67,494 matches
-
ținut. Nu ne interesează trafaletul", a spus Patriarhul Daniel. IPS Patriarhul Daniel, despre sfințirea cu trafaletul. În final, Patriarhul s-a răstit la reporteri. „Nu am venit pentru provocările dvs. Vă rugăm să terminați!", a spus Preafericitul, care nu-și amintește nimic de nicio poză în care apare binecuvântând, cu trafaletul, câteva plasme. „Nu știm cine le-a pus acolo", a mai spus Preafericitul.
PATRIARHUL DANIEL, TRAFALET. Șeful BOR, nervos pe jurnaliști by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/81249_a_82574]
-
și albastru. “Meseria asta nu se învață din cărți. Pe asta au scos-o tot oamenii din cap” Vorbește cu mare drag despre meseria pe care și-a ales-o și pe care a început-o acum multă vreme. Își amintește cu nostalgie cum, înainte de Revoluție, la vârsta de 17 ani, pe când era “copil”, lucra la metrou, fără carte de muncă, „așa cum se angaja toți pe atunci, la negru”. Atunci a decis să înceapă să vândă fermoare ca, mai târziu, să
Regele Coco și fermoarele lui by Cautis Roberta () [Corola-journal/Journalistic/81245_a_82570]
-
a fost în atenția presei. Avocatul Dianei, Michael Mansfield, susține că ea a fost “asasinată” în 1997, pentru că intenționa să publice un jurnal, în care demasca persoanele care s-au implicat cel mai mult în producția de armament. „Toată lumea își amintește că prințesa făcea campanie împotriva minelor antipersonal. Eu cred că plănuia diverse vizite. Fusese în Angola și urma să meargă în Cambodgia. Un număr mare de mine antipersonal au fost fabricate de britanici. Ea susținea că avea un jurnal periculos
15 ani de la moartea prințesei Diana () [Corola-journal/Journalistic/81267_a_82592]
-
bine, că ai parte de susținere. Pur și simplu, nu m-am "agitat", mi s-a părut mult mai simplu și firesc să scriu și să public, deși nu cred că astăzi mai ajunge. - Primul onorariu de scriitor. Îți mai amintești de el? Ce alte joburi/traduceri au surclasat statutul de "scriitor profesionist"? - Primul onorariu de scriitor l-am luat de la revista Vatra, prin toamna lui 1995, iar cu banii ăia m-am dus la coafor. Tipic feminin, nu? Am primit
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
Premiului Nobel. Aceste nume sunt doar câteva exemple de realizări, iar lista poate continua cu Emil Racoviță, Grigore Antipa, Carol Davila, Anghel Saligny, Gogu Constantinescu, Horia Hulubei, Alexandru Proca și Ștefan Procopiu. Facem o trecere de la tehnico-ștințific la uman-artistic și amintim pe Constantin Brâncuși, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, ultimul mare romantic, Nicolae Grigorescu iar la performanțele sportive avem Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Helmuth Duckadam și alții.
