2,566 matches
-
primi și a închide depozitul în Tezaurul de la Kremlin, dar față cu protocolul de la Iași, pe care nu l-au cunoscut, vor cere noi instrucțiuni de la Petrograd. Am așteptat până au trecut sărbătorile, când, reunindu-ne din nou, mi-au pus în vedere că ministrul, față cu protocolul din Iași, autoriza a se face inventar - a se deschide toate lăzile, a se număra conținutul tuturor sacilor și în urmă a se cântări și aurul liber - nu în saci - și operațiunea va dura până
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a intra în oraș, spre a-l devasta, s-a făcut uz de arme, omorându-se doi din ei. Cele întâmplate ajungând la cunoștința domnului Prefect de județ de pe atunci, Adam Mitache, domnia sa a chemat pe revizorul școalei spre a pune în vedere domnului Mităchescu că pentru câteva zile să stea acasă la familie în Huși, având oarece bănuieli asupra-i. În acest timp, e drept, domnul Mităchescu a fost supravegheat, însă nu a fost oprit de a eși din casă și încă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în urmă când a făcut „prima liturghie”, dar acum erau timpuri mai grele. Securitatea era de veghe și ar fi intervenit cu promptitudine dacă evenimentul ar fi căpătat amploare. Când au fost puși în libertate, cei de la Securitate le-au pus în vedere foștilor deținuți să nu spună nimănui, nici chiar rudelor apropiate ce au făcut în timpul detenției, iar nerespectarea acestei interdicții putea să aibă urmări neplăcute nu numai pentru ei, dar și pentru cei ce i-ar fi ascultat. Acesta este, printre
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
că suntem eliberați. Dar spre surpriza noastră, iarăși am fost puși sub pază și încărcați în camioane și duși la altă colonie numită Coasta Galeș. Aici am mai fost ținut câteva zile, până când politrucul ne-a chemat și ne-a pus în vedere că dacă ne vom elibera, nu avem voie să spunem la nimeni unde am fost, cu cine am fost, sau să povestim ceva din viața de închisoare. Apoi ni s-a înmânat carnetul CEC, unde erau depuse niște sume derizorii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
școală, lungimea părului era controlată zilnic - ceafa trebuia rasă până la jumătatea capului, iar lobul urechii degajat de păr la un lat de deget. și asta nu numai în clasele mici, ci și la liceu. Chiar și la universitate li se punea în vedere studenților că n-au ce căuta acolo cu lațe. Pentru bărbați exista frizerul, pentru femei coaforul. De neconceput ca femeile și bărbații să meargă să se tundă în același loc. Regele ținea să-și păstreze o perspectivă cât mai clară
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de kg. Colectarea porumbului a fost încurcată și de comisiunea interimară (a comunii,n.n.), care întotdeauna a trecut la discuții negative de colectare și a căutat portițe prin care să obțină aprobarea ca această comună să fie scutită de cotă. Punem în vedere primarului, notarului și membrilor comisiunii interimare să caute să determine pe locuitorii comunei să predea cota de porumb în termen de 15 zile. După acest termen voi dresa acte de dare în judecată la legea sabotajului, căci consider aceste comune
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor. La 18 aprilie 1942, medicul orașului înaintează poliției un tabel cu numele a 10 evrei pe care cercul de recrutare i-a repartizat la munca de folos obștesc. Solicită să li se pună în vedere evreilor să se prezinte zilnic la serviciul sanitar al orașului, la ora 8, în caz contrar se va cere să fie repartizați la munca agricolă. Lectura numeroaselor documente de arhivă privind desfășurarea muncii obligatorii a evreilor din Dorohoi, precum și amintirile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de recrutare că Primăria Dorohoi, cu adresa nr.173/1942, a cerut scoaterea pentru 27 iulie 1942, a unui număr de 40 de evrei de peste 50 de ani, pe baza unui tabel dat de Comunitatea evreilor și li s-a pus în vedere să se prezinte la lucru. Atitudinea Poliției este justificată astfel: „noi am fost bazați că pe o cerere similară ați aprobat ca evreii să fie scoși la lucru pentru desfundarea tranșeelor. Pe viitor ne vom conforma adresei nr.40430/1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
