5,686 matches
-
corpului. Nivelul de ridicare al bazinului poate fi puțin deasupra orizontalei sau mai accentuat în funcție de caracteristicile și particularitățile alergătorului și trebuie să fie optim realizării unei „țâșniri” cât mai rapide din blocuri. Această ridicare avantajează pe primii 5 pași de alergare creșterea frecvenței pașilor, pentru a contracara căderea corpului înainte. O ridicare exagerată a bazinului, mult peste nivelul orizontalei, determină în momentul plecării o îndreptare rapidă a trunchiului și deci o creștere mai înceată a frecvenței mișcărilor. În această poziție, la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aplicării presiunii asupra blocurilor și momentul părăsirii acestora este cunoscut drept componenta motorie a startului”. Componenta motorie este alcătuită din: ■ „semnalul dat de pistolul de start - 0.00 s; ■ timpul de reacție - 0.14 s; ■ mâinile ridicate de pe pista de alergare - 0.15 s; ■ părăsirea blocului din spate - 0.25 s; ■ părăsirea blocului din față - 0.38 s”. După cum se observă, cu multă ușurință un alergător de viteză are nevoie de „0,3 pana 0,4 s pentru a reacționa, ceea ce
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
blocului din față - 0.38 s”. După cum se observă, cu multă ușurință un alergător de viteză are nevoie de „0,3 pana 0,4 s pentru a reacționa, ceea ce corespunde unui procent de 3 sau 4% din timpul total de alergare în cursa de 100 m” (E. Ozolin, 1986). Este important de știut, că sporul de viteză de reacție, obținut pe calea diferitelor metode de dezvoltare ( reacție la semnal cu executarea globală a startului; reacție la semnal cu executarea fracționată a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pistă. La primul pas, durata fazei de zbor este minimă tinzând către 0, timpul de sprijin al primului pas având o durată apropiată de cea a părăsirii blocului din spate - 0.25 s. O dată cu derularea pașilor și creșterea vitezei de alergare, timpul de contact pe sol scade în timp ce timpul de zbor crește. Studiile arată, după cum consemnează E. Ozolin (1986), „că structura tehnicii de alergare ar trebui să fie apropiată acțiunii de sprint normal începând cu al cincilea sau al șaselea pas
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de cea a părăsirii blocului din spate - 0.25 s. O dată cu derularea pașilor și creșterea vitezei de alergare, timpul de contact pe sol scade în timp ce timpul de zbor crește. Studiile arată, după cum consemnează E. Ozolin (1986), „că structura tehnicii de alergare ar trebui să fie apropiată acțiunii de sprint normal începând cu al cincilea sau al șaselea pas din momentul plecării din blocuri”. Lansarea de la start ca fază a probei de sprint se realizează prin alergare accelerată caracterizazată prin: - creșterea frecvenței
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1986), „că structura tehnicii de alergare ar trebui să fie apropiată acțiunii de sprint normal începând cu al cincilea sau al șaselea pas din momentul plecării din blocuri”. Lansarea de la start ca fază a probei de sprint se realizează prin alergare accelerată caracterizazată prin: - creșterea frecvenței pașilor și a lungimii acestora; - scăderea înclinației corpului, care se ridică progresiv către verticală; - scăderea valorii oscilațiilor laterale ale trunchiului determinate de decalajul lateral dreapta și stânga, rezultat din așezarea tălpilor pe sol, față de axa
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
-se mai ales prin mărirea fuleului până la 50-60 de m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării este imperceptibil. Privind deplasarea corpului atletului în lansarea de la start, care pornește din startul de jos, V. Vardaxis și T.B. Hoshizaki, 1989, au punctat câteva aspecte importante: -într-o cursă de 100 mp, în faza inițială a punerii în mișcare, ținând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timp de componenta contractilă, acumulează o anumită cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contracția care urmează și, care, de altfel, îi mărește efectele. 3.2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că faza de accelerare are două subcomponente: a. accelerația pură - care reprezintă primii 8-10 pași și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
are două subcomponente: a. accelerația pură - care reprezintă primii 8-10 pași și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel de maximă viteză al sprinterului. b. tranziția - care este alcătuită de obicei din următorii pași de alergare. Prezentăm în continuare exemple de valori ale accelerației atât la atleții începători cât și la cei consacrați. Prampero et al, 2000, într-un studiu realizat pe un număr redus de femei și de bărbați, atleți începători, care au parcurs proba
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
au obținut accelerația maximă la intervalul imediat inferior, 40-50m. În acest caz, din nou apare ideea conform căreia rezultatul obținut de sprinteri, în cursa de 100m, este cu atât mai bun, cu cât distanța, unde este atinsă accelerația maximă de alergare, este mai mare.Trebuie specificat că ultimele 3 tabele prezentate nu au precizat însă nici o distincție între accelerația pură și tranziție. b.Tranziția - urmează fazei de accelerare, când creșterii frecvenței pasului îi corespunde o scădere a lungimii fuleului. Stabilirea raportului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forță reflexă. Ea este expresia fenomenologică cea mai rapidă a forței care îi permite sprinterului să alerge rapid, în timpul extrem de scurt pe care acesta îl are la dispoziție- aproximativ 90 miimi de secunde, durata timpului de contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În studiul fazei de sprijin din sprintul cu viteza maximă, Mann și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mișcărilor articulațiilor șoldului, genunchiului și ale gleznei. În urma acestor studii, autorii au emis ipoteza că realizarea de sprinturi cu rezistență (încărcătură) va duce la creșterea forței musculaturii extensoare a șoldului, musculatură care este implicată în producerea forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986, a pus în evidență o corelație (0,66 p<0.05), între producerea de forță în faza de propulsie și viteza de alergare, accentuând importanța forței maxime pe parcursul fazei de accelerare în sprint. Tehnica necesară maximizării accelerației
