6,508 matches
-
primit o notă caracteristică. Cugetul omului s-a manifestat liber necunoscând nici o constrângere sau influențe. Ei s-au ghidat după legile nescrise învățate de la străbuni și după învățămintele desprinse din traiul lor de zi cu zi. Codrul care i-a adăpostit pe acești oameni i-a învățat multe taine; știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și vestește un an bogat
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
acord cu unul dintre parteneri se împotrivesc căsătoriei, încercând s-o împiedice. Deseori, însă, cei doi tineri pun la cale în taină „fuga” de la părinți. In această situație ei sunt ajutați, de obicei de rude sau de prieteni, care îi adăpostesc până când părinților le trece supărarea și îi cheamă acasă. Cu această ocazie fac un ospăț cu rudele și nașii, iar unii fac chiar nuntă care se reduce însă la o petrecere cu masă și muzică, iar tânăra mireasă nu se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Viscri, mai demult "Giscriu" (în dialectul săsesc "Weiskirich, Veiskiriχ, Veeskirχ", în , în , în trad. "Biserica Albă Săsească") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Retras de la drumul mare ce leagă Brașovul de Sighișoara, satul Viscri adăpostește una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești, de altfel fiind una din cele 6 înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Particularitățile așezării au atras atenția și bunăvoința Mihai Eminescu Trust, o fundație patronată de însuși Prințul Charles, care a renovat
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
este Ioan Avram (variante Ioana Avram, Ióna Avram), care întemeiază satul clăcașilor noii moșii la circa 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea de sud a actualului sat, pe drumul spre Târlele Filiu, în apropiere de intersecția acestuia cu DJ-211. Originea toponimului este confirmată de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
se întinde câmpia în care singurele zone accidentate sunt depresiunile crovurilor, movilele și cu vetrele lacurilor sărate Unturosu și Tătaru. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse din care cauză există zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități Dudești depozitele de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
minorități naționale. Locuitorii se ocupă astăzi, ca și în trecut, cu cultivarea plantelor și creșterea animalelor. În sat se află o școală cu clasele I-IV, în care învață până la 10 copii, un cămin cultural rămas din perioada comunistă, care adăpostește și școala, fosta clădire a școlii, deși construită în anii 70, fiind în stare avansată de degradare. Biserica din sat, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, după mai multe încercări de a fi construită (1920, 1944, în anii `70, în perioada
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care au strâns de la țărani valoroase materiale etnografice și piese arheologice. Adăpostit în localul vechii școli a satului Oțetoaia, muzeul “La casa bunicii” a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei învățătoare Elisabeta Darabana, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, țipături, piese arheologice”, a declarat Monica Marcot, managerul
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
are formă de navă, arhitectura specifică bisericilor din Moldova, cu partea inferioară (de la intrare) ridicată în forma de turn, care servește drept clopotniță. Acest lăcaș de cult a servit drept adăpost și sprijin în momente de durere ale familiei Cantemir, adăpostind odoare bisericești aduse de la Silișteni. După evenimentele de la 1711, când în lupta de la Stănilești oastea domnitorului Dimitrie Cantemir și armata țarului Petru I al Rusiei este înfrântă de către armata otomană, Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, devenind cu timpul consilier
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
ale României. Cândva, terenurile comunei Tupilați erau acoperite de o mini-junglă deasa, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a făcut ca în prezent mini-jungla să fi dipărut aproape în întregime. Animalele pe care aceasta le adăpostea au cunoscut o soartă similară. Agricultură se concentrează pe asigurarea nevoilor comunei, dar numeroase produse alimentare, precum și utilaje și obiecte de consum trebuie importante. În comuna există resurse importate de diamante (acestea sunt extrase din apele pârâurilor Tudor și Dragoș
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
50% de origine bulgară. Populația a fost odinioară bilingva dar se pare că locuitorii de origine slavă au fost primii care s-au așezat aici. Sătenii au mai multe variante. Unii spun că bulgarii au venit aici pentru a se adăposti de atacurile turcilor. O parte dintre ei au venit din zona Caracal-Corabia, însă cei mai mulți au fost originari din Bulgaria, de la Vrața (Vratsa), cum ar fi Tănciuleștii, Tinuleștii și Săfcileștii. Alții spun că bulgarii ar fi fost aduși pe teritoriul comunei
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de condițiile locale geografice. Climă
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie de portrete
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
întemeierii bisericii: picturi, sculpturi în piatră și în lemn. Primul stareț al mănăstirii, Ioan Arhimandritul, este înmormântat în biserica principală. Domnitorul Constantin Brâncoveanu ctitorise așezământul dorind să-și afle un loc de veci în incinta acestuia. Conform acestei destinații biserica adăpostește și mormântul domnitorului, nefolosit deoarece Brâncoveanu a fost înmormântat la biserica "Sfântul Gheorghe" din București. Biserica a fost reparată și restaurată în 1827, 1872, 1907-1912 și 1954-1964. O ctitorie a Doamnei Maria din 1696, bolnița a fost finisată în 1699
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Austriei. Domul măsoară 34 metri în lățime și 107 metri în lungime și are patru turnuri. Acoperișul său se constituie din 230.000 țigle colorate. Ambele turnuri ce străjuiesc intrarea principală ( Heidentürme) au o înălțime de 65 de metri și adăpostesc clopotul care la rândul său are o înălțime de trei metri și cântărește 22 de tone. Cel mai înalt turn al domului este cel din partea de sud care măsoară 137 de metri. O scară permite vizitatorului pătrunderea în turn oferindu
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri vii, împodobitele fântâni arteziene și statuile de marmură în stil clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume. Ea adăpostește astăzi un număr de 4500 de specii de plante. Parcul dispune și de un loc de joacă pentru copii. Ruinele romane existente aici au fost realizate în 1778 după proiectul lui Hohenberg care a realizat și renumita Gloriette, un fel
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Stephansdom)și a centrului Vienei. Hofburg este reședința imperială de altă dată. Complexul arhitectural s-a extins de-a lungul timpului continuu. La ora actuală edificiul cuprinde 18 corpuri și 19 spații exterioare. El este sediul președintelui republicii federative austriece, adăpostește mai multe muzee (Muzeul de Artă Populară, colecții de instrumente muzicale, Camera Armelor, colecții ale Muzeului de Istorie a Artei, Muzeul „Sisi”),precum și Biblioteca Națională a Austriei. Kapela curții și kapela muzicală se regăsesc în aripa veche a palatului (Schweizerhof
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Mikis"", în 1367 ""Mykus"", în 1461 ""Villa Mike"s", în 1523 ""Mikews"", în 1733 ""Mikus"", iar în anul 1854 ""Mikes"" sau ""Micuș"". În legătură cu acest sat, legenda spune că aici ar fi existat o cetate a Banului Mikud, unde locuitorii se adăposteau în timpul năvălirilor tătare. Satele învecinate Micești și Săliște au avut, multă vreme, un singur stăpân. În secolele XV-XVI, aceste sate, ca și altele, și-au schimbat des stăpânii. În anul 1600 Mihai Viteazul face cadou cele două sate lui Napraghi
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
existenței unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele: Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată, care adăpostește culoarea portului popular, a meșteșugurilor tradiționale și a obiceiurilor românești. Reportaje
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației austriece, explicațiile fiind prezentate mai jos de tabel: a )Informații edilitare și structura populație; b )Structura populației pe grupe de vârstă și sex
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de ucenici, dar și a deplasării tinerilor, izgoniți de relațiile de producție socialiste din agricultura colectivistă către industria de construcții, transporturi, petrolieră și minieră, populația s-a redus ajungând în anul 1977 la 3757 locuitori, dintre care 559 erau țigani, adăpostiți în 1153 de locuințe. Până în anul 1989 sporul de natalitate datorat țiganilor era de +30 - +20 %. După revoluție, comuna are o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
un pământ sărac în substanțe nutritive, Tâmbureștiul se mândrește cu trecutul său istoric, căci, din cele ce povestesc străbunii, pe teritoriul satului a trecut și a rămas o noapte Tudor Vladimirescu, împreună cu oastea sa de panduri. Clădirea care l-a adăpostit pe vajnicul erou revoluționar și ceata sa de oșteni, se păstrează și astăzi, iar din zidul gros de cărămidă (de circa 0, 60 m) care străjuia construcția, se păstrează latura nordică, pe o lungime de circa 200 m. Tot bătrânii
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
și încăpătoare în marea lor majoritate cu o înălțime de pește 7m și poziționate în părțile mai înalte ale proprietăților. Temeliile erau din piatră de rău potrivită și zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual. Vitele erau adăpostite în grajduri care aveau la al doilea nivel fâneața. Pe timpul iernii fânul era transferat în iesle prin trape de lemn poziționate în dreptul acestora. O asemenea gospodărie este expusă la Muzeul Satului. Este vorba de casă din Budieni a fam. Beuran
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
tufișuri, coțofene. De asemenea sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
îngheț, chiar și fără foc. În vremuri de răstriște, punându-i brazde de iarbă pe acoperiș, era perfect camuflat. Chiar dacă era descoperit de năvălitori și incendiat, se putea reface repede, înlocuindu-i acoperișul. Într-un bordei mai mare se puteau adăposti și vitele, care încălzeau locul, când, din cauza dușmanilor care ar fi văzut fuiorul de fum, locuitorii pregetau să aprindă focul iarna. Bordeiul era alcătuit în principal dintr-o groapă dreptunghiulară, săpată în pământ la vreo doi metri adâncime, cam de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]