multe sectoare de activitate nu a fost atât de ușor de făcut și că, autoritățile trebuiau să accepte necesitatea utilizării muncii evreilor meseriași care nu au putut fi înlocuiți cu români. De exemplu, la 29 iulie 1942, Cercul de recrutare pune în vedere Poliției că evreii birjari, cotiugari, sacagii au scutire de muncă obligatorie numai până la 30 septembrie 1942 și solicită luarea de măsuri pentru înlocuirea lor cu elemente creștine să se facă în timp pentru ca populația orașului să nu sufere. La 30
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
proprietatea Centrului Național de Românizare din anul 1941 și are un cont de închiriere cu internatul Gimnaziului Grigore Ghica. Instituția comunitară a evreilor din Dorohoi a cunoscut o reorganizare în iunie 1941, întrucât, printr-o adresă a Primăriei Dorohoi, se pune în vedere că membri din conducerea Comunității și toți funcționarii trebuiau să îndeplinească condiția de cetățenie. Președintele comunității, dr.Isac Axler și secretarul comunității Ștrul Șulimovici trimit Primăriei Dorohoi, un tabel cuprinzând membri comitetului de conducere, cu precizarea că, cele 25 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de muncă anulate, să fie trimiși în detașamentele exterioare, pentru a nu contraveni dispozițiilor guvernamentale în ceea ce privește măsurile de ordin economic ce s-au luat, ținându-se seamă de comerțul clandestin ce-l practică cât și Centralei căreia i s-a pus în vedere de a nu mai numi președintele și membri Oficiul Județean al evreilor din Dorohoi și de a nu mai avea nici un amestec în conducerea, organizarea și administrarea comunităților din Dorohoi. Între 29 februarie 1944 și 4 martie 1944, conducerea Oficiului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1942, cu adresa nr.1511 i se comunică ordinul 146/1942 al Guvernământului provinciei Bucovina prin care, deplasarea sa la Mihăileni nu era aprobată 1022. La fel, la 11 mai 1942, Prefectura Dorohoi, cu adresa nr.8950 comunică Poliției să pună în vedere evreului Iosif Klingher din str.Ștefan cel Mare, nr.31, că „Ministerul de Interne, cu ordinul nr.6431/1942, nu i-a aprobat autorizația de călătorie la Darabani. Lectura numeroaselor cereri ale evreilor din Dorohoi, care solicitau permisiunea de a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sancționați pentru călătoriile făcute fără autorizații. De exemplu, cu adresa nr.1379 din 31 martie 1942, șeful Biroului mobilizării organizării națiunii și teritoriului, de la Prefectura județului, cere Poliție să dea curs ordinului nr.987 din 2 martie 1942 și să pună în vedere evreilor, notați în tabelul anexat ordinului. Lectura documentelor de arhivă, cum ar fi: petiții sau cereri ale evreilor pentru obținerea aprobărilor necesare eliberării autorizațiilor de călătorie, adresele poliției către prefectură, ca răspuns la ordinele primite pentru cercetarea sau supravegherea unor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia masuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din țările lor asupra evoluțiilor "pozitive" din Chile. Din când în când, câte un diplomat mai era declarat "persona non grata", așa, pentru "atragerea atenției". Când lucrurile se complicau, ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
financiare din Iași, apoi, în aceeași calitate la București și Lugoj și, în sfârșit, șef al secției Gărzii financiare a județului Severin cu gradul de Comisar Șef. Între timp, autoritățile sovietice care operau nestingherit urmărirea basarabenilor pe teritoriul României îi pun în vedere să se reîntoarcă în Basarabia, împreună cu familia. Refuză, protestează, înaintează memorii în calitate de cetățean român și până la o decizie a Ministerului de Interne este scos din orice funcție și rămâne șomer. Se întoarce la Iași și, datorită talentului său, este angajat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia măsuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din țările lor asupra evoluțiilor "pozitive" din Chile. Din când în când, câte un diplomat mai era declarat "persona non grata", așa, pentru "atragerea atenției". Când lucrurile se complicau, ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
