9,323 matches
-
Orient în ceea ce considerăm a aparține Vestului, cum este cazul sudului Italiei, un fel de Orient ce are ca punct inițial, în opinia mea, orașul Napoli. S-ar putea crede că într-un anumit fel Cortina de Fier confirmă și accentuează vechea separare dintre Imperiul bizantin și Imperiul latin, dintre ortodoxie și catolicism. De fapt însă, Grecia ține acum de Vest, iar România latină și partea central-europeană catolică sau protestantă (Ungaria, Cehoslovacia, Croația, Prusia, Saxonia, Polonia) se află în partea estică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și progresul științei par indisolubil legate, în care triumful Rațiunii și al Dreptului sînt înscrise în mersul Istoriei. Criza urmează îndeaproape apogeului, favorizînd unele conștientizări, care, în schimb, accentuează crizele. Din însuși interiorul culturii europene, devine posibilă reperarea orbirii eurocentriste. Unii europeni vor descoperi că Umanismul lor mascase și justificase o lipsă de umanitate înspăimîntătoare. Vor descoperi de asemenea că ceea ce crezuseră a fi Cultura supremă, cultura lor, era
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o nouă Republică în 1958. În aparență, acesta izolează Franța de procesul comun prin producerea armei nucleare și respingerea oricărei supranaționalități. Cu toate acestea, de Gaulle este cel care pecetluiește în mod solemn reconcilierea franco-germană și sub guvernarea căruia se accentuează dezvoltarea economică ce integrează Franța în procesul comun, și tot în timpul regimului său Franța se pacifică pe deplin prin renunțarea la Algeria; eliberîndu-se de imperialism, ea intră definitiv în noul circuit european. Anglia, care pare să fi suferit cele mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți obiective și soluții infailibile pentru "obiectele" sociale, precum și ambiția fundaționalismului de a produce certitudinea absolută
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au "înnoit" mai degrabă în anul 2004 decât în 2008, iar acest lucru ar putea fi explicat, în general, prin notorietatea candidaților obținută în legislatura anterioară. Mai mult, dacă ne raportăm la toată perioada postcomunistă, Camera Deputaților se "înnoiește" mai accentuat în legislatura 1992-1996, în proporție de 71% (din numărul total de deputați, N= 340). Tendința scade la 46% (N= 367) în perioada 1996-2000, pentru a crește la 79% (N= 340) în perioada 2000-2004. După această perioadă, rata de înnoire scade
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
imediat după preluarea puterii, fie au fost pur și simplu decizii răspunzând unor nevoi temporare în diverse domenii, ele au fost cel mai probabil incompatibile cu exigențele aderării la UE. Relația Guvern Parlament Președinte pune în evidență un conflict destul de accentuat între cele trei instituții în privința legislației relevante din perspectiva politicilor publice. Se remarcă intervenția Președintelui care trimite o serie de legi Parlamentului, spre reexaminare, majoritatea acestora având un grad înalt de relevanță și fiind inițiate de Guvern. Ținând cont de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de masă până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe patru secțiuni. Prima ilustrează specificitățile regionale și accentuează factorii care determină o relativă indiferență a partidelor față de statutul de membru (din care derivă lipsa lor de activitate în acest sens) și dezinteresul cetățenilor pentru această poziție. A doua prezintă detaliat avantajele unui număr mare de membri pentru partide
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
menține sentimentele anti-partid generate de precedentul regim (Kopecký 1995; Mair 1997) și anterior discutate. Odată ce alegătorii devin membri și sunt familiarizați cu diversele modalități de luare a deciziei în partide, astfel de atitudini pot să dispară treptat (sau se pot accentua datorită experiențelor negative). Datele indică faptul că membrii partidelor au, pe ansamblu, încredere mai mare în aceste organizații decât cei care nu sunt membri (Eurobarometrele 2001-2009). Aceste percepții negative sunt alimentate de actele controversate ale liderilor partidelor (de exemplu, numirea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cele universitare. Într-o conferință în care se discuta despre posibilitatea ca alegerile europene să permită continuarea procesului de integrare europeană, profesorul Charles Morand afirma în 1977: "Alegerile pentru Parlamentul european nu vor schimba nimic. Nu vor face decât să accentueze caracterul absurd al sistemului transformând scrutinul în una din cele mai mari comedii electorale pe care le-a cunoscut omenirea. Se prevede o participare de 25% pentru alegerea Parlamentului european prin sufragiu universal direct, având în vedere că dispune de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Uniunii a înregistrat cel mai scăzut nivel de la organizarea acestor alegeri situându-se la 43%. Totuși, pentru a limita acest declin, Parlamentul European lansase în 2008 o campanie mediatică menită să evidențieze importanța instituției. Liderii principalelor partide politice și-au accentuat atacurile unul față de celălalt pentru a trezi interesul electoratului 10. Cu toate acestea, chiar dacă scăderea a fost mai mică decât în cazul ultimelor două scrutinuri (-2.5 față de -4 între 2004 și 1999 și -7.2 între 1999 și 1994
