6,395 matches
-
stradă [în decembrie 1989], deci la mine a funcționat mesajul ăla. De-asta spun că și eu sunt perfect manipulabil, la momentul respectiv nu am stat să mă mai întreb: „băi, dar Timișoara are 180 de mii de oameni, au împușcat unul din trei? Mamă ce măcel, dar totuși...” N-am vrut să-mi pun niciun fel de întrebare critică la acel moment. Sigur, nu mai eram actori raționali. Eram o turmă, oi. Lucrurile nu stau cu nimic mai bine astăzi
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
croații, si cu noi, și-așa acolo s-a amestecat tot, că n-a știut cine pe cine omoară. Eu am pierdut pe un unchi, care a fost musulman, și el nu a vrut să accepte armă, si a fost împușcat în curte, în fața familiei. Când am venit la București și am intrat acolo, la cămin (Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil), la Tudor Gociu, erau patru etaje pline cu azilanți. Am primit o cameră, aveam bucătăria comună
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
aruncat o grenadă. Și a doua grenadă. Într-o cameră și în altă cameră. Apu închipuieți ce era acolo că erau peste 350 de evrei. Și nu i-o ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
o grenadă. Și a doua grenadă. Într-o cameră și în altă cameră. Apu închipuieți ce era acolo că erau peste 350 de evrei. Și nu i-o ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe urmă e ceva normal. Prima dată e greu. Până o ucis unu, da pe urmă o vazut că și acela ucide și celalt, și celalt. Toți s-o întărtat. BRICEVA Briceva o fost un orășel unde o trăit
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
fost un orășel unde o trăit numai evrei. Și-apu eu acolo în 41, când s-o început războiul, am păscut oile la un evreu. Și când o intrat deamu... un regiment de cavalerie de la români, o sărit de pe cai și împușcau într-înșii. Și l-o prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
făcut cu dânșii nu știu. Si era vai de capul lor. Flămânzi, murdari, rupți, distruși... o stare deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
aruncat o grenadă. Și a doua grenadă. Într-o cameră și în altă cameră. Apu închipuieți ce era acolo că erau peste 350 de evrei. Și nu i-o ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
o grenadă. Și a doua grenadă. Într-o cameră și în altă cameră. Apu închipuieți ce era acolo că erau peste 350 de evrei. Și nu i-o ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe urmă e ceva normal. Prima dată e greu. Până o ucis unu, da pe urmă o vazut că și acela ucide și celalt, și celalt. Toți s-o întărtat. BRICEVA Briceva o fost un orășel unde o trăit
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
fost un orășel unde o trăit numai evrei. Și-apu eu acolo în 41, când s-o început războiul, am păscut oile la un evreu. Și când o intrat deamu... un regiment de cavalerie de la români, o sărit de pe cai și împușcau într-înșii. Și l-o prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
făcut cu dânșii nu știu. Si era vai de capul lor. Flămânzi, murdari, rupți, distruși... o stare deplorabilă, o stare strașnică. Tot timpul strigau: Pâine, apă, pâine, apă! Și mureau copii, copii bolnavi, ceva strașnic era. Care mureau, care îi împușcau. Ș-apăi am văzut cum îi îngropa acolo, ședeau jandarmii lângă dânșii și ei săpau... Evreii, singuri îngropau. Îngropau tot timpul oameni. I-au mânat ca pe niște vite, cum ai mâna așa și ai îngrădi o cireadă de vaci, de
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
importante în spiritul democrației și dreptății; decizia finală e luată întotdeauna după o discuție cu toți cei din grup. Partizanii sunt reprezentați și că judecători „severi”: unul dintre ei este degradat și este amenințat cu un proces militar după ce îi împușca pe prizonierii care îi uciseseră cel mai bun prieten. Aceste scene servesc un dublu scop: mai întâi asigura spectatorul că liderii din perioada războiului nu au luat decizii în mod arbitrar sau dictatorial, așa cum se proceda în URSS, apoi sugerează
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
copiii și nevestele noastre? Dumnezeu să nu-l ierte pe fiul dumitale! Și nici pe dumneata să nu te ierte, că ai fost om rău! Iar piatră funerară nu-ți facem! Mai bine ne lăsăm împușcați! Hai, poruncește să ne împuște, colonelule! Oamenii din ateliere se așteptau să izbucnească mânia și cravasa colonelului Zlătescu să se lase repede pe obrajii galbeni ai chinezilor. Dar nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Colonelul Zlătescu a lăsat capul în jos și a
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
și obraznic. Niciodată nu a învățat să tacă, nici să se supună, și avea un sfidător simț al umorului și al amorului. În noaptea de 10 mai a anului 1975, tovarășii săi din armata de gherilă salvadoriană l-au ucis, împușcându-l în somn. Criminali: combatanții revoluționari care ucid pentru a pedepsi o neînțelegere sunt la fel de criminali ca și militarii care ucid pentru perpetuarea nedreptăților.
