1,887 matches
-
Liana Tugearu Cuvintele din acest titlu sunt o replică care se repetă în piesa dramaturgului american Martin Sherman, Când Isadora dansa, pusă în scenă la Teatrul Odeon de Răzvan Mazilu, creator complex, care a gândit și coregrafia, costumele și coloana sonoră a spectacolului. Figură legendară, Isadora Duncan ocupă un loc aparte în istoria dar și în mitologia dansului de la începutul secolului XX, alături de un
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
vocii, susținute de întreaga lor prezență scenică. Dintre aceștia, Rodica Mandache, interpreta lui Mary Desti, prietena Isadorei, este o altă actriță care colaborează de mai mult timp cu Răzvan Mazilu, putând să coborâm în timp până la piesa lui Tennessee Williams, pusă în scenă de Răzvan Mazilu tot la Teatrul Odeon, în 1996, Vorbește-mi ca ploaia și lasă- mă să te ascult. Rodica Mandache construiește și de astă dată un personaj bine conturat, ca și Oana Ștefănescu în Miss Belzer și Janine Stavarache
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
ca un reper major. Aici, în 1781, a fost premiera mondială cu „Idomineo” a lui Mozart. Acum mai bine de zece ani, cînd Praga a fost capitală culturală europeană, s-a jucat acolo spectacolul lui Silviu Purcărete cu „De Sade”, pus în scenă la „Théâtre de l’Union”, la Limoges. Exact în locul acela magnific, în teatrul cel mai vechi din Praga, la „Stavovske Divadlo”, unde Mozart a dirijat, el însuși, în 1787, premiera absolută cu „Don Giovanni” de Mozart! Cînd Radu Afrim era
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
Kitri/ Dulcineea a fost fără cusur ca realizare tehnică, dar trebuie să lucreze tot atât de mult pentru a da rolului și interpretarea absolut necesară. Legat de acest rol, aveam în minte strălucirea deplină pe care i-o dăduse, la premiera variantei puse în scenă de Mihai Babușka, Corina Dumitrescu. Cu ea ar fi trebuit să lucreze rolul Mădălina Stoica, ca interpretare, așa cum Alina Cojocaru, deși deja primă balerină la Royal Ballet, când a avut de pregătit acest rol, l-a lucrat timp îndelungat cu
Don Quijote din nou pe scena Operei din București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4409_a_5734]
-
este lovit cu cinism, susține europarlamentarul PDL Cristian Preda, într-o postare pe blogul personal. ”Pesediștii și peneliștii au transformat condamnarea lui Adrian Năstase într-un spectacol mediatic, dar dincolo de ecran se află și o intenție politică foarte clară. Compasiunea pusă în scenă după episodul sinuciderii ratate e doar fața publică a unui calcul politic cinic. PSD și PNL îl asumă fiindcă sunt în campanie electorală permanentă. Lupta politicienilor români cu deciziile judecătorești și folosirea medicilor pentru a amâna sau suspenda executarea pedepselor
Cristian Preda: Statul de drept, lovit cu cinism de către USL () [Corola-journal/Journalistic/44136_a_45461]
-
Nu-mi amintesc exact momentul, dar țin minte motivul: faptul că tot mai mulți regizori de primă mărime (de la Ingmar Bergman, Giorgio Strehler, Joseph Losey și Zeffirelli la Lucian Pintilie și Andrei Șerban, ca să dau doar câteva nume) începuseră să pună în scenă spectacole de operă. Cititorul meu își va fi închipuind că am văzut toate acele montări - că, eventual, mă urcam în avion și mă plantam în primele rânduri la Opéra Garnier sau La Fenice. Astfel de ipostaze țineau de science-fictionul pur
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
ultimului gest de disecție imaginabilă în fluxul trăirilor noastre. Nimeni, la noi, nu a dat - în deplină discreție - un relief mai teribil clipei ce trece, investite de cearcănul sufletului nostru. Nimeni, cred, nu a reușit mai bine ca el să pună în scenă atomii trăirilor noastre” (p. 7). Scriam că acesta e, dintre cele pe care le avem la dispoziție, cel mai eficace text de inițiere (pregnant culturală) în poetica lui Mircea Ivănescu. Lucrul se confirmă și în ultimul paragraf. Istoria literaturii, văzută
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
albe, mari și doar cîteva fenomene în teatrul românesc care să emoționeze, să nască valoare, provocare, meditație, iubire, tăceri, bucurie înaltă. Nu știu să spun de ce. Poate și pentru că degradarea umană este, paradoxal într-un fel, mai mare acum. Spectacolul pus în scenă de Radu Beligan în 2012 la Teatrul de Comedie este cu mult mai mult decît o regie. După mai bine de cincizeci de ani de la începuturi, această întoarcere este o altă pagină de istorie. Este un gest major. O radiografie
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
care se sustrage canonului bunei soții, dar care îi evocă libertăți și dreptul de a dispune de propriul ei corp. Erosul informat cultural este încă un pas în desprinderea de cratiță a femeii arabe, în plus, seminarizarea pe care o pune în scenă Radu Mihăileanu are în vedere accesul la cultură, la educație a celor defavorizați în societatea tradițională arabă, și anume femeile. Resursa revoluționară așa cum o înțelege nu numai femeia emancipată, dar și opresorul său, bărbatul, respectiv autoritățile, bărbații, este educația. Într-
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
decorul cosmic, întrucît poetul se vede „trăgînd mărgeaua globului stinsă după mine/ în biliardul hulpav de galaxii feline” (ibidem). Poetul Radu Ulmeanu impune prin faptul că-și percepe fără greș natura psihică solid montată într-un cadru vital și o pune în scenă în chip expresiv. Radu Ulmeanu, Ospețele iubirii. Antologie, Tipo Moldova, 2012, 672 p.