Cum ar fi arătat omenirea fără România by Lazarescu Corina () [Corola-journal/Journalistic/81288_a_82613]
-
Revista Cațavencii este editată, mai nou, de compania Patetic Media SRL. “Doru Bușcu a fost cu ideea numelui”, a spus pentru Paginademedia.ro poetul Mircea Dinescu. De ce a preluat jumătate de ziar. “Oricum scriu la Cațavencii în fiecare săptămână”, a amintit poetul. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma Patetic Media SRL este deținută de Mircea Dinescu și de către Doru Bușcu, în procente egale: 50-50. Pentru viitor, acționarii revistei încearcă să găsească un investitor pentru formarea unui trust de presă, care să
Cațavencii au plecat de la Dinu Patriciu. Dinescu și Bușcu, noii proprietari () [Corola-journal/Journalistic/81320_a_82645]
-
nu mai are nonșalanța celui dintîi. Barbaria de care vorbește Adorno își găsește, poate, o față și în acest gest (liber?) de luare a puștii din cui. Nu mai știm cine, și cînd, a inventat praful de pușcă. Dar ne-amintim, de bună seamă, ce secol a inventat războiul. Libertatea de-a trage cu pușca nu e o pauză de filosofie, între două războaie. Între asediul Trebizondei, cu otomani și ruși, și bătălia care, în '43 (anul acestei poezii-emblemă), trage să
Cu pușca și cu praștia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8132_a_9457]
-
adaptabil oricărei situații. Pornind spre Ithaka după război, Odysseus intră într-un complicat șir de aventuri". Ulysses (numele conspirativ al lui Odysseus) a făcut spionaj (în Troia), a rezolvat solii dificile (care?) și a avut mai multe înfățișări (vă mai amintiți "chestia" cu sosia lui, șoferul, care s-a plimbat prin fața domiciliului, ca să-i aburească pe jandarmi și jurnaliști?); și nu e destul textul lui Homer pentru serviciile supărate? Dar la drama lui nu se gîndește nimeni? A ajuns în Siria
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
pe care o fac și să spună mereu adevărul. În imaginile surprinse de , veți putea simți măcar puțin din atmosfera de prietenie care a fost duminică, în zona Palatului Cotroceni. Îi veți vedea pe cei mai iubiți jurnaliști printre care amintim Dana Grecu, Oana Stancu, Răzvan Dumitrescu, Mircea Badea, Felix Rache ascultând problemele oamenilor. Pentru ceea ce a făcut Antena 3 pentru ei, fiecare în parte a venit și i-a îmbrățișat. Mai mult decât atât, la capitolul apariții neașteptate... veți vedea
EXCLUSIV. Ce nu s-a văzut la televizor de la plimbarea Antena 3. Prezență neașteptată la eveniment-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81397_a_82722]
-
care este greu de crezut că românul a putut lua virusul. Cum se transmite Ebola Virusul Ebola se transmite prin contact direct, prin secreții și prin instrumentalul de ordin medical. Așadar, cele mai expuse în acest caz sunt cadrele medicale. Amintim că ploieșteanul în vârstă de 51 de ani lucra în Nigeria, pe o platformă petrolieră, situație în care riscul de transmitere a virusului este minim. Cu toate acestea, riscul confirmării virusului Ebola în România nu este exclus, iar medicii fac
EBOLA ÎN ROMÂNIA. Contradicții în cazul românului suspect de Ebola () [Corola-journal/Journalistic/81383_a_82708]
-
Anca Murgoci În 2013, Dan Voiculescu apărea la DNA cu o pereche de ochelari mai specială: fără o lentilă. La acel moment, președintele fondator al Partidului Conservator a explicat că speră să lanseze modă "ochelarilor c-o singură lentilă" care "amintesc flagrant de Legea Talionului". Acum, o tarabă cu cărți de pe strada pietonala Mărășești din Timișoara a pus în vânzare ochelari de soare cu o singură lentilă, după modă lansată de Dan Voiculescu. Prețul unei perechi de ochelari este destul de piperat
Cât costă o pereche de ochelari marca Dan Voiculescu-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81410_a_82735]
-