10 MAI. DE NEIERTAT (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295859_a_297188]
-
redau. Erau noroaiele, eu eram încă adolescent și pentru o nevoie fiziologica m-am întors spre un șanț. Și atunci am văzut pentru prima oara cu ochii mei un batran rămas în urmă convoiului și un jandarm care l-a împușcat. Cadavrul a căzut imediat. De-o parte și de alta a drumului erau coceni de porumb. Și dintre coceni, la un moment dat, au apărut țărani care au dezbrăcat cadavrul în două minute, ca niște scamatori de circ. Asta a
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
în două minute, ca niște scamatori de circ. Asta a fost primul pe care l-am văzut. Pe parcursul acestul drum am văzut foarte multe imagini înrgozitoare. Dar și acum, la vârsta asta, mai am coșmaruri cu acest bătrân, acest prim împușcat pe care l-am văzut. La un moment dat, ne-au pus într-o comună, Corbu, pe o colina. Era o ploaie tot mai rece, care s-a transformat în lapoviță, iar spre dimineață în zăpadă. Spre miezul nopții a
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
de jandarmi. Grupul nostru de 200 a avut un noroc foarte mare. A fost preluat de un șef de jandarmi, ne-a pus în mișcare, dar când vedea că cineva rămâne în urmă, ne punea să-l așteptăm, în loc să-l împuște. Așa ne-a condus 60 de kilometri în interiorul Ucrainei. Am ajuns într-un sat, unde ne-a introdus într-un grajd și ne-a spus că are ordin să ne lase aici. Era grajdul unui colhoz. Și ne-a zis
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
luăm lemn. Totuși, în aceste expediții de furt am fost o dată prins. Eram tocmai sus la acoperiș, si am fost prins de patrulă. Erau un fruntaș de jandarmi și un ostaș simplu. Soldatul spune de față cu mine - „să-l împușcam!”. Dar fruntașul spune „Nu, să-l ducem la legiunea de jandarmi”. Și s-a executat ce a spus ăla. Dar pe drum spre legiune, soldatul care voia să mă împuște mă lovea în spate cu patul de arme, în coaste
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
ostaș simplu. Soldatul spune de față cu mine - „să-l împușcam!”. Dar fruntașul spune „Nu, să-l ducem la legiunea de jandarmi”. Și s-a executat ce a spus ăla. Dar pe drum spre legiune, soldatul care voia să mă împuște mă lovea în spate cu patul de arme, în coaste, îngrozitor. La un moment dat, cănd treceam pe lângă un stâlp, n-am mai putut, m-am întors brusc și l-am privit - avea o fată cu atâta ură, era atât
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
pe fereastră!”. A mai spus: „Da, sunt comunist. Orice om progresist, orice om de cultură trebuie să fie comunist”[14]. Ervin Kreid a fost trimis la Târgu-Jiu, iar apoi la Vapniarka și a sfârșit ucis în închisoarea Râbnița: „A fost împușcat odată cu retragerea de pe teritoriul în care se află închisoarea Râbnița. Deținuții au fost împușcați de trupele SS care se retrăgeau, iar închisorii i-au dat foc. Acesta a fost sfârșitul lui Ervin Kreid”. Mișosniky și-l amintește pe Kreid că
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
cultură trebuie să fie comunist”[14]. Ervin Kreid a fost trimis la Târgu-Jiu, iar apoi la Vapniarka și a sfârșit ucis în închisoarea Râbnița: „A fost împușcat odată cu retragerea de pe teritoriul în care se află închisoarea Râbnița. Deținuții au fost împușcați de trupele SS care se retrăgeau, iar închisorii i-au dat foc. Acesta a fost sfârșitul lui Ervin Kreid”. Mișosniky și-l amintește pe Kreid că militant egalitarist și antifascist exemplar: „Și mai am ceva, imaginea lui de neuitat. Ervin
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
acolo a râs mult pe seama stupidității negrilor și s-a distrat la vânătoare. A ucis cincisprezece antilope, a jupuit o maimuță ca să se îmbrace cu pielea ei, a făcut să explodeze un rinocer cu un cartuș de dinamită și a împușcat în gurile deschise o mulțime de crocodili. Tintin zicea că elefanții vorbesc franceza mult mai bine decât negrii. Pentru a lua cu el un souvenir, a omorât un elefant și i-a smuls colții de fildeș. Călătoria a fost foarte
22 MAI. TINTIN ȘI SĂLBATICII (FRAGMENT DIN ”FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295874_a_297203]
-
destinație în Transnistria în luna decembrie: sate (parțial) evacuate, unde erau cazați câte 25-40 de oameni într-o casă, fără paturi, uși sau ferestre. Prizonieri în aceste case, fără mâncare sau încălzire, majoritatea oamenilor au murit de foame, tifos sau împușcați în timp ce încercau să fugă. „Nu făceam nimic, că nu aveam ce să facem. Stăm băgați în casă, ca daca ieșeam afară ne omorau rușii[2]</a>, ne împușcau.” (Marcel Dumitru)</i></b> „Eram mititica, eram cu mama, 10 ani am
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
fără mâncare sau încălzire, majoritatea oamenilor au murit de foame, tifos sau împușcați în timp ce încercau să fugă. „Nu făceam nimic, că nu aveam ce să facem. Stăm băgați în casă, ca daca ieșeam afară ne omorau rușii[2]</a>, ne împușcau.” (Marcel Dumitru)</i></b> „Eram mititica, eram cu mama, 10 ani am avut. Și a luat cămașă de pe mine, m-a lăsat în pielea goală, într-o fustița ruptă. Și mi-a luat-o și s-au îmbrăcat pe ele
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]