5,707 matches
-
poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria, avea să fie considerat, poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea în față/ în fața ei grasă de femeie de casă, fără pretenții/ prost îmbrăcată, mamă a zece copii (n-
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
forma fixă, cantabilă și melodioasă a versului, ci și coerența limbajului, ordonat fluent în matca exprimării tradiționale. Sensul este dominat de violența metaforelor șocante, ce vor să sugereze înțelesuri prin simpla înșiruire într-un discurs lipsit de logica frazării inteligibile. Agresivitatea textului încearcă să denunțe un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
cazul gestaltiștilor) sau la „atingerea scopurilor” (cazul lui Tolman și al teoriilor teleologiste); acestea nu ne spun nimic în privința „învățării negative” (fumatul, drogurile, alcoolismul etc.) și nu ne avertizează împotriva posibilității omului de a-și însuși comportamente reprobabile (crima, războiul, agresivitatea etc.), comportamente false (cameleonismul, prefăcătoria, minciuna etc.)2. Ignorarea universalității învățării și eludarea caracterului său neutral în raport cu valorile morale sunt extrem de primejdioase pentru practica instruirii și formării umane. Cei mai mulți profesori trăiesc cu impresia greșită că „orice învățare este bună”. O
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ceva ingrat în existența trepidantă a lui G. Vestita-i cocoașă a fost subiect de batjocură, nu numai în ziarele umoristice ale vremii, dar până și sub pana lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, A.I. Odobescu. Se manifesta, poate, iritant, avea agresivități, provoca, scandaliza. Era însă un om fin, cu o considerabilă cultură. A scris enorm: articole politice, studii juridice, cronici literare, teatrale, muzicale, cronici mondene, susținea un spiritual și incisiv Curier al Bucureștilor (în „Românul”, „Telegraful”), discuta cu aceeași dezinvoltură despre
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
În opinia autorului, apariția, extinderea și îmbogățirea reglementărilor ce cuprind astfel de documente constituie un argument că‚ instituția căsătoriei va supraviețui, chiar dacă ea va suferi transformări. Migrație și devianță socială Aglomerare, supraaglomerare, modernizare, libertate de acțiune, individualism, sărăcie, nevoi, schimbare, agresivitate, violență, conflicte, teama de criminalitate... sunt termenii ce pot fi considerați atributele a două noțiuni: mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o intensitate mai mare sau mai mică, în diferite perioade de evoluție a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
religioasă diferită": "În timp ce Occidentul vădește o preferință pentru formulele unei expresivități șocante, menită a înspăimânta, a obseda, a supune prin teamă, în arta românească astfel de imagini sunt aproape absente, așa cum de altfel îi lipsesc, în general vorbind, excesele, ostentația, agresivitatea. Această deosebire poate fi pusă și pe seama faptului că, în timp ce reprezentările ce aparțin bestiarului occidental răspund cu precădere unei morale precumpănitor și adesea rigid mistice, cele ce țin de universul zoomorf românesc implică într-o măsură mai mare imagini ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
transformând-o în resort și catalizator pentru dezvoltarea capacităților de a face față provocărilor și a se bucura de viață. Primul capitol face o trecere în revistă a violenței, în ubicuitatea manifestării ei. Se fac diferențieri conceptuale între violență și agresivitate și se insistă asupra formelor violenței umane care sunt deja de mulți ani în atenția specialiștilor, cum ar fi violența în familie și maltratarea copilului. Un subcapitol aparte oferă un periplu printre diferitele manifestări ale violenței totalitaritarismului din România comunistă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu și-a propus decât să transfere prietenilor de căutare câțiva sâmburi de gând și, mai ales, câteva bune întrebări. 1.1. înțelesuri diferite ale violenței 1.2. Definiții și diferite forme ale violenței 1.3. Violența umană 1.4. Agresivitate și violență 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România 1.7. Violența în familie 1.8. Violența în comunitate și riscul expunerii copiilor 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violente comise de femei și bărbați, subliniază gravitatea acestor acte atunci când sunt comise de bărbați, în comparație cu actele comise de femei. Mergând mai departe, se ignoră caracteristica agresivă definitorie pentru bărbat, comparativ cu prezența ei mai ales reactivă, în comportamentul femeii. „Agresivitatea și violența la bărbat, sunt mai degrabă parte a unor tipare comportamentale de coerciție, intimidare sau contenționare.”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 8) Statisticile internaționale privind sexul autorilor unor acte de violență, precum și statisticile privind sexul prizonierilor din închisori pledează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