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
deținut. Și, mai ales, care este acel punct fără întoarcere, acel prag psihologic care odată traversat schimbă definitiv natura relațiilor? Când apare violența? Trebuie spus că violența este deja conținută și constituie premisa secretă a experimentului. Ceea ce regizorul reușește să pună în scenă este relația dintre putere și cel mai mic complex de inferioritate, iar această relație dobândește o expresie: umilința. Umilința nu este doar un instrument de tortură eficient, ci și răspunsul negativ al puterii, sunt cei doi antipozi care asigură câmpul
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
lor în priză, de motivarea lor strict artistică, singura care poate să reziste cu adevărat acum, în jungla supraviețuirii și a disperărilor. La Brașov a invitat regizorii mari, nume, regizorii de pe val, din mode, solicitînd trupa pe multe registre. Specatcolele puse în scenă de el la Brașov au, parcă, o melodie aparte, o tandrețe anume față de locul acela, față de înțelegerea responsabilității, față de actorii cu care călătorește, aproape constant, într-o ficțiune sau alta. Astă iarnă scriam despre un spectacol remarcabil, aproape nevăzut, lăsat
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
14 februarie ora 22:00 și sâmbătă 22 februarie, ora 22:00 la Green Hours, Calea Victoriei 120. Locurile sunt limitate de aceea este recomandată rezervarea la numărul de telefon: 40 788 452 485 sau email teatru@greenhours.ro. Lia Bugnar pune în scenă două piese care se succed aparent întâmplător, ca într-un joc dulce-acrișor al hazardului. Ce au ele în comun? Fuga. Personajele aleargă de-a lungul propriilor drame, mascându-și tristețea în decorul unor idealuri frânte pe care le pot repara
Marius Manole: Aici nu se simte () [Corola-journal/Journalistic/45737_a_47062]
-
a montat și baletul Satanella, pomenit în inscripția de pe sigiliul de la Muzeul Național de Artă al României. Satanella oder Metamorphosen, pe muzică de Cesare Pugni și de Peter Ludwig Hertel, a fost creat la Berlin în 1852, după ce coregraful mai pusese în scenă o altă variantă, numai pe muzică de Cesare Pugni, la Londra, în 1850. Și Paolo Taglioni a continuat să creeze până cu doi ani înainte de a se stinge din viață, ultima sa montare, din 1882, fiind propria sa versiune a
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
confirmă o evidență: anume că Ioana Pârvulescu se numără printre cei mai subtili eseiști pe care i-a dat literatura română. Dacă lucrul nu s-a spus până acum cu destulă claritate e, cred eu, pentru că talentul cu care sunt puse în scenă interpretările ei pur și simplu ia ochii. (Dovada cea mai bună o oferă o splendidă descifrare a Plumbului care, publicată fiind prin 1993, n-a căpătat încă recunoașterea care i se cuvenea de drept. Mai mult, relativ recent, un jurnalist
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]
-
destul de mari, cum ar fi lipsa unui sediu destinat acestui teatru. În plus, în această toamnă compania a trecut și printr-o reașezare, dar a reînviat ca pasărea Phoenix, scoțând la lumina rampei o nouă premieră, Giselle. Ea a fost pusă în scenă de Pavel Rotaru și primită cu un entuziasm impresionant de publicul Sibiului. Două seri la rând, sala mare a Casei de Cultură a făcut cu greu față cererilor publicului sibian. Să formezi un public pentru arta dansului este un lucru
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
înalță din apartamente și plutesc deasupra orașului, deasupra Nevei, îndreptându-se către o direcție necunoscută: o minunată metaforă a exilului, dar și a condiției artistului într-un regim totalitar. Însă cu adevărat subversiv într-un sens kunderian este regizorul atunci când pune în scenă o reacție la moartea lui Stalin. În corul patriotic al komsomoliștilor dirijat de consecvente și planturoase instructuoare, Brodski împreună cu prietenul său miaună în loc de a cânta. Doi elevi duc un bust al lui Stalin care se intersectează cu un bust al
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
un ambient saturat de muzică. Pentru Balanchine „Baletul este înainte de orice o problemă de tempo și de spațiu: spațiul delimitat de scenă, timpul furnizat de muzică”. Cele mai caracteristice realizări ale sale, între care se înscriu și cele două piese puse în scenă la București, sunt balete fără temă, ale căror construcție și formă decurg din sursa muzicală. Toți soliștii (în parte alții decât la premiera de anul trecut), dar și tot ansamblul de fete și-au însușit întru totul stilul lui Balanchine
