9,447 matches
-
T. debutează în 1969 cu volumul de povestiri Un pahar de cinzano, aici, ca și în cărțile următoare, scriitura urmărind o partitură abilă, cu strategii variate, la frontiera dintre un fantastic negat ironic și pseudoutopie, susținute de umor fin și amar, ce concură la realizarea unei viziuni poetice a existenței. Personajele fac parte din categoria inadaptaților, a inocenților (nu întâmplător, altă culegere de povestiri poartă titlul Conspirația inocenților, 1999), ființe care suferă, într-un fel sau altul, loviturile - mai brutale sau
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
Crăciun./ Să n-ai după masă tutun./ Să-ți pută buricul”). Artist al formei, T. este un poet cu un registru literar totuși limitat. Un oarecare spirit facil, un anume retorism nu îi sunt străine. Mai ales în volumul Migdale amare (1928), alături de virtuozitatea imagistică (Cioara), se resimte stilul propriu cronicii rimate, schiței și polemicii versificate (În jurul unui divorț, Expunere de motive). Poezia se salvează, totuși, în mare măsură prin umor, adesea grefat pe fondul melancoliei, ca și prin expresia ei
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Parodii originale, București, 1916; Amintiri din luptele de la Turtucaia, București, 1918; În gheara lor... Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare, București, 1920; Strofe alese. Balade vesele și triste, Iași, 1920; ed. 3, București, 1928; Bacilul lui Koch, Iași, 1927; Migdale amare, București, 1928; Jos cortina!, București, 1929; Scrisori fără adresă. Proză umoristică și pesimistă, București, 1930; ed. 2,București, [1934]; Pirin-Planina. Episoduri tragice și comice din captivitate, București, 1936; Postume, îngr. Otilia Cazimir, București, 1938; Opere, I-II, îngr. și pref.
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Mihai Dascal, București, 1974; Scrieri, I-II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1983; Pagini de proză, îngr. și postfață Mihail Iordache, Iași, 1985; Despre teatru, îngr. și introd. Constantin Paiu, Iași, 1991; Balade vesele și triste. Parodii originale. Migdale amare, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1998; Țiganul în cer, îngr. și pref. George Sanda, București, 2001; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr., îngr. și introd. Cristina Tătaru, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Shakespeare, Visul unei nopți de vară, Iași, 1921. Repere bibliografice
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
-l G. Topîrceanu, ALA, 1926, 277; Mihail Sevastos, George Topîrceanu, ALA, 1926, 290; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 120-122, III, 255-257; Mircea Mancaș, George Topîrceanu, „Complex”, 1927, 2; D. I. Suchianu, „Bacilul lui Koch”, ALA, 1928, 412; I. Foti, „Migdale amare”, UVR, 1929, 1; Demostene Botez, „Parodii originale”. „Balade vesele și triste”. „Migdale amare”, VR, 1929, 1; Sadoveanu, Cărți, I, 256-257, II, 95-98, 224-226, 324-325, 338-339; Sebastian, Jurnal, 181-183; Scarlat Struțeanu, „Scrisori fără adresă”, „Excelsior”, 1930, 7; Cezar Petrescu, Scrisorile unui
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 120-122, III, 255-257; Mircea Mancaș, George Topîrceanu, „Complex”, 1927, 2; D. I. Suchianu, „Bacilul lui Koch”, ALA, 1928, 412; I. Foti, „Migdale amare”, UVR, 1929, 1; Demostene Botez, „Parodii originale”. „Balade vesele și triste”. „Migdale amare”, VR, 1929, 1; Sadoveanu, Cărți, I, 256-257, II, 95-98, 224-226, 324-325, 338-339; Sebastian, Jurnal, 181-183; Scarlat Struțeanu, „Scrisori fără adresă”, „Excelsior”, 1930, 7; Cezar Petrescu, Scrisorile unui mizantrop, CRE, 1930, 1 041; Constantinescu, Scrieri, V, 125-130; Scarlat Struțeanu, „Parodii originale
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
fragmente ale unui jurnal liric de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a cărnii, exasperarea neputincioasă și resemnarea amară a nervilor epuizați, țipătul mut al conștiinței defuncționalizate. Maxima expresivitate se realizează în Visul negru, poem care, având ca moto versul lui E. A. Poe: „Răspunse corbul: Nevermore”, cuprinde ca refren un cuvânt german cu sonoritate asemănătoare: Hungertod („moarte prin foame
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
