33,912 matches
-
DESTINULUI” ȘI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU Autor: Eliza Roha Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu publicarea volumelor „Puterea destinului”, editat la prestigioasa Editură ANAMAROL, București, 2013 și „Dincolo de timp”, editura Fundația Academia Dacoromână „Tempus DacoRomânia Com Terra”, 2012, doamna Rodica Elena Lupu punctează o nouă reușită, un nou tablou de ansamblu în palmaresul său literar. Pentru orice observator ce se oprește din fuga nestăpânită a vieții, meditând pentru o clipă la pregnanța
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
așteptate. Felicitări! Eliza ROHA Romancier, dramaturg membru al Uniunii Sriitorilor din România Mai 2014 ----------------------------------------- Rodica Elena LUPU (Pseudonim literar Roena Woolf). Poet, eseist, romancier, jurnalist literar, promotor cultural, editor. Născută în Războieni-Cetate, județul Alba. Licențiată în Drept, doctor honoris causa Academia Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
LUPU (Pseudonim literar Roena Woolf). Poet, eseist, romancier, jurnalist literar, promotor cultural, editor. Născută în Războieni-Cetate, județul Alba. Licențiată în Drept, doctor honoris causa Academia Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de Stiință Literatură și Arte ș.a... Debut literar cu poezia „Clipa!”, 1980, Cluj Napoca Volume publicate: Romane: „Eterna povestre”, „Glasul inimii”, „Timpul judecă și plătește
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de Stiință Literatură și Arte ș.a... Debut literar cu poezia „Clipa!”, 1980, Cluj Napoca Volume publicate: Romane: „Eterna povestre”, „Glasul inimii”, „Timpul judecă și plătește”, „Mâna destinului”, „Miracolul vieții”, „O umbră
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de Stiință Literatură și Arte ș.a... Debut literar cu poezia „Clipa!”, 1980, Cluj Napoca Volume publicate: Romane: „Eterna povestre”, „Glasul inimii”, „Timpul judecă și plătește”, „Mâna destinului”, „Miracolul vieții”, „O umbră din trecut”, „Lucky”, „Mister”, „Iubire, tu”, „Clipe în doi
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Mărian al lu’ Chircuț (25 august 1927 - 23 iunie 2012). Note bibiliografice 1M. Pătrașcu și N. Daneș, Monografia comunei Câineni, județul Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2008, p. 9; 2Idem, p. 235; 3Gh. Vrabie, Folclorul - obiect, principii, metodă, categorii, Editura Academiei, București, 1970, p. 195; 4C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, Editura Minerva, București, 1973, p. 611-631; 5Al. Rosetti, Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Popescu - mort 1954, Vasile Zorzor -mort 1952. La Râmnicul-Sărat, acolo unde beciurile nu au ferestre, au murit orbi, înfometați și bolnavi de tuberculoză trei generali: Gheorghe Dobre - mort 1959, Gheorghe Jienescu - mort 1953, Constantin Pantazi - mort 1958. În închisoarea Pitești, „academia reeducării”, în chinuri cumplite au fost exterminați doi generali: Mihail Kiriacescu - mort 1960, Constantin Trestioreanu - mort 1957. La închisoarea Botoșani a murit generalul Ion Petrovan în 1963, la Galați, generalul Petre Vasilescu în 1959, la închisoarea Gherla, generalul Vasile Pascu
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
de enorie, în mânăstiri și chiar în casele preoților [48] . Rareori profesorii din aceste școli erau laici, majoritatea fiind preoți sau monahi. De asemenea, ca manuale didactice se foloseau cărțile bisericești. Unele dintre școli au devenit renumite, ca de pildă, Academia Athonită, Școala de la Ioannina, Școala din Chios, Școala din Smirna și Academia din Moschopolis, adevărat centru de promovare a culturii și limbii elene. Trebuie remarcat faptul că în timpul stăpânirii otomane (1453-1821), din cei aproximativ 800 de scriitori greci, cea mai
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
din aceste școli erau laici, majoritatea fiind preoți sau monahi. De asemenea, ca manuale didactice se foloseau cărțile bisericești. Unele dintre școli au devenit renumite, ca de pildă, Academia Athonită, Școala de la Ioannina, Școala din Chios, Școala din Smirna și Academia din Moschopolis, adevărat centru de promovare a culturii și limbii elene. Trebuie remarcat faptul că în timpul stăpânirii otomane (1453-1821), din cei aproximativ 800 de scriitori greci, cea mai mare parte au fost clerici și monahi [49] . La Școala din Atena
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
paralizantă și dezumanizantă, principalul instrument de manipulare, menit să distrugă relațiile interumane, să ducă la disperare și neîncredere. Totul este politizat și cu precădere învățământul, pe această direcție se nasc noi instituții și școli, așa numitele Școli de partid și Academii politice. Colectivizarea agriculturii va fi și ea o etapă obligatorie și nespus de întunecată în procesul de sovietizare la care a fost supusă România. Și pentru ca nimic să nu fie omis, relațiile cu Occidentul vor fi blocate, astfel treptat țara
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
cu cel sovietic, unde cei mai apropiați colaboratori ai lui Stalin și cei mai cunoscuți doctrinari ai partidului căzuseră rând pe rând. Teama de intelectualitate se va manifesta și prin metamorfozarea nefericită a uneia dintre principalele instituții de cultură românești, Academia, se produc epurări masive între membrii ei și mulți dintre ei ajung în întunecatul Sighet. Ziariști, academicieni, poeți, oameni de știință, în măsura în care nu au înțeles să încheie pact cu puterea politică criminală, au intrat în moara represiunii, plătind cu viața
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