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
în care dansatorii migrează, din timp în timp, de la un teatru la altul. Trei continente, Europa, America și Asia, își au reprezentanți în compania sibiană, alături de dansatorii români și de invitații speciali, chemați pentru respectiva premieră. Iar coregrafii care au pus în scenă cele două piese ale acestei premiere sunt doi artiști români, care au cariere și recunoașteri naționale și internaționale, Florin Brândușă și Pavel Rotaru. Ca prim balerin, Florin Brândușă, a evoluat pe scenele celor mai mari companii din țară: la Opera
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
coordonat reeditarea, integral revizuită, a dicționarului lui Tiktin și ediția monumentală a Bibliei lui Șerban Cantacuzino), Paul Miron uită să le conceadă literaților dreptul de a se entuziasma în fața, pur și simplu, spectacolului de cuvinte miezoase pe care acesta îl pune în scenă cu o naturalețe, multora, străină. La prima lectură, și pe mine tot asta m-a frapat. În plus, acte manqué sau nu, atunci când, stârnit de Ovidiu Nimigean, se referă la neajunsurile literaturii care-i parvenea din țară, principalul său cal
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
de Centrul Cultural Casa Artelor și face parte din programul ”Zilele multiculturalității”, care propune sărbătorirea, în fiecare lună, a unei națiuni reprezentative și valoroase prin cultura ei. La finalul serii, Teatrul Național de Operetă ”Ion Dacian”, partener al evenimentului, va pune în scenă spectacolul ”Paris, mon amour!”; scenografia aparține Corinei Grămoșteanu, iar Alice Barb semnează conceptul și regia piesei. La sediul Ambasadei de la București, Ziua Națională a Franței a fost marcat încă de sâmbătă, prin vizita șefului Guvernului de la Paris - Jean-Marc Ayrault. Premierul
Ziua Franței, sărbătorită și în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55770_a_57095]
-
Tamara Buciuceanu Botez a primit luni seara Premiul de Excelență în cadrul galei găzduite de Ion Caramitru. Andrei Șerban a primit Premiul pentru cel mai bun regizor pentru piesa pusă în scenă la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca - „Strigăte și șoapte”. Montarea a fost desemnată cel mai bun spectacol al anului trecut, iar Zsolt Bogdan a primit Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, rolul Bergman din aceeași montare
Gala Premiilor UNITER () [Corola-journal/Journalistic/5623_a_6948]
-
a-i descoperi singuri. Facem însă imprudența de a avansa pe o linie clasică de interpretare și cităm un nume din catalogul prefațat de Erwin Kessler, pentru că folosind tehnicile moderne ale fotografierii și implicit ale colajului în organizarea unor secvențe puse în scenă, Bogdan Teodorescu, pentru că despre el este vorba aici, reia teme jucate îndelung de artiștii moderni, ca într-un experiment deschis. Așadar, dacă în urmă cu ceva timp scriam despre un dejun în iarbă al lui Francisc Chiuariu, în care personajele
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
Liana Tugearu Respectându-și nestră mutat toate promisiunile și proiectele, Teatrul de Balet din Sibiu a prezentat de curând o noua premieră, un diptic, format dintr-o piesă clasică, Les Sylphides (Chopiniana), pusă în scenă de Florin Brândușă, după Mihail Fokin, urmată de una dintre cele mai reprezentative lucră ri ale lui Oleg Danovski, Mandarinul Miraculos de Béla Bartók, repusă în scenă de Oleg Danovski jr., asistat de Stela Cocârlea. Piesă creată de Mihail Fokin
Din nou împreună cu Oleg Danovski by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5472_a_6797]
-
limbaj neoclasic-modern, așa cum și muzica lui Bartók, avea o temă pentru reliefarea personajelor sale. Subiectul erotic al baletului - puterea instinctului sexual - a provocat scandal de-a lungul timpului, în diferite etape istorice. Încă de la premiera sa de la Köln, din 1926, pusă în scenă de Hans Strohbach, reprezentațiile au fot suspendate. După repetițiile generale, autoritățile maghiare au interzis montarea baletului în 1931 și în 1941, astfel că Aurel Milloss îl va putea monta în 1942, în afara țării, la Milano, iar în Ungaria el nu
Din nou împreună cu Oleg Danovski by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5472_a_6797]