copiilor (1984) - exprimă frecvent sentimentul curgerii ireversibile a timpului, poetul trăind din amintirile trecutului, obsedat de copilărie, de adolescența demult pierdută. Cercurile tot mai strânse pe care moartea le desenează în „sarabandă cu timpul” îi provoacă adânci neliniști și presimțiri amare. SCRIERI: Liane crude, pref. Dumitru Furtună, Dorohoi, 1935; Prohod pentru zi, București, 1939; Poezii, pref. Eusebiu Camilar, București, 1966; Contrapunct, în toamnă, București, 1969; Sub cerul Mioriței, Iași, 1971; Înalt prin stemă, București, 1972; Luminile zilei, București, 1972; Lângă vetrele
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
unor mijloace plasticizante („crin bolnav”, „mucede arcade”, „strâmbe degete”, „duhul țigării”, „gleznele unei femei pe un pian negru”), prin verslibrism, romantismul primește o notă personală de modernitate, pe alocuri în variantă exterior simbolistă: „Nu, toamna nu e marea ce leagănă, amare,/ corăbii vechi, ca osemintele de sare,/ flăcări rotunde trupul i-l bântuie, sonore,/ precum minutele se caută prin ore,/ iar somnul nu e moarte, nici stea în coborâre/ pe-nsângerate dâre”. Oricare i-ar fi instrumentele, poezia lui T. exprimă
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Agricol din Bistrița (1990-1996). Până în 1998 va fi redactor-șef adjunct al cotidianului „Actualitatea BN”, iar ulterior director la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
a ideii. E drept, asta nu înseamnă că volumele lui U. ar fi teziste sau găunos-filosofarde, doar că uneori efectul de real e spulberat înainte de a lăsa asupra cititorului amprenta unui make-believe. Astfel, între povestirile din volumul de debut, Felia amară, textul titular demarează cu o reușită evocare melancolică a mamei și sfârșește cu o scenetă parodică și parabolică, ușor facilă, în care se întâlnesc Istoria, Poporul Român, Dumnezeu, Președintele, Mătușa Măriuca, Eu și Străinul. Mult mai izbutită e proza Așteptând
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
Godette (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu), din care se distinge în primul rând piesa omonimă, unde melanjul de mitologeme biblice, de pamflet și grotesc, de registre stilistice, de livresc și metateatru creează imaginea unei umanități în derivă. SCRIERI: Felia amară, Sibiu, 1993; Povești din pădurile fanteziei, Deva, 1998; Ridicarea în genunchi, București, 1999; Socrate poetul, Bistrița, 2000; Așteptând-o pe Godette, pref. Claudiu Groza, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ileana Urcan, Între amărăciune și candoare, TR, 1994, 13-14; Octavian Soviany, Între
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
pe Godette, pref. Claudiu Groza, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ileana Urcan, Între amărăciune și candoare, TR, 1994, 13-14; Octavian Soviany, Între verism și parabolă, CNT, 1994, 34; Tania Radu, Un debutant cam sceptic, LAI, 1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan Silviu Boerescu, „Felia amară”, „Cartea”, 1996, 3; Tanco, Dicț. lit.
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
bibliografice: Ileana Urcan, Între amărăciune și candoare, TR, 1994, 13-14; Octavian Soviany, Între verism și parabolă, CNT, 1994, 34; Tania Radu, Un debutant cam sceptic, LAI, 1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan Silviu Boerescu, „Felia amară”, „Cartea”, 1996, 3; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 368-369; Aura Christi, „Ridicarea în genunchi”, CNT
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
TR, 1994, 13-14; Octavian Soviany, Între verism și parabolă, CNT, 1994, 34; Tania Radu, Un debutant cam sceptic, LAI, 1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan Silviu Boerescu, „Felia amară”, „Cartea”, 1996, 3; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 368-369; Aura Christi, „Ridicarea în genunchi”, CNT, 2000, 40; Paul Ungureanu, „Socrate poetul”, „Hyperion
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
CNT, 1994, 34; Tania Radu, Un debutant cam sceptic, LAI, 1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan Silviu Boerescu, „Felia amară”, „Cartea”, 1996, 3; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 368-369; Aura Christi, „Ridicarea în genunchi”, CNT, 2000, 40; Paul Ungureanu, „Socrate poetul”, „Hyperion”, 2001, 2; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 250-251
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan Silviu Boerescu, „Felia amară”, „Cartea”, 1996, 3; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 368-369; Aura Christi, „Ridicarea în genunchi”, CNT, 2000, 40; Paul Ungureanu, „Socrate poetul”, „Hyperion”, 2001, 2; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 250-251. A. Tr.