notează că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăiești majoritatea locuitorilor sunt moldoveni (32). Cultura românească a influențat și cultura ucrainienilor și rușilor prin românii ce și-au găsit rosturi în Rusia. Petru Movilă a devenit mitropolit al Kievului și întemeietorul Academiei rusești. Călugărul român Paul Berândă este întemeietorul lexicografiei rusești. Milescu Spătaru pe lângă activitatea diplomatică și științifică a fost învățătorul lui Petru cel Mare. Dimitrie Cantemir a depus o rodnică activitate științifică fiind și consilier intim al împăratului. Herăscu (Hirăstov) a
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
dă comandă cazacilor să îi cânte „Dunăre,Dunăre”), prin Leon Donici și alții capătă niște mari oameni de cultură(35). În 1737 se năștea în Rusia, Nic Bantânș Camenschi urmaș de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse și universității(36). Mihai Frunză geniu militar al Armatei Roșii, mort în 1925 la 40 de ani, este cel al cărui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiză (Frunze) și Academia militară a URSS. Acesta se născuse în Turkestan
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse și universității(36). Mihai Frunză geniu militar al Armatei Roșii, mort în 1925 la 40 de ani, este cel al cărui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiză (Frunze) și Academia militară a URSS. Acesta se născuse în Turkestan, urmare a unor colonizări ale basarabenilor și transnistrienilor în 1878 în regiune(37). În 1854 se stingea la Odessa Al. Sturza, filozof al religiilor. N.Donici a întemeiat în 1908 la Dubăsarii
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor interbisericești, interconfesionale și interreligioase!... Datorită tuturor acestor calități și merite, din anul anul 1992 a fost membru al Academiei Române și al Academiei Republicii Moldova, de asemenea, la 12 Octombrie anul 1998 a primit Titlul Academic de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, iar în anul 2002 pe cel al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu!... Nu pot să uit faptul că, în mare
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
în casă și să ceară părinților copiilor de până la 18 ani să-și lase copiii la biserică pentru a primi învățătura bisericească (L. Grigorescu, Politica de laicizare a slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să se resemneze cu inevitabila aplicare a voinței comuniste, în speranța unei căderi apropiate a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 330-333. 24 C. Voicescu, Oameni ai bisericii în rezistența anticomunistă din munții și codrii României, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 279-294. 25 C. Aioanei, Cr. Troncotă, Contra „armatei negre a călugărilor
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 330-333. 24 C. Voicescu, Oameni ai bisericii în rezistența anticomunistă din munții și codrii României, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 279-294. 25 C. Aioanei, Cr. Troncotă, Contra „armatei negre a călugărilor și călugărițelor”, în Magazin Istoric, an XXX, 1(346), 1996, p. 3. 26 Proces verbal de interogatoriu din 21 iunie 1958, luat lui Alexandru (Adrian) Făgețeanu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad. La reîntoarcere — în vârstă de doar 26 de ani — mitropolitul Nicolae Bălan îl numește profesor de dogmatică (în anul 1929 suplinitor, în anul 1932 provizoriu, iar în anul 1935 definitiv) la Academia Teologică „Andreiana” din Sibiu, unde a predat până în anul 1946; din anul 1936 până în anul 1946 a funcționat și ca rector al acestei importante școli superioare teologice ortodoxe românești. Numit în luna mai anul 1934 și redactor al ziarului mitropolitan
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
suplinitor de dogmatică, publica la Sibiu — ca suport de curs la cererea expresă a mitropolitului Nicolae Bălan — traducerea românească a scolasticei Dogmatici ortodoxe din anul 1907 a profesorului atenian Christos Androutsos (1867-1935). În același an, 1930, în anuarul științific al Academiei „Andreiane” apare un prim studiu-program despre spiritualitatea Sfântului Grigorie Palama intitulat „Calea spre lumina dumnezeiască la Sfântul Grigorie Palama”. Taxarea teologiei bizantine de după Sfântul Ioan Damaschinul († 749) drept una exclusiv „tradiționalistă” și pur repetitivă, susținea tânărul savant sibian, este „o
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
închisori și lagăre de muncă forțată din care foarte mulți nu s-au mai întors niciodată. Acuzat pentru naționalism și antisovietism ca „trădător” și „criminal de război” și condamnat în contumacie la închisoare pe viață, profesorul Nichifor Crainic, exclus din Academie și din Societatea Scriitorilor, se refugiază din luna august anul 1944 și până în luna mai anul 1947 ascunzându-se prin diverse sate din Transilvania. În acest timp, în luna mai anul 1946, soția sa, Dr. Aglae Crainic, moare fără să
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
sovietic, unde cei mai apropiați colaboratori ai lui Stalin și cei mai cunoscuți doctrinari ai partidului căzuseră rând pe rând 39. Teama, frica de intelectualitate se va manifesta și prin metamorfozarea nefericită a uneia dintre principalele instituții de cultură românești, Academia, se produc epurări masive între membrii ei și mulți dintre ei ajung în întunecatul Sighet. Ziariști, academicieni, poeți, oameni de știință, în măsura în care nu au înțeles să încheie pact cu puterea politică criminală, au intrat în moara represiunii, plătind cu viața
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
în casă și să ceară părinților copiilor de până la 18 ani să-și lase copiii la biserică pentru a primi învățătura bisericească (L. Grigorescu, Politica de laicizare a slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să se resemneze cu inevitabila aplicare a voinței comuniste, în speranța unei căderi apropiate a
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 330-333. 24 C. Voicescu, Oameni ai bisericii în rezistența anticomunistă din munții și codrii României, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 279-294. 25 C. Aioanei, Cr. Troncotă, Contra „armatei negre a călugărilor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]