cum a fost începutul pentru ea la acest post tv. Recunoaște că în atâția ani a făcut și mici greșeli peste care a reușit să treacă fără ca telespectatorii să observe. De asemenea, realizatoarea emisiunii "Se întâmplă în România" și-a amintit și de primul jurnal pe care l-a pregătit cu multă sârguință. "27 de ani, primul jurnal, într-o vineri la ora 18.00. L-am pregătit vreo 5 ore, venisem în redacție cred că de la 12. Am schimbat, am
Maria Coman, 9 ani de Antena 3. Primul jurnal și greșelile făcute by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81415_a_82740]
-
urma să fie dat afară. Victor Ciutacu a dezvăluit ce a discutat în acea zi în biroul lui Dan Voiculescu, dar și o altă discuție încordata și apăsătoare. Iată ce a scris Victor Ciutacu, pe pagina sa de Facebook: "Am amintit în treacăt cele doar câteva întâlniri face 2 face cu Voiculescu din cei 9 ani în Intact. Povestesc, pe scurt, una. Deocamdată, fiindcă viața e a dracu' de gri.... Perioadă în care mogulii debutau electoral că întruchipare a dușmanului colectiv
Victor Ciutacu, întâlnire față-n față cu Dan Voiculescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81393_a_82718]
-
adus în prim-plan de Gabriel Liiceanu). Dar aș vrea să ies din această capcană, pentru a nu absolutiza un criteriu de dosar politic (dacă un scriitor a fost sau nu membru PCR). În fond contează opera. Ca o curiozitate, amintesc faptul că Petru Dumitriu nu a fost membru PCR (sau, mă rog, PMR, cum se numea înainte de 1965). Nici Petru Groza nu a fost membru PMR, ceea ce nu înseamnă că poate fi plasat în aceeași categorie cu Iuliu Maniu sau
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
scriitorului român, care mai bine tace, se face uitat sau e cât se poate de discret decât să se compromită: Eugeniu Ștefănescu-Est, Al. Duiliu Zamfirescu, Ovid Caledoniu etc. Din categoria marginalilor discreți, cu o operă afirmată modest, merită să-i amintim măcar pe Olga Caba, Ovidiu Constantinescu, Mihai Moșandrei, Eta Boeriu, Mihail Crama, Pericle Martinescu, Alexandru Husar, Vasile Lovinescu, Melania Livadă, Ovidiu Cotruș, Pan N. Vizirescu - ultimul supraviețuitor din grupul de la "Gândirea", Arșavir Acterian etc. Știu care ar fi reacția posibilă
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
în Viață de familie, agresiunea realității este percepută mai întîi printr-un calm aparent, preludiu macabru al tulburării profunde a ființei. Dezmățul ideilor se extinde la nivel corporal pentru a declanșa periodicele apariții ale instinctualității și viciului în figurație baudelairiană, amintită de Nicolae Manolescu în cronica sa la Atelierele (1980-1984 (Literatura română postbelică, vol. I, Poezia, editura Aula, Brașov, p. 392): Realitatea ne-a pătruns și azi pe sub ușă. // Ce liniște pe sub unghii! / ce dezmăț în idei! Ceasul pe dinlăuntrul nostru
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
întreb, uneori, cum era atunci. Atunci, în anii treizeci. Atunci cînd lumina cădea firesc și mîngîia siluetele oamenilor, ale clădirilor armonioase, ale cutelor ample făcute de catifeaua grea. Dincolo de dificultăți pe care nimic nu poate să le elimine - și nu amintesc aici de ce a fost, pe urmă, al doilea război și cumplita schimbare adusă de comuniști - se trăia. Ca peste tot în lume. La standarde de respirație occidentală, autentică. Existau creiere. Și o elită. Fantastică. Exista o normalitate a gesturilor, a
Jurnal intim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8149_a_9474]
-
prin sentimentele pe care le aveți pentru poporul român, ați fi putut face multe lucruri bune, dar din păcate oamenii valoroși nu au fost lăsați să meargă mai departe. Am încrederea că judecătorii care vă vor soluționa dosarul își vor aminti că atunci când au intrat în magistratură au depus un jurmanat pe care nu trebuie să-l uite și nici să-l încalce vreodată. Adevărul judiciar trebuie să fie mai presus de orice interese politice, de orice răzbunări pentru ca viața este
Fost procuror-șef în Parchetul General, scrisoare lui Voiculescu: Sistemul băsist vă execută by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/81569_a_82894]
