10,786 matches
-
acorda toate facilitățile ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. Dispozițiunile Articolului VI din tratatul pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a întâmpina cheltuielile lucrărilor în cestiune, sunt menținute în favoarea Austro-Ungariei.“ Lord Salisbury aderă la principiele generale dezvoltate în această propunere, dară el observă că acest text constituie o legislațiune întreagă ce nu se poate accepta în detaliele sale la prima lectură. Excelența Sa consideră cestiunea ca foarte importantă și ar dori să fie discutată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Art. III.] Reglementele de navigațiune și de poliție fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
reaminti, precum a și făcut-o într-o ședință precedentă, că Rusia a propus în protocolul de la Londra un act foarte moderat, că Turcia a respins acest act și că urmează a suferi consecințele refuzului său. Primul plenipotențiar al Franței aderă la opiniunea primului plenipotențiar al Rusiei. În ceea ce privește mai cu seamă pe România, pare imposibil de a-i cere capitalizarea tributului; Tratatul de la San Stefano nu numai că nu pomenește de dânsul, dară încă recunoaște dreptul românilor la o indemnitate de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și fără nici o deosebire de partid, proiectul de lege prin care România se proclamă Regat și Măria-Ta Regală, ca și moștenitorii Tăi, iei titlu de Rege al României. Miniștrii Măriei-Tale Regale, pătrunși de aceleași simțimânte ca toți românii, au aderat și s-au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera regenerării sale. Ea își dă un nume care este în acord cu pozițiunea ce a dobândit ca Stat independinte. Domnul României este Suveranul său
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și să întârziem transformarea lui în fapt. Astăzi însă dv. știți că nu am mai putut rezista. Camera, în fața circumstanțelor existente și ținând socoteală de faptele interioare, a luat inițiativa și a propus acest proiect de lege la care guvernul aderă și cu care se unește. Dar, să vedem acum, d-lor, în ce oare acest act ar avea ceva de anormal, sau cum ar putea el provoca oarecari motive de neîncredere din partea altor state? Anormal nimic nu poate conține acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nou pe Gheorghe Tătărăscu cu formarea guvernului și cu mandatul de a face alegerile pentru noul Parlament, cu toate că partidul liberal dorea să treacă în opoziție. Iuliu Maniu a încheiat, atunci, demagogica alianță electorală cu Garda de Fier, la care au aderat și George Brătianu și Constantin Argetoianu. Iuliu Maniu, mai tîrziu, la procesul lui Corneliu Codreanu din 23-25 mai 1938, a mers mai departe cu simpatia pentru Garda de Fier, declarînd: " Întind cu plăcere mîna lui Corneliu Codreanu, un om cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
momentul pentru a executa acest act, pentru a hotărî condițiile armistițiului. Demersul a fost făcut domnului Iuliu Maniu prin doctorul Angelescu. Domnul Iuliu Maniu a cerut trei zile de reflexie și apoi mi-a trimis răspunsul său; domnia sa refuza să adere la planul ce-i comunicasem". Premisa de la care pleca Gheorghe Tătărăscu era: Rusia sovietică va juca un rol decisiv în faza finală a războiului și la conferința păcii. Cum România se găsea în război cu Rusia sovietică, trebuia deci să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Veche din București o colecție similară sub genericul "Știință și religie". Studiul meu Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă Ermetismul canonic va apărea curând în această colecție, care nu se restrânge doar la știință și religie. Tot mai mulți intelectuali aderă la ethosul transmodern și transdisciplinar. Un sprijin deosebit îl avem în cărțile lui Constantin Virgil Negoiță. Astfel de inițiative sunt, cred, fructul cel mai bun al prieteniei, într-o lume tot mai bântuită de discordie și de flecăreală mass-media. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mutarea la București. Cum și în ce împrejurări ați început să frecventați cercurile intelectuale de stânga și ulterior să intrați în Organizația Tineretului Comunist, credeați în ceea ce făceați? La București aveam 15 ani pe atunci! era fascism și război. Am aderat la comunism am explicat mai pe larg de ce în cărțile mele! Eram elevă și m-a atras... o altă elevă. Nu am cunoscut cercurile intelectuale de stânga. A.B.S-a scris în presa de specialitate că primele Dvs. încercări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în România, și nu în alt stat din lagărul comunist? Cine a conceput-o? Cum au fost selectate victimele? De ce a fost ales ca nod central Piteștiul, un penitenciar relativ mic? Cum poate fi explicată atitudinea acelor agresori care au aderat de bunăvoie la acțiune? Care a fost rolul lui Eugen Țurcanu și cine inventa metodele de tortură? În fine, au fost atinse obiectivele inițiatorilor sau nu? Vom încerca să redăm părerile celor care au scris despre întâmplările din Pitești și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Astfel, avantajele metodei Pitești au fost completarea anchetelor prin denunțuri și legarea deținuților între ei prin complicitatea crimei. Vinovate sunt, în primul rând, autoritățile comuniste, dar și primul grup al lui Țurcanu, cei care nu au fost torturați înainte de a adera la mișcare. Din grupul autorităților, ca principali vinovați îi consideră pe Nicolschi alături cei doi adjuncți ai săi, coloneii Dulgheru și Sepeanu, dar și pe directorul Alexandru Dumitrescu, locotenentul Marina și colonelul Zeller. Primul vinovat dintre deținuți este, desigur, Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru Popa. Deși simple instrumente, de care comuniștii s-au lepădat cu prima ocazie pentru a așterne tăcerea definitivă peste acest subiect, toți agresorii care au aderat la această mișcare fără a fi fost bătuți, toți cei care au acceptat să își bată, tortureze, batjocorească și omorî colegii doar pentru a ieși mai devreme din închisoare ori pentru a fi angajați după eliberare de către Securitate, așa cum li
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vite... Plata muncitorilor întârzie cu săptămânile, ca pe urmă să le dea abia o rată neînsemnată, cu care nu pot să-și procure cele necesare vieții... Colhozurile, imense întreprinderi de exploatare a țărănimii de către stat... Iar pentru cei ce nu aderă la colhoz, glonțul e prea scump... Ei sunt sortiți să piară, undeva, în stepă, unde i-au mânat în pahod nagaicile tovarășilor din G.P.U.”... În Revista Bucovinei din august 1942, la rubrica Cărți și reviste D.V. publică recenzia la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu fruntea sus. În martie 1977, adresează Conferinței de la Belgrad o scrisoare pe care a reușit să o transmită în Occident, și, la rîndul ei, să fie difuzată în mai multe emisiuni ale postului de radio Europa Liberă. Primii care aderă și semnează textul scrisorii deschise sînt: Vlad Drăgoescu, Ioan Lalea, Nicolae Bedivan, Ovidiu Vasilescu, Gheorghe Brașoveanu, Sergiu și Carmen Manoliu. Urmează sute de aderenți. România semnase Charta Drepturilor Omului și, cu prilejul Conferinței pentru Securitate Europeană, a susținut convenția privitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și exemplare - modele posibile! -, cu posibilități de existență, de comportament și de destin uluitoare, iar femeile - prin accederea la „cercuri Închise” și autorități enigmatice, ironice și ultime; și, când am avut acces la lumea, la universul goethean de hârtie, am aderat spontan și definitiv la acel vers celebru: Das ewig weibliche zieht mich an! - eternul feminin mă atrage, mă pasionează ca și la numeroasele și extrem de variate texte pe care le subîntinde. Apoi, devenind de bine-de rău un adult, a trebuit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înfățișeze pe goți Într-o lumină cât mai favorabilă, el Îi asimilează cu geții, cărora le conferă o civilizație strălucită. Fără voia lor, dacii i-au servit atât pe goți, cât și pe comuniștii români!) Nici un specialist autentic nu a aderat la teza dacismului pur. Ea a fost Îmbrățișată de falși cercetători-activiști ai partidului comunist, ca și de diverși intelectuali naționaliști, lipsiți de pregătire istorică. Unii români s-au lăsat tentați. S a dezvoltat astfel un curent de opinie care se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fuseseră nevoiți să-l cedeze Moldovei În 1856. Pe de altă parte, armatele ruse păreau că se simt bine În România; au tergiversat cât au putut retragerea lor de aici. Suficient pentru a reactiva temerile românilor. În 1883, România a aderat la Tripla Alianță, formată din Germania, Austro-Ungaria și Italia. Originea germană a lui Carol I și-a avut, eventual, partea ei În această decizie. Motivul principal a fost Însă necesitatea de a pune România la adăpost (odată cu independența, Încetase și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deținuți politici (În timp ce În P.D.S.R. zadarnic ar căuta cineva un asemenea exemplar). Dar această „veche gardă“, cu totul insuficientă În sine, a apelat În mod firesc la oameni mai tineri, unii având din familie o tradiție liberală sau țărănistă, alții aderând probabil din convingere la ideologiile respective, nu puțini Însă veniți din pur oportunism, În căutarea unui partid care să-i primească. Convenția a fost un conglomerat, cu deosebiri sensibile Între partidele componente, ca și Între generații sau traiectoriile individuale ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