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
musculaturii extensoare a șoldului, musculatură care este implicată în producerea forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986, a pus în evidență o corelație (0,66 p<0.05), între producerea de forță în faza de propulsie și viteza de alergare, accentuând importanța forței maxime pe parcursul fazei de accelerare în sprint. Tehnica necesară maximizării accelerației are un rol deosebit. Dezvoltarea mai ales a caracteristicilor forței nu va duce la îmbunătățirea performanțelor în probele de sprint. (A. Faccioni, 1992). Același autor a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
-sportivul, ca să fie capabil să aplice forța de extensie a șoldului pe o direcție liniară, trebuie să: minimalizeze contactul cu solul, în timp ce crește producerea de forță, să mențină o poziție corectă a trunchiului, scăzând rotările părții superioare a corpului pe parcursul alergării și să crească forța de extensie a șoldului realizată de mușchii ischiocrurali și gluteal; -o problemă comună tuturor atleților care se antrenează pentru sprint este o ineficientă mișcare laterală pe tot parcursul fazei de zbor (sau pășire), în special după
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a părții superioare a trunchiului poate accentua o mișcare prea înaltă a genunchiului, această poziție are ca rezultat imposibila aplicare a forței de extensie a coapsei la o mai mare categorie de mișcări, și conduce conduce la scurtarea pasului de alergare și la scăderea accelerației. Toate aceste greșeli tehnice au ca efect creșterea forței de frânare, dacă piciorul ia contact cu solul înaintea proiecției pe sol a centrului de greutate, producând o creștere a timpului de contact cu solul și o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de reacție a solului a fost înregistrată la 1kHz. Simultan au fost calculate două seturi de date cinematice ale gleznei, genunchiului, șoldului și umărului, pentru frecvența de 120Hz. S-au constatat următoarele rezultate: - după 45% din faza de sprijin în timpul alergării, mușchii gleznei și genunchiului generează crescător o putere mai mare, care permite o extensie explosivă a piciorului; - puterea de vârf a genunchiului a avut loc în jurul momentului de 73% din faza de sprijin; - puterea de vârf a flexorilor plantari s-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ai vitezei de deplasare în timpul fazei de tranziție, între frecvența și lungimea fuleelor, există un prim început de dezechilibru. Despre distanța privind faza de accelerare în cursa de 100 mp, aduc completări C.H. Delecluse et al., 1995a. Ei au împărțit alergarea de sprint pe 100 m în trei faze specifice: prima fază este faza în care se realizează o accelerație mare de-a lungul primilor 10 m ai cursei, a doua fază este faza în care se continuă această accelerare către
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
100 m în trei faze specifice: prima fază este faza în care se realizează o accelerație mare de-a lungul primilor 10 m ai cursei, a doua fază este faza în care se continuă această accelerare către viteza maximă de alergare (10 - 36 de m), iar cea de a treia, este faza în care se încearcă menținerea vitezei maxime pe restul distanței rămase (36 - 100 de m). Privind existența și dezvoltarea acestei faze de accelerare la copii, este elocvent studiul cercetătorilor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Antrenamentului din Leipzig și Institutele Superioare Unificate din Kassel. Ei au demonstrat pe un eșantion de 2600 de copii cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, care fac parte din grupe de antrenament de bază la atletism, că, prin repetări de alergare de viteză și sărituri, se obține, se formează și se dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start din picioare între nivelul dezvoltării coordonării și al capacității
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
grupe de antrenament de bază la atletism, că, prin repetări de alergare de viteză și sărituri, se obține, se formează și se dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start din picioare între nivelul dezvoltării coordonării și al capacității lor de accelerare în proba de sprint; - între performanțele de sprint și cele de forță de săritură s¬au găsit următoarele corelații: r =-0,58/ 7-10 ani și r
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Această capacitate influențează viteza de deplasare a atletului în cursa de sprint. A. Donati, 1994, într-unul dintre studiilie sale, a demonstrat că se poate îmbunătăți viteza pe distanțe scurte prin antrenament specific, dacă se obține creșterea lungimii pasului de alergare fără a reduce frecvența. Se știe că secretul sprintului constă în a avea o lungime a pasului care să poarte C.C.G. cât mai jos față de sol. Iată, în acest sens, câteva din principalele idei care apar în acest studiu al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
când C.C.G. este în spatele piciorului de aterizare la momentul contactului cu solul, greutatea corpului este de asemenea în spate și apare efectul de frânare; în aceasă situație poți să crești lungimea fuleului prin suprapășire, dar nu vei îmbunătăți timpul de alergare pe distanțe scurte; - atât pentru copil, cât și pentru adult, orice cursă de sprint înseamnă de fapt o serie de salturi controlate pe un picior și pe celălalt, pentru a păstra proiecția centrului de greutate înaintea piciorului de impulsie la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de îmbunătățire a vitezei: - una prin creșterea lungimii pasului; - a doua prin creșterea frecvenței lui. Un fapt cert și necontestat până acum, susținut de A. Donati, 1994, este că la vârsta de 10 - 13 ani, fetele își îmbunătățesc viteza de alergare prin optimizarea frecvenței. De asemenea, tot el afirmă că: - analiza frecvenței pasului se raportează la timp; -frecvența pasului se va îmbunătăți cu reducerea timpului necesar de aplicare a forței atletului la start și cu reducerea timpului în care atletul nu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]