugravul”, întocmit la 4 ianuarie 1682 (7190), care lasă soției sale Anița casa din mahalaua Curelarilor. Până aici nu-i nimic deocheat. Nu-i, dar dacă ne uităm la martori, printre ei se află „și diiacun Andreiu”, despre care aș crede
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
crede că slujea la biserica Curelari. Și aș mai avea de spus că Anița nu a păstrat casa primită moștenire de la Ștefan soțul ei. Uite ce aflăm la „Vălet 7199 (1691) martie 15”: „Un zapis de la Anița femeia lui Ștefan zugravul...făcut la mânule călugărilor de la mănăstirea Aron Vodă, precum au vîndut mănăstirei o casă cu loc ce este la poporul Curălarilor, lîngă Școala Jidovească”. Despre Școala Jidovească am tot vorbit noi. Drept-îi, dar acum te-aș ruga să mă lași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se revărsa peste cartierul din jur, iar din piața de legume și carne răsunau sâmbăta chemările măcelarilor și ale precupeților ce vindeau legume. Meșteri de tot felul mergeau agale pe străzi, oferindu-și în gura mare serviciile: instalatori, spălătorese, geamgii, zugravi. Dacă părăseai străzile principale și intrai în adâncul cartierelor, te aflai cel mai adesea în locuri umbroase și liniștite, unde casele scunde aveau grădini și mici terase ce dădeau înspre ele. Aici făceau zgomot copiii, câinii și uneori câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vreo șase luni, s-a atașat de mine și venea să-i dau de mâncare. Am botezat-o Pescăruș. După ce m-am aranjat cât de cât, am pornit în căutarea unui serviciu și am găsit ceva, temporar, ca ajutor de zugrav. Luam bani frumoși, dar munca era ucigătoare și mi se învârtea capul de la mirosul de dizolvant. În fiecare seară, după ce îmi terminam treaba, mâncam la un birt ieftin, beam o bere, mă duceam acasă și mă jucam cu pisica. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pus receptorul în furcă. Îmi dădeam foarte bine seama că nu o puteam învinui pe Midori pentru că s-a supărat, dar pur și simplu am uitat de ea... fiind prea ocupat cu mutatul, aranjatul, cumpărăturile și apoi cu munca de zugrav, pentru a face rost de bani. Nici măcar la Naoko n-am avut timp să mă gândesc. Așa mi se întâmpla întotdeauna - când mă concentram pe câte ceva, uitam de toate celelalte. M-am gândit apoi la ce-aș fi simțit eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și zidărie pentru absolvenții a opt clase; > cursuri de calificare profesională cu durata de 3, 4 sau 6 luni, desfășurate în colaborare cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă în diferite meserii stabilite în funcție de posibilitățile de practică: tâmplar, zugrav, ajutor mecanic-auto, croitor, bucătar, legumicultor, electronist, etc. > informare, consilie, mediere privind piața muncii în colaborare cu AJOFM, a persoanelor private de libertate ce urmează a fi puși în libertate; > activități literare bibliotecă, șezători și medalioane literare, prezentări de carte, editare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
pervazului... Sfinte Sisoe, casa era în renovare! Ușa întredeschisă către coridorul de unde venea lumina era tapetată toată cu ziare vechi. Camera pe care o avea în fața ochilor era golită de mobilă și o scară dublă, pătată cu var, rămăsese de la zugravi în mijlocul camerei. Ziare vechi fuseseră întinse și pe jos, peste parchet... Era oare cineva acasă?... Sigur că da, altfel lumina pe coridor n-ar fi fost aprinsă. Marilena și Melisa trebuie că se aflau pe undeva prin apropiere, poate chiar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]