6,232 matches
-
ca în modelul rațiunii complete: soluțiile pot preceda problemele, atât problemele, cât și soluțiile pot aștepta o oportunitate adecvată pentru luarea deciziei. Așadar „vecinătatea temporală” a ceea ce se scurge la un moment dat în lada de gunoi, precum și coincidența sau adecvarea celor patru elemente sunt cele care dirijează procesul decizional. Decizia poate fi desprinsă de procesele aparente care au dus la luarea ei, datorându-se unor motive conjuncturale. În esență, modelul acceptă incoerența și iraționalitatea relativă a organizațiilor așa-zis raționale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aur al motivației” propus de Lionel Bellanger (1981). „Triunghiul de aur al motivației” conține trei poli: „încredere în sine” (care este în funcție de imaginea de sine, precum și de toate feedbackurile pozitive primite de indivizi de la alții); „legitimitate” (corespunde sentimentului intern de adecvare între ceea ce individul este și atenția care i se acordă); „identificare” (posibilitatea individului de a se recunoaște într-o valoare aflată în rezonanță cu imaginarul său). Când „forțele” degajate de cei trei poli se întâlnesc și se echilibrează între ele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o mai mare măsură pe raționalitate și optimalitate și, implicit, pe succesul negocierii. 6.1.2. Etapa decizional-comportamentală a abordării negocierii Dezvoltată în anii ’80-’90 ai secolului trecut, această etapă se centrează pe studiul comportamentelor decizionale ale negociatorilor în vederea adecvării reciproce a strategiilor de negociere și mai ales cu scopul îmbunătățirii eficienței negocierii. Dacă înainte de 1980 studiul negocierii se baza pe teoria jocurilor și analiza matematică a negociatorilor raționali, de data aceasta încep să fie formulate o serie de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1.Numărul de subiecți (sau cazuri) necesari realizării unei analize factoriale este de minim cinci ori mai mare decît numărul de variabile observate analizate sau de minim 100 de subiecți (de regulă, sînt preferate loturi de peste 200 de subiecți). 2.Adecvarea variabilelor în modelul factorial. Această condiție se verifică prin trei metode: -Inspectarea vizuală a matricei corelațiilor dintre variabile; dacă nu există corelații (peste .30) între variabile sau anumite seturi de variabile, atunci analiza factorială nu este indicată. Ne așteptăm ca
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Testul Barlett verifică ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de corelații diferă de o matrice-identitate (ceea ce este de dorit). -Testul KMO (Kaiser-Meyer-Olkin) de măsurare a adecvării eșantionului de itemi pentru modelul factorial: valorile acestuia trebuie să fie peste .50, în caz contrar nefiind indicată aplicarea analizei factoriale. De altfel, valorile între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90 foarte bune, iar valorile peste .90 superbe (Hutchenson și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90 foarte bune, iar valorile peste .90 superbe (Hutchenson și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar, variabila respectivă trebuie înlăturată din modelul factorial și refăcută
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
permit verificarea condițiilor de aplicare ale analizei factoriale. În cîmpul Correlation Matrix bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În cîmpul Method sînt prezentate diferite metode de extragere a factorilor, cele mai des utilizate fiind analiza în componente principale (Principal components analysis - PCA, opțiunea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
factorială (condiția 2, metoda 3). În tabelul Anti-image Matrices inspectăm jumătatea inferioară a tabelului, respectiv diagonala principală a cîmpului Anti-image Correlation; dacă pe această diagonală principală apar valori sub .50, atunci itemul căruia îi corespunde acea valoare are o slabă adecvare pentru modelul factorial și trebuie înlăturat (condiția 2, metoda 3). În cazul nostru, observăm că pentru itemul C1 coeficientul este .862, pentru C2 este .830 etc., iar, cu excepția itemului C8 (al cărui coeficient este .659), toți itemii au coeficienți de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pentru modelul factorial și trebuie înlăturat (condiția 2, metoda 3). În cazul nostru, observăm că pentru itemul C1 coeficientul este .862, pentru C2 este .830 etc., iar, cu excepția itemului C8 (al cărui coeficient este .659), toți itemii au coeficienți de adecvare la modelul factorial de peste .70, adică foarte buni. Tabelul Communalities prezintă în coloana Extraction comunalitățile corespunzătoare fiecărei variabile după extragerea celor trei factori. Comunalitatea unei variabile (notată h2) este pătratul coeficientului de corelație multiplă dintre variabilă și factori (R2 din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
căsătoria sau alegerea carierei. Această diferențiere se bazează pe faptul bine cunoscut că există întâmplări critice în viață, în urma cărora se face tranziția de la o etapă la alta. Modalitatea prin care individul va găsi soluții la aceste evenimente va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Unul dintre aspectele pe care aceasta teorie le consideră important este cel al pubertății (datorită numărului mare de modificări care se produc în aceste etape). Alături de importanța dată etapei pubertății, în care este implicat clar un
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și tineri (6-24 de ani) un model progresiv de achiziționare și menținere a consumului de drog în șase etape. Figura 9: Debutul și menținerea consumului de droguri Sursa: Pandina (1986) În funcție de stadiul de consum, diferite metode de tratament sunt indicate. Adecvarea metodei de tratament la necesitățile individului este esențială pentru reușita programului de reintegrare socială. În lucrul cu tinerii, consumatori de substanțe, accentul trebuie pus pe reducerea factorilor de risc și întărirea factorilor protectivi, cât mai curând posibil, așa încât aceștia să