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
000 de suflete (în realitate 17.500; n.n.) și 2.500 de case; paza întregului local al poliției Bacău este efectuată de 2-3 sergenți”. O analiză comparativă cu situația înregistrată la nivelul aceluiași an de către instituția similară a orașului Roman, accentuează insuficiența personalului polițienesc băcăuan: deși avea un număr mai mic de locuitori decât Bacăul, Poliția Roman avea un plus de 20 de sergenți. O statistică din anul 1909 relevă pe deplin instabilitatea existentă în serviciului de pază al orașului. Astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu s-a încheiat complet. Întărirea continuă a stării de sănătate, dezvoltarea rezistenței organismului față de infecții și îmbolnăviri nu se mai poate concepe azi în afara practicării sistematice a exercițiului fizic, în condițiile civilizației tehnice, bazate pe mecanizare și automatizare, care accentuează tot mai mult viața sedentară. Acestora li se asociază alimentația nerațională care favorizează apariția unor boli precum cele cardiovasculare, nevrozele, bolile hipokinetice, etc. Prevenirea și combaterea acestor stări patologice impun respectarea unui regim ordonat de viață, din care să nu
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
am apucat să-mi termin discursul deoarece mi-a pus în vedere faptul că punctul 3 din directiva partidului muncitoresc român interzice accesul fiilor de chiaburi în anumite facultăți și a început să le enumere: filozofie, pedagogie, filologie (aici a accentuat), istorie, geografie, economie și nu știu mai care. Prin urmare, copiii exploatatorilor nu aveau ce căuta nici prin preajma acestor facultăți darămite să le mai și frecventeze! A continuat spunându-mi: <<PARTIDUL M-A PUS AICI ȘI EU TREBUIE SĂ-I
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai dinainte considerat ca ignorant. După aceea, deși subiectele erau filosofice cele mai multe, estetice și istorice, totuși conferențiarii nu scăpau nici o ocazie de a adresa răutăți stărei politice de atunci de la Iași"17. Cu alte cuvinte, caracterul publicistic al conferințelor se accentuează până acolo încât prelectorii preiau, poate involuntar, subiectivitățile și nuanțele polemice ale propriilor articole de revistă. 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" Pe un raționament precum anteriorul, prelecțiunile pot fi înțelese din perspectiva unei "literaturi vorbite". Sintagma îi aparține lui George
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
TVR Cultural, de exemplu. Senzația mea este că, dintr-o prostească înțelegere a evoluției și a modernității, clasicii nici măcar nu mai sunt editați. Ați discutat despre bășcălie în termenii "salvării" și "sinuciderii". Mi s-a părut că ați încercat să accentuați mai mult pe bășcălia ca sinucidere, caz în care, împotriva bășcăliei trebuie identificate soluții. Aveți astfel de soluții? Cred că una din ele va surveni odată cu integrarea economică a României. Cu situația aceea în care omul care muncește și descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
semnificativă a cercetării literare a fost cea a încadrării celor doi într-o familie de spirite, așa cum sugera Vladimir Streinu, proiect pe care Pompiliu Constantinescu îl considera în parte utopic, pornind și de la experimentele singulare ale fiului căruia i se accentuează de tînăr "sentimentul ilegitimității, care i-a ascuțit sensibilitatea și a contribuit hotărîtor la mania heraldică și la snobismul nobiliar." (Silvian Iosifescu). Problematica e specifică și altor literaturi privitor la reprezentativitatea unor scriitori pentru spiritul francez, un critic formula întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
picturala a procesului respectiv, adică opera de artă. Dacă primele trei părți ale volumului meu tratează, pe rând, problemele enunțate, a patra parte constituie o exemplificare a funcției deținute de nucleele vizionare în poezia lirica și epica a lui Blake, accentuând rolul pe care triada de elemente conceptuale îl deține în contextul practic al vizionarismului blakean. Partea I Eul în viziune Oricare i-ar fi formă și conținutul, orice viziune implică existența unui subiect al experienței. De aceea această secțiune are
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
avea nicio îndoială că Spectrul lui Edward al III-lea îl vizită frecvent [...]. Bruce (Robert I al Scoției, n.m.) obișnuia să discute cu el din când în când" (Bentley, Jr., 2004, p. 408). Frederick Tatham, în Life of Blake (? 1832), accentuează, la rându-i, atât importantă agenților spirituali în dezvoltarea creativității blakeene, cât și caracterul informal al acestor întrevederi: "El spunea că se află în compania spiritelor, care îl învățau, îl certau, îl contraziceau și-l sfătuiau, cu toată familiaritatea întâlnirilor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lui Blake fiindcă poetul repeta în numeroase ocazii faptul că ea nu este creată de mână unui om decât în ceea ce privește execuția tehnică și că o autoritate transcendență este implicată direct și exclusiv. Ideea subliniază o atitudine radicală în privința inspirației divine, accentuând implicarea transcendentului până în punctul în care acesta devine unicul executant al operei, scoțând virtual complet din ecuație factorul antropic. Revin asupra execuției tehnice, fiindcă aici rezidă miza estetică: de exemplu, o carte definită că acheiropoieton presupune participarea umană doar la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
detectabil în Osea, Isaia și Ieremia. În fine, o trăsătură pe care profeții iudei și Blake o au în comun este prezentarea concretă a elementului de fundal: adesea, setting-ul, fie el urban sau rural, este viu colorat, fapt care-i accentuează natură predominant vizuală 134. În plus, există numeroase elemente care caracterizează intrigă și care se pretează unei descrieri similare. Leslie Tannenbaum subliniază caracterul pictural al retoricii profetice, punctând însă că limbajul profetic este unul eminamente dramatic, nu static: "Acest fel
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 129). Aici se gaseste miezul relației dintre ontologie și estetică, așa cum îl postulează Blake. Datorită faptului că Eternitatea este singura realitate și că identitățile sunt imuabile, artistul își poate compune opera înainte de a se întrupa el însuși, fapt care accentuează caracterul de acheiropoieton al acesteia 144. Pe baza prezentării de până acum, sunt în măsură să ofer o definiție a conceptelor blakeene de "timp" și de "spațiu". În forma sa degenerata, timpul constituie intervalul care modifică evoluția lumii materiale. În
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
day / And the Divine Vision appeard în Luvahs robes of blood" (E: 321). De vreme ce confundă adevărată cunoaștere onto-divină cu simplele construcții geometrice, rațiunea este sortită să eșueze odată cu toate formele și figurile imaginabile. Enumerația din text are un efect puternic, accentuat de capitalizarea aparent supusă hazardului. Metaforele eului creator traduc atât sterilitatea, cât și incapacitatea oricărui compus organizat intelectual de a intui armonia spontană, ca sens absolut al fenomenelor: "Others triangular right angled course maintain. others obtuse / Acute Scalene, în simple
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simple: vom vedea că revizuirile operate asupra textului modifică, într-o oarecare măsură, aceste judecați. 113 În același timp, cititorul nu trebuie să piardă din vedere calitatea esențialmente vizuală, nu vizionara, a artei poetice byroniene, fapt care pare să-i accentueze caracterul instinctiv, spontan, necăutat. În acest sens, merita citată opinia lui John Keats, exprimată într-o epistola către George și Georgiana Keats și datata 17-27 septembrie 1819: "You speak of Lord Byron and me There is this great difference between
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ascultă și-l scoate. Haiti! mai răpede, mai răpede, că n-am timp de așteptat. Mai îngăduiește puțin, tartarule, că nu te trag copiii de poale.” (p. 185) Putem spune că procesul de demistificare a forțelor răului este și mai accentuat în Dănilă Prepeleac dacă avem în vedere că eroul însuși este conștient că are de-a face cu trimișii lui Scaraoschi pe care îi ironizează: „Mă! Tot am auzit din bătrâni că dracii nu-s proști; d-apoi cum văd
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
unui personaj care constituie cauza aparentă a conflictului dintre Ioana și Sandu - „celălalt”, bărbatul care a profanat trupul femeii iubite.„Celălalt” apare astfel ca un fel de mediator în conflictul dintre cei doi. Voința de putere asupra femeii iubite se accentuează la extrem în momentul apariției în planul discuțiilor a celuilalt bărbat care a devenit mobilul geloziei lui Sandu („...dar eu sunt bolnav de gelozie și de dorința de răzbunare” - p. 126). Obsesia profanării fizice capătă dimensiuni paroxistice și hrănește în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]