5,391 matches
-
socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un detectiv particular capitalist - Mirea vorbește o engleză „ca-n filme”. Partidul nu apare în film decât în vagi aluzii telefonice, priviri semnificative în „sus”, cuvântul nu e rostit explicit niciodată. Mirea colaborează direct cu Miliția. Aparent, filmul nu mai e politizat, e polițist, o comedie polițistă - nici măcar milițistă, căci milițienii care urmăresc și ei banda lui Bachus sunt cu toții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pendulând între candoare și cinism, introduc într-o lume dominată de arbitrar și absurd - un tip de absurd care este totuși dus uneori prea departe și din această cauză își pierde din efect, naturalul având tendința de a deveni teatral. Aluziile politice sunt evidente, dar jocul apare câteodată forțat. Ceea ce atrage în primul rând atenția în această proză și îi conferă o valoare deosebită nu sunt dialogurile, simple și totuși năucitoare, sau schematizarea care duce la absurd, ci mai degrabă decorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
1983 și publicat în 1992, se apropie mult de reportaj, deși subiectul pare și acum desprins din fantastic: la o fabrică de lactate se produc șuruburi destinate să „ancoreze în realitate” conștiința oamenilor. Nu mai e vorba doar de o aluzie politică, ci de o explicare directă a modului de funcționare a regimului totalitar din România. Antiteza libertate-tiranie stă clar în centrul acestui roman, așa cum se întâmplă de altfel în întreaga proză a scriitoarei. Măștile nu pot să mai ascundă nimic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
sub acest aspect Paulescu nu a confundat domeniile. Nici una din publicațiile sale științifice nu conțin elemente antisemite, nici una din lecțiile sale nu prezintă atitudini rasiale (ba dimpotrivă), nici o abordare filosofică nu frustrează vreo minoritate, nici unul din tratatele sale nu conțin aluzii antisemite, nici una din polemicile sale (celebre și inegalabile în domeniul științei) nu cuprind referințe antisemite. Și atunci judecata înțeleptului Cajal, „că trebuie făcută o distincție dară între opera științifică și convingerile personale care nu au de a face cu domeniul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală este, în acest caz, elementul-cheie care asigură fuziunea simbolică a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
bântuit" are tocmai aceste semnificații majore. Prin legenda lui Joseph of Arimathea, contribuția cea mai semnificativă la ciclul Graal-ului a lui Robert de Boron, cum că în el aceasta ar fi strâns sângele Mântuitorului răstignit, Graal-ul, la care se face aluzie aici, sugerează și idea de depășire a existenței individuale, caracteristică "lirismului pur". Mult mai probabil, "potirul propagat" este o imagine ce sugerează conul memoriei bergsonian, iar "insomnia concentric scuturata", explicitează, practic, ideea generării continui, centrifuge, de noi lumi (lumea artei
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tendințele, mai largi ale evoluției spiritului modern, așa cum erau ele schițate de Henri Bergson, în "L'Évolution créatrice" (1907). "Dialogul lui Monos și Una" (1841), la care enunțul "Șoptiri de la Monos, la Una!" (italice în originial)45, din "Veghe", face aluzie directă, în continuarea, pare să fie, în viziunea barbiana, unul din textele esențiale pentru "revoluția poetica" inițiată de scriitorul american. În forma unui colocviu celest, între doi iubiți postumi, Monos și Una - ale căror nume exprimă reîntoarcerea la unitatea primordială
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
recenzia la volumului Laudă somnului (1929), de Lucian Blaga, argumentează, în felul său, în favoarea necesității de a conjuga demersul intelectual, cu cel poetic: Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele intelectuale [s.n.], aritmetice ale unei melodice simple (aluzie la Pitagora cita mai înainte), ale unei strângeri complementare de culori. Acestea sunt esențe și trebuiesc asociate corpului liric [s.n.]"14. O bună parte din sensurile acestei secțiuni din "Veghea lui Roderick Usher" se construiesc în jurul simbolismului navei ("buretoasa 15
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ion Barbu - dar acest lucru este adevărat și pentru Edgar Poe - , travaliul poetului ("faptul cel mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează un altul, pur și originar, o conștiință concentrată asupra ei înseși, în continuă stare de uimire, totdeauna gata să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cosmică revoluta, el ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru. Cu o singura diferență doar, ca investigarea lui Rimbaud se continuă în calitativ [s.n.]77. Poemul rimbaudean nu este o aplicație de "psihologie excepțională", i.e. audiție colorată (aluzie la teoria lui René Ghil78), ci o investigație științifică de tip nou. Reluând situația dramatică imaginata de Poe în Eureka, Barbu subliniază opoziția dintre cantitativ (Astronom) și calitativ (Poet), termeni ce ne aduc iarăși la Henri Bergson 79. Astronomul doar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în the bygone time, and infinitely awful". 21 Ion Barbu, "Poezia leneșa" (1928), în Versuri și proza, 1984, p. 170. În studiul "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172, Barbu face din nou aluzie la acest aspect: "O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sfârșit, privind prestația de neuitat a unui grup folcloric românesc din Curtea de Argeș în Olanda. Astfel, structura acestui număr al României literare din iulie 1989 este exemplară: dogma, țările surori, succesele muzicale ale României în URSS, comemorarea Revoluției franceze din 1789, aluzia la folclorul național, pe fondul planului guvernamental al festivalului național "Cântarea României". Pe 5 iulie, Nicolae și Elena pun la București piatra de temelie a Centrului Național de Creație și Cultură Socialistă "Cântarea României". Expunerea tezelor congresului este seacă și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