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
cu Ion Arhip); Din cronica unui veac. Documente inedite (1850-1950), Iași, 1978 (în colaborare cu Ion Arhip); Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Focul cel mare. Amintiri din primul război mondial (1916-1918), pref. Petru Ursache, Iași, 1978 (în colaborare cu Ion Arhip), Lunga și amara pribegie, Iași, 2001 (în colaborare cu Lucian Vasiliu); Ionel Teodoreanu, Cina cea de taină, pref. edit., Timișoara, 1992; Otilia Cazimir. Viața și opera în imagini, pref. edit., Iași, 1995; Delavrancea și copiii, pref. edit., Iași, 1996; G. Topîrceanu. Viața și
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către alte meleaguri. Turnul Babel pe Main sintetizează poetic dificultățile de adaptare pe care le resimte exilatul. Tragismul trăirii este însă camuflat de o ironie amară, adesea mușcătoare. Registrul ironic și alegoria încearcă să traducă stări sufletești de o tristețe profundă, în care își fac loc crize existențiale. Occidentul, superficial și banal, nu oferă nici o compensație celui plecat de la „gurile Dunării”. Conflictul dintre două mentalități ireconciliabile
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
administrativ șocant: trasarea frontierei cu România chiar prin grădina casei părintești. Fisura produsă în sufletul copilului devine o fisură ontologică, întreaga lui creație exprimând un refuz al limitelor. Poemul de mari proporții Pasăre Eu aduce în prim-plan sugestia unei amare rupturi sufletești, în care coexistă „pasărea venirii” și „pasărea plecării”, un fel de a spune că viața și moartea își dau mâna, polarizând ființa poetului. Motivul mioritic al predestinării devine un topos al liricii sale. Debutul cu Primii fulgi se
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Al. Zub, Iași, 1999 (în colaborare cu Iolanda Vasiliu, Liviu Constantin Rusu și Olga Rusu); Cezar Petrescu, Georgetta (epistolar inedit), Iași, 1998 (în colaborare cu Dumitru Vacariu); Costache Conachi, Visul amoriului, pref. Emil Iordache, Iași, 2000; Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Lunga și amara pribegie, Iași, 2001 (în colaborare cu Dumitru Vacariu). Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Lucian Vasiliu, LCF, 1981, 10; Al. Andriescu, „Eu sunt tot ce voi vedea”, CRC, 1981, 49; Constanța Buzea, „Mona-Monada”, AFT, 1981, 12; Ion Cristofor, „Mona-Monada”, ST, 1982, 2
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
mi-ești Dumnezeu”. Frecvent însă, angoasa, sentimentul părăsirii sau al finitudinii sunt deturnate spre formele ludicului. Tristis amor, Telefon, Romantic, Ispita clipei, Bărbat învins, Spovedania unui copil al Erosului nostru și multe alte piese din ciclul De-amor și de-amar (joc de cuvinte mizând pe rezonanțele etimologice ale celui de-al doilea termen) sunt elegii erotice convertite, disimulate prin prozodii sprințare și prozaizări voite: „Noi ne iubim în paturi de-mprumut;/Pe-o canapea îngustă, fără pernă,/ Crezând că aventura
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
completat de câteva studii de istorie literară și evocări avându-i în centru pe George Coșbuc, Ștefan Petică, Perpessicius sau familia de cărturari Tzigara-Samurcaș - modalități de abordare ce vor defini și eseurile din următoarele volume, Gaură-n cer (1997) și Amar de vreme (2001). Cel mai însemnat merit al lui Z. este însă efortul de traducător care a făcut accesibile cititorului român, în transpuneri elegante și inspirate, sonetele lui Michelangelo (Premiul de Carte și Medalia de Aur la Edinburgh, 1965; Premiul
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
Neapole, cu fotografii de Hedy Löffler, București, 1973; Călătorie spre transparență, București, 1977; Ideograme pe nisipul coridei, București, 1982; Eseuri și portrete, București, 1982; Andaluzia, București, 1986; Respiro în amonte, București, 1995; Gaură-n cer, București, 1997; Adagii, București, 1999; Amar de vreme, București, 2001; Ștefan Zeletin. Contribuții documentare, Bacău, 2002. Ediții: Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul popular românesc, introd. edit., București, 1971; Al. Tzigara-Samurcaș, Scrieri despre arta românească, introd. edit., București, 1987, Memorii, III, introd. edit., București, 2003; Ștefan Zeletin, Burghezia
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]