analiză a regimului comunist din România sub aspectul traumei induse populației. Toate discuțiile vor avea nu doar perspectiva suferinței, ci și pe aceea a rezilienței, a posibilităților victimelor de a depăși cu bine evenimentele violente, generatoare de suferință. 1.4. Agresivitate și violență Am văzut mai sus câteva caracteristici ale violenței umane. Violența face referire la comportamente caracterizate prin raporturi agresive, bazate pe forță, verbală sau fizică, morală, economică, politică, având ca scop dominarea, supunerea victimei de către agresor. Prin violență, victima
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresor (Asselineau, 2005). De etimologie latină, ad-gressere, are semnificația de a merge spre celălalt, dar și de a ataca. Din aceeași familie de cuvinte fac parte re-gressere, cu semnificația de a se retrage și pro-gressere, a merge înainte, a avansa. Agresivitatea generează comportamente violente larg răspândite la animale, definind chiar categoria prădătorilor. La om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu semnificația de a se retrage și pro-gressere, a merge înainte, a avansa. Agresivitatea generează comportamente violente larg răspândite la animale, definind chiar categoria prădătorilor. La om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
argument în statisticile privind reprezentarea genurilor în populația din închisori. Astfel, în 2004, în închisorile din întreaga lume, femeile reprezentau doar un procent de 7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un procent de 7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca argument și cercetările întreprinse în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca argument și cercetările întreprinse în etologie de Konrad Lorenz, care ajunge la concluzia că orice animal sănătos manifestă o agresivitate sănătoasă (atacă pentru a se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca argument și cercetările întreprinse în etologie de Konrad Lorenz, care ajunge la concluzia că orice animal sănătos manifestă o agresivitate sănătoasă (atacă pentru a se hrăni, pentru a se apăra, pentru a și asigura un teritoriu, pentru a câștiga supremația în rivalitatea generată de reproducere, pentru a-și apăra puii) menită să-i confirme locul și viața. Ginger (2007) exemplifică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a se hrăni, pentru a se apăra, pentru a și asigura un teritoriu, pentru a câștiga supremația în rivalitatea generată de reproducere, pentru a-și apăra puii) menită să-i confirme locul și viața. Ginger (2007) exemplifică utilitatea și prezența agresivității în comportamentele noastre cotidiene: a mânca un măr, înseamnă a-l mușca, a-l mesteca; a adopta o idee, presupune mai întâi tratarea ei cu spirit critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viața. Ginger (2007) exemplifică utilitatea și prezența agresivității în comportamentele noastre cotidiene: a mânca un măr, înseamnă a-l mușca, a-l mesteca; a adopta o idee, presupune mai întâi tratarea ei cu spirit critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea vieții, a agresivității. Desigur și aici există nuanțe. în unul dintre romanele sale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea vieții, a agresivității. Desigur și aici există nuanțe. în unul dintre romanele sale, cunoscutul scriitor american John Steinbeck 1 vorbește despre dreptul și responsabilitatea unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea vieții, a agresivității. Desigur și aici există nuanțe. în unul dintre romanele sale, cunoscutul scriitor american John Steinbeck 1 vorbește despre dreptul și responsabilitatea unui prieten adevărat de a produce un rău mai mic prietenului atunci când știe că astfel îl poate feri de la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoscutul scriitor american John Steinbeck 1 vorbește despre dreptul și responsabilitatea unui prieten adevărat de a produce un rău mai mic prietenului atunci când știe că astfel îl poate feri de la a suporta consecințele unui rău fatal. Așadar, o doză de agresivitate ne este necesară pentru afirmarea și menținerea identității noastre, a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea poate susține comportamente pozitive de autoapărare sau de autoafirmare și succes, mai ales în situații de competiție. Un mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]