organizate, afirmând astfel profundul lor dezacord cu elogiile publicate de Scânteia. În sfârșit, textul subliniază caracterul catastrofal și neliniștitor al degradării poziției internaționale a României. Autorii scrisorii își exprimă ferm convingerea că România este și rămâne o țară europeană. Această aluzie la România ca țară europeană pare a fi un ecou al temei "Europa Casă Comună", lansată de Gorbaciov din 1986-1987. Un mesaj surprinzător, semnat de șase demnitari. Unii dintre ei sunt cunoscuți pentru o lungă carieră comunistă, precum Gheorghe Apostol
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
azi, indiferent de cauzele reale și de înlănțuirea efectivă de evenimente care au culminat cu decizia din august 1968, că primii ani ai politicilor ceaușiste au asigurat neobișnuita longevitate a regimului: printre istorici avea să circule curând referirea încărcată de aluzii la celebrul quinquennium Neronis, primii cinci ani de domnie ai împăratului Nero, încă îndrumat de filosoful Seneca și părând că incarnează idealul unei puteri imperiale binevoitoare. După acest "cincinal" de aur însă, același Nero avea să-și ucidă și mentorul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
expresiei acestei ostilități, de la simplul "Jos Ceaușescu" la bancuri și poezioare satirice ("Cine-i mic și dă din mână/ Și-are 4 la română" graffito nr. 2 din culegerea Irinei Nicolau; cf. și nr. 32, despre plopii care fac pere, aluzie la o celebră frază a lui Ceaușescu despre imposibilitatea ca, în România, să aibă loc răsturnări politice), trecând prin calificative infamante "criminalul/asasinul" (nr. 22, 24, 36, 37, 71, 94, 97), "tiranul" (nr. 17, 34, 56, 104), "paranoicul" (nr. 73
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
gradul de inteligență etc.; 2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret dinamic cu acelea de portret static etc.; 2. intenția
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
replica); - este o formă de retorism; - prezența tuturor mărcilor formale ale exprimării orale adresate, din stilul oratoric; Deci: - (I) (1) interogații; (2) exclamații; (3) invocația retorică; (4) interjcții exclamative; (5) imprecații; etc.; - (II) (1) faze scurte; (2) propoziții exclamative; (3) aluzii; (4) suspensia; (5) enumerarea; (6) repetiția; (7) persoana a II-a verbală; etc.; - monologul permite personajului posibilitatea de a-și analiza adevăratele sentimente și adevăratele rațiuni ale gesturilor sale etc. Monologul interior: - este o formă de vorbire neadresată; deci nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care-l crede realizabil prin „minciună” și seducție. 2. Biografia - opera literară poate reprezenta o mască a artistului, o convenționalizare dramatizată; (!!) dar ea este adesea o convenționalitate a propriilor experiențe, a propriei lui vieți; - raportarea la biografie poate explica numeroase aluzii (sau chiar cuvinte) din opera scriitorului; - ajută la studierea evoluției artistice (dezvoltare, maturizare, eventual declin, etc.); - în cunoașterea universului criitoricesc: lecturi, călătorii, oameni și localități cunoscute etc.; - o lumină asupra mediului în care a trăit, asupra influențelor care l-au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
decor; - eventuale sugestii pentru efecte vizuale sau auditive (lumină, sunete, zgomote, muzică); sau referiri la: îmbrăcăminte, stare psihică sau fizică, mers, tonul cu care se vorbește, etc.; Structura formală: acte, tablouri, scene; - uneori: a. un prolog -o punere în temă, aluzie directă sau indirectă la ceea ce va urma; b. un epilog -o secvență (scenă) finală prin care se rezumă concluziile acțiunii, anumite idei sau se enunță evoluția viitoare a personajelor. Structura compozițională: expoziția, conflictul sau intriga, subiectul sau desfășurarea acțiunii, punctul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Fide sau cu episcopul Ioan Bob), M. scrie pagini vii, convingătoare, în care stringența logicii, inteligența inventivă și asociativă, subtilitatea deducțiilor, efervescența spirituală sunt dublate de o ironie savuroasă, ce incendiază tonul până la pamflet și invectivă. Un ingenios joc al aluziilor și insinuărilor, al disimulării, urmat brusc de revelarea adevărului, folosirea doctă a figurilor de stil, dar și a expresiilor de coloratură populară definesc și concretizează atitudini, idei, intenții. Devenit memorialist în ultima parte a Istoriei Besearicei...., M. conturează un tablou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
evenimentul epocal în viziunea naționalistă, nici măcar nu este menționat în manualul de Istoria RPR! Aceeași lucru se petrece și în celelalte două manuale unice de istorie a românilor (de clasa a IV-a, respectiv, pentru clasa a VII-a). Singura aluzie care lasă să se înțeleagă printre rânduri că teritoriul României s-a mărit în urma Marelui Război se face în paragraful: "Războiul mondial a luat sfârșit în anul 1918. În urma tratatelor de pace, România a căpătat Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ci după noblețea inimii. Povestirea a doua a Pampineei se deschide cu formula „prealuminate doamne” 171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără îndoială, pretenția de a fi considerată o persoană educată: cunoaște limba franceză, dar nu așa cum era rostită în Franța, ci cum și-o însușise la Straford, mănăstire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]