2-4 conferințe cu orice subiect mi s-ar propune. Aș conferenția la Suceava, Fălticeni ș.a. Îmi pare bine că noul Președinte al Comitetului de Cultură este tov. Hreciuc. Ca unul ce este atât de legat de Fălticeni , socot că va adera cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar În vara acestui an - o Universitate populară permanentă, la Fălticeni . Primul conferențiar permanent m-aș Înscrie eu, și vă asigur că aș face epocă În conștiința ascultătorilor. Împreună cu Dv. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
două turnesoluri: apelul contra războiului din Cecenia și așa-zisa declarație finală a călătoriei. Pe primul, se pare că nu l-au semnat vreo 40 de scriitori din tren, la al doilea, cu nefericitul său mesaj „împotriva globalizării”, n-am aderat noi, dar, să vezi surpriză, l-am regăsit neschimbat în final, cuprinzându-ne pe toți, chiar dacă nu nominal, ci în formula vagă, dar în fond precisă, „scriitorii din Expresul Literaturii 2000”, adică toți, chiar și cei care au avut obiecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriitori apar, slavă Domnului, aproape în fiecare zi. În acest context, mi-aș permite să fac câteva referiri și la mine. Scriu poezie și proză. Proza mea este realistă și abordează subiecte care se desfășoară în trecut. În ceea ce privește poezia, am aderat la mișcarea intitulată „poezia experienței”, mai bine zis mă înscriu în „linia clară” a acestei mișcări cu multiple ramificații. - Am avut în Tren momente când literatura și politicul au interferat, nu întotdeauna într-un mod agreabil. Care este situația, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
două regate vecine. Locul pe care Moldova îl avea în noul context politic este definit de Alexandru, marele duce al Lituaniei. În august 1499, acesta trimitea o solie la Moscova prin care îi cerea lui Ivan al III-lea să adere la alianța cu Moldova. Alexandru îi arăta lui Ivan al III-lea că „țara lui Ștefan voievod este poarta tuturor țărilor creștine din părțile noastre; dacă țara lui cade... atunci nici țările noastre nu vor avea pace din partea acelui dușman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan voievod este poarta tuturor țărilor creștine din părțile noastre; dacă țara lui cade... atunci nici țările noastre nu vor avea pace din partea acelui dușman puternic, nici a ta, nici a noastră”. Cronicarul polon Miechowski scria ca Ivan a aderat la această alianță, dar Ivan i-a răspuns marelui duce că-l va ajuta pe Ștefan, atunci când acesta i-o va cere. În 1499, Ivan al III-lea reușea să încheie o înțelegere cu Poarta și, ceea ce este mai important
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
universitar. Între 1990 și 1996 a fost prorector și apoi rector al Universității București. Această funcție administrativă supremă în cadrul universității bucureștene, îl va propulsa în viața politică. Încă de la începutul regimului politic instaurat după 22 decembrie 1989, Emil Constantinescu va adera la Alianța Civică. Va fi unul dintre membrii fondatori ai acestei Alianțe Civice. O personalitate apropiată viitorului președinte al României, a fost Corneliu Coposu, liderul Partidului National Țărănesc Creștin Democrat. Încetarea din viață a lui Corneliu Coposu, îl va propulsa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Retezarea capului de șarpe a fost interpretată ca o înlocuire a motivului despicării de-a lungul, din balade, iar acțiunea de distrugere a „dragonului” ca fiind preluată din funcția salvatorului. Elemen¬tele acestea au apropiat motivul înghițirii de vânătoarea rituală. Aderăm la opinia cercetătorului Mihai Coman care consideră că imaginea capului de șarpe în suliță constituie, asemeni stindardelor dacilor, „victoria asupra puterilor întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l lua,/ Șindărăt se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]