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de planuri (de exemplu, între vorbirea directă și cea indirectă)84. Un profesor de Limba română trebuie să pretindă mereu elevilor săi respectarea calităților unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical, care se traduc în respectarea normelor în vigoare, adecvarea stilistica și claritate. Adecvarea stilistică poate fi legată și de forma scrisa sau orală a comunicării, precum și de tipul de text realizat (de exemplu, un rezumat). Claritatea este calitatea opusa ambiguității sau echivocului și se obține prin evitarea posibilităților de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
între vorbirea directă și cea indirectă)84. Un profesor de Limba română trebuie să pretindă mereu elevilor săi respectarea calităților unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical, care se traduc în respectarea normelor în vigoare, adecvarea stilistica și claritate. Adecvarea stilistică poate fi legată și de forma scrisa sau orală a comunicării, precum și de tipul de text realizat (de exemplu, un rezumat). Claritatea este calitatea opusa ambiguității sau echivocului și se obține prin evitarea posibilităților de confuzie, de înțelegere în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dar și cuvinte auto semantice: un exemplu întâlnim în formularea următoare : "Greuceanu era mai viteaz și priceput ca fratele său” sau, la nivelul frazei „Fata de împărat a fost salvată de la o moarte groaznică și îmbărbătată”. O altă abatere de la adecvarea stilistică o constituie repetarea acelorași cuvinte sau construcții într-o propoziție sau frază, respectiv într-o compunere. Desigur ca în acest capitol nu ne-am propus să scoatem în evidență toate abaterile de la normele gramaticale ale exprimării corecte, orale și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
minimă invenție epică, Medic la Boișoara se susține tocmai prin concretețea observației directe, a notației realiste, precum și prin detaliul etnografic și lingvistic, înregistrat de autor aproape cu o competență de specialist, dar intercalat în text cu un deosebit simț al adecvării. Asemănătoare, mai cu seamă tematic, cu proza din Ștergarul cu cocoș de Mihail Bulgakov, probând calități stilistice remarcabile și un dar aparte de povestitor, Medic la Boișoara este cartea de vizită a scriitorului P., reprezentativă și după trecerea câtorva decenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
2. Criterii epistemologice în economie Vom încerca în continuare o scurtă trecere în revistă a diverselor metodologii elaborate de economiști, filosofi sau istorici ai științei, cu scopul de a recenza criteriile de scien-tificare explicite sau implicite și de a examina adecvarea lor la problemele particulare ale economiei. 1.4.2.1. Apriorismul Este o poziție veche în economie. Ea a fost apărată de Senior și E. Cairnes (1875), care afirmă cu tărie că teoriile economice nu pot fi niciodată respinse prin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
echilibru este un "stadiu ideal și nu real", dar este considerat stadiul normal spre care ar tinde lucrurile într-un regim de liberă concurență. Privind lucrurile puțin mai de aproape, se pot descoperi nume-roase și solide rațiuni de a critica adecvarea modelului echilibrului general la relațiile economiei, aspect asupra căruia vom reveni. 1.4.2.3. Raționalismul critic După respingerea apriorismului, de către T. Hutchison în special, climatul metodologiei economice s-a apropiat în mod pro-gresiv de tezele popperiene, care prezintă imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fond de instincte moștenite, dar care se construiesc treptat ca lanțuri de conexiuni aflate sub imperiul propagării efectelor. Thorndike credea în 1913 că în acest fel se poate explica aproape totul. El susținea că astfel omul achiziționează conexiunile productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
treptat ca lanțuri de conexiuni aflate sub imperiul propagării efectelor. Thorndike credea în 1913 că în acest fel se poate explica aproape totul. El susținea că astfel omul achiziționează conexiunile productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de a răspunde la situații și la elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
observarea modelelor exemplare. Un alt factor negativ în cadrul cercetărilor privind fenomenul modelării a fost utilizarea pe scară largă a unei paradigme experimentale restrânse. În aceste studii, un model dă un set specific de răspunsuri, iar cei observați sunt testați în raport cu adecvarea perfectă a comportamentului în situații similare sau identice. Ca atare, experimentele pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate. Aceasta i-a făcut pe mulți cercetători să creadă că limitările severe în schimbările comportamentale pot fi datorate influențelor modelatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au doar o relație simplă cu evenimentele anterioare și comportamentului pe care ei l-ar explica. Aprecia însă că trebuie evidențiat faptul că, în experimentele menționate anterior, evenimentele simbolice sunt manipulate independent, mai degrabă decât deduse din comportamentul de potrivire/adecvare, așa cum sugerează Gewirtz și Stingle. 4.4.3. Procesele de reproducere motorietc "4.4.3. Procesele de reproducere motorie" După Bandura, a treia componentă majoră a fenomenului de modelare se ocupă cu procesele de reproducere motorie. Aceasta implică folosirea reprezentărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie activată într-o performanță deschisă dacă apar sancțiunile negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai mult. Mai mult, acestea pot facilita retenția selectivă prin activarea deliberată a codării
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]