chestor comandant al clubului Dinamo. Nesăbuința de a-l înfrunta pe Țiriac, adică de a se pune de-a curmezișul sistemului, a fost urgent taxată de EI. Adică de MI (trăiți, ordinele se execută, nu se discută!), care i-a pus în vedere blajinului manager de club sportiv să aleagă: sau Dinamo, soldă, pensioară militară, sau disidență de candidatură la COR. Pentru că EI sînt mai tari ca piatra și mai iuți ca săgeata, s-ar putea să ne trezim pe ecrane cu Onișoru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aspirațiune. Vara Bucureștii nu aveau spectacole. Lumea din elită sau pleca la moșii, sau se ducea la Paris, sau pe la băile din Austro-Ungaria. Valea Prahovei, cu toate stațiunile ei, era necunoscută atunci. Regele Carol, alegându-și reședința la Sinaia, a pus în vedere și în valoare această regiune.243 Până atunci în Muntenia o parte a publicului, câteva familii dintr-un cerc restrâns, se ducea la Câmpulung. 138 bucureștii de altădată 241. Benedetto Franchetti a renunțat la concesiunea operei italiene din București în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mișcările măsurate, ajutând admirabil la vivificarea ideilor, niciodată triviale. Vocea-i, deși nu era mare, era destul de puternică - puțin cam tremurată - și bine timbrată. Dicțiune bună. De obicei apărea în frac...“ - p. 27). Ziarul Românul scrie un articol în care pune în vedere faptul că, după secole de robire, Principatele Române pot, în sfârșit, să se manifeste din nou în fața omenirii ca stat de sine stătător, capabil pentru jertfa cea mare. Cum intenția mea nu este să fac istoricul războiului, ci numai să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tace de atunci și până acum; caterisirea, care procedural nu este încă executorie, a devenit operantă prin decizia practică a Securității. Chiar din ziua de 6 octombrie, câțiva membri de partid din cartier au fost chemați și li s-a pus în vedere să colaboreze cu Securitatea, calitatea lor de membri PCR obligându-i la delațiune. Iar marea și salvatoarea acțiune a orânduirii socialiste din RSR la care erau chemați era să anunțe Securitatea dacă preotul Calciu iese pe stradă îmbrăcat în reverendă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
muncit de gânduri, ar fi răspuns oftând; Ce-ți pasâ ție? Tu poți vorbi așa fiindcă nu ți-au rămas, ca mie, moșii în Basarabia. Prin cazărmi au fost chemaț soldații de origine din teritoriile cedate și li s-a pus în vedere că acei care voiesc să plece la casele lor, o pot face. Marea majoritate a oamenilor a cerut să fie trimisâ în țară străină. Acolo își aveau familia și vatra părintească, împreună cu bruma lor de agoniseală. Aceste evenimente au surprins
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
scula mai târziu, căci la orele 6 dimineața un autobuz îi transporta la locul de muncă. Șicanele poliției au început și la Rostock. Mai întâi li s-au ridicat pașapoartele (Fremdenpass), ca să nu poată părăsi orașul. Apoi li s-a pus în vedere și legionarilor de aici că n-au voie să scrie în țară informații cu caracter politic și nici chiar chestiuni familiale. Cine vrea să comunice cu familia lui, trebuia să încredințeze scrisoarea Gestapoului, care, la rândul lui, prin agenții lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1947, Gheorghe Munteanu fiind șeful organizației legionare studențești pe întreaga Academie Comercială. În continuare, Plop Gheorghe pretinde că în ianuarie 1948 i-a predat lui Munteanu Gheorghe conducerea legionarilor din anul II al Academiei Comerciale, întrucât i s-ar fi pus în vedere la Prefectura Poliției Capitalei că va fi pus sub supraveghere pentru activitate sa trecută în Mișcarea Legionară. În declarația sa, Plop Gheorghe dă schema organizatorică legionară de la Academia Comercială, atât pe anul 1947, cât și pe anul 1948. In anul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce fabrică pâine pentru Detașamentul de evrei, - Nu trebuie să fabrice pâine. Nu am putut obține nici făină de mămăligă așa că lucrăm fără pâine - iar randamentul trebue să iasă. Rog să binevoiți a interveni locului în drept pentru a se pune în vedere D-lui Primar să nu se atingă în viitor de ceea ce nu este a D-lui. Comandantul Detașamentul de Evrei Căpitan, semnătură indescifrabilă *Adnotare: ilizibil. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 33.01.8, fila 471. Document nr. 43 MARELE CARTIER GENERAL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei dar îmbrăcați și sănătoși. 4) La data hotărâtă înapoierei, acelaș ofițer se va prezenta la Cercul Teritorial pentru a lua în primire detașamentul, format ca la punctul 3. Va refuza oameni fără îmbrăcăminte bună de iarnă. 5) Se va pune în vedere evreilor să-și aducă echipamentul necesar pentru iarnă. 6) Fiecare evreu va avea asupra lui un bilet de voie în care se va specifica data plecării și a înapoierei la unitate, arătându-se și numărul aprobator al Comandamentului Teritorial, pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]