-
în engleză studii de specialitate. în românește a publicat în Saeculum și Oglinda Literară. Locuiește în Statele Unite din 1995. îi selecționăm din versurile trimise Echivalențele: "te ustură ca un cuvânt/ care-ți stă pe limbă/ și nu ți-l poți aminti/ care te zgândără toată ziua/ există undeva/ îl știi/ dar nu îl știi// te doare ca un cuvânt/ pe care nu îl poți traduce/ îi dai echivalențe/ îl calchiezi/ are har/ dar nu are har// te apasă ca un secret
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
prin sentimentele pe care le aveți pentru poporul român, ați fi putut face multe lucruri bune, dar din păcate oamenii valoroși nu au fost lăsați să meargă mai departe. Am încrederea că judecătorii care vă vor soluționa dosarul își vor aminti că atunci când au intrat în magistratură au depus un jurmanat pe care nu trebuie să-l uite și nici să-l încalce vreodată. Adevărul judiciar trebuie să fie mai presus de orice interese politice, de orice răzbunări pentru ca viața este
Fost procuror-șef în Parchetul General, scrisoare lui Voiculescu: Sistemul băsist vă execută by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/81568_a_82893]
-
curat, nu de pe ciornă, ci din minte. Bineînțeles că de-a lungul timpului am ajuns în situația de-a nu mai memora textele în întregul lor, dar, oricum, nu exista pasaj pe care să nu-l știu. Dacă cineva îmi amintea începutul paragrafului, eu puteam să continui. Dețineam, pe atunci, controlul asupra a tot ceea ce scrisesem vreodată. Iată însă că într-o bună zi, presat de ritmul gazetăriei, am scris primul text pe care nu l-am mai gândit cuvânt cu
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
ori să înțeleg dezamăgit că frazele concepute de mine cu încredere nu mă exprimă fidel. Dar de data aceasta era mai grav. Textul nu-mi aparținea. Îl citeam mirat și încercam să descifrez intențiile unui autor străin. Iar când mi-aminteam cine este de fapt autorul, mi-l reprezentam ca pe un vid. Cine vorbea prin intermediul acelui text? Un duh al dicționarelor, iscat la răsfoirea filelor pergamentoase? O voce impersonală fabricată de huruitul monoton al rotativelor? Sau vorbea ziarul însuși, ajuns
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
s-a rupt un răgaz și urmărirea atentă a centimetrilor cu care crește sau descrește apa s-a transformat într-o resemnare în fața inundației. Altădată îmi cunoșteam atât de bine "trecutul" de scriitor, încât, folosind un cuvânt mai deosebit, îmi aminteam de câte ori și în ce contexte îl mai folosisem. Iar când utilizam un cuvânt în premieră, îndeplineam un întreg protocol. În primul rând, îl căutam în tot felul de dicționare sau în scrierile clasicilor pentru a-mi actualiza toate înțelesurile lui
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
să stea dreapta, de teama că nu cumva să nu se integreze în peisaj. Ar fi fost un efort fizic istovitor. Eram într-un grup de persoane alăturat, de unde trăgeam cu ochiul și urechea. Vorbea puțin. De fapt, nu-mi amintesc s-o fi auzit vorbind. Îi asculta cu atenție pe ceilalți. Ușor sfioasa, trăgea din când în când cu coada ochiului la cei care treceau pe lângă ea, temându-se, parcă, că ar putea rata să salute pe cineva important. De
Jurnalist Evz, omagiu pentru judecătoarea lui Voiculescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/81607_a_82932]
-
să stea dreapta, de teama că nu cumva să nu se integreze în peisaj. Ar fi fost un efort fizic istovitor. Eram într-un grup de persoane alăturat, de unde trăgeam cu ochiul și urechea. Vorbea puțin. De fapt, nu-mi amintesc s-o fi auzit vorbind. Îi asculta cu atenție pe ceilalți. Ușor sfioasa, trăgea din când în când cu coada ochiului la cei care treceau pe lângă ea, temându-se, parcă, că ar putea rata să salute pe cineva important. De
Jurnalist Evz, omagiu pentru judecătoarea lui Voiculescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